ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!

”- Cine ți-a scos ochii? – Frate-meu…. – A, de aceea
ți i-a scos atât de adânc!”

Vorbă românească

Postul guvernamental german Deutsche Welle (Unda germană) publică la 17
noiembrie 2023 un interviu acordat corespondentei Sabina Fati de către preotul
Radu Preda, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității
Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Potrivit site-ului postului guvernamental german,
Sabina Fati scrie pentru Deutsche Welle din anul 2020.

Referindu-se la contextul și evoluțiile bisericești de la noi,
interlocutorul Sabinei Fati consideră și numește Republica Moldova ca fiind nu
doar un stat, ci ”o țară” și se dedă, între altele, unor atacuri
împotriva Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română), precum și a
Înaltpreasfințitului Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al
Basarabiei și Exarh al Plaiurilor.

Atacul la Mitropolia Basarabiei și la mitropolitul Petru Păduraru trebuie
interpretat prin prisma intereselor comune și complicităților ruso-germane.

Câteva
constatări și observații se impun în această situație.

1.     Recurs la metodă. Substituirea termenilor

După cum se cunoaște, Statul și Biserica sunt diferite ca scop, natură și
mijloace. Lansând o afirmație sau alta contează nu doar ce spui, ci și când o
spui, cum o spui, unde o spui și în ce scop o spui. Altminteri, rămâi un simplu
părelolog și răcoritor de gură. Suprimând orice nuanță, profesorul Radu Preda a
catadicsit să acrediteze, la microfon german, dar adresându-se publicului de
limbă română, falsa idee, ventilată de trei decenii de către propaganda rusă,
cum că Mitropolia Basarabiei ar fi parte și expresie a statului român, iar
postul guvernamental german scoate această idee în titlul interviului: ”România
are la Chișinău un mitropolit obosit de istorie”. Adică, dragă Doamne, nu
Patriarhia Română are la Chișinău o mitropolie, în frunte cu mitropolitul Petru
Păduraru, ci statul român are un mitropolit la Chișinău. Altfel spus,
mitropolitul Basarabiei ar fi, în viziunea profesorului Radu Preda, un instrument
și un factor politic în serviciul/subordinea și la dispoziția statului român.
Substituirea voită a noțiunii ”Biserica Ortodoxă Română” cu cea
neinterschimbabilă de ”România”, la care recurge invitatul ”Undei germane”,
reprezintă o formă de manipulare prin limbaj. Metoda a fost practicată din plin
de propaganda Kremlinului și de cea a Bisericii din preajma Kremlinului care
și-au clădit constant ”argumentația” pe teza că Mitropolia Basarabiei ar fi o
construcție politică, o emanație a statului român, nu o subdiviziune
administrativ-canonică locală a Bisericii Ortodoxe Române. Mutatis
mutandis, România, ca stat membru UE și NATO, ar instrumentaliza Mitropolia
Basarabiei în scopuri (geo)politice. Teza ar trebui să fie pe placul centrului
de putere politică de la Berlin, atât de implicat în ultimii ani în Basarabia.

2. Cine
și ce îl scoate din minți pe profesorul Radu Preda

Referindu-se la Înaltpreasfințitul Petru Păduraru, Arhiepiscop al
Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, interlocutorul
Sabinei Fati declară în interviul cu pricina de la postul guvernamental german:
”Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar am impresia că noi la Chișinău avem un
mitropolit obosit de istorie, a fost născut obosit și această slăbiciune mă
scoate din minți, dar nu pentru că aș fi un naționalist, ci din perspectiva
realismului. Realist vorbind, nu poate fi abandonată o țară care a luptat eroic
pentru limba română, chiar înainte de a cădea comunismul la noi, o țară care a
suportat toate crimele posibile, de la deportări la înfometări, supusă
unei inginerii sociale de amestec multietnic și care este minusculă, are doar
trei județe. Este vorba despre un realism teologic cu
consecințe  practice, dar nu poate fi făcută o politică
eficientă dacă România nu are oameni competenți la Chișinău”.
 Observăm aici o a doua substituire de termeni.  Fosta RSS
Moldovenească, entitate componentă a fostei URSS, este numită ”o țară”.
Se cunoaște însă că românii din Basarabia au folosit și folosesc cuvântul ”țară”,
ortografiat cu majusculă (Țară), pentru a desemna România, ca
patrie istorică și etnică, iar pentru statul ex-sovietic și post-sovietic cu
capitala la Chișinău folosesc cuvântul ”republică”. Chiar dacă susține că ”țara”,
de fapt, ”are trei județe” și ”este minusculă”,
profesorul Radu Preda încearcă să aducă, epatant, o spoială de glorie și
noblețe asupra acestui stat fost și post-sovietic, ca și cum lupta pentru limba
română ar fi fost purtată ”eroic” pe umerii respectivului stat, nu pe
cei ai Mișcării de Eliberare Națională de la noi. Adevărul este că toate
cuceririle culturale ale românilor basarabeni au fost obținute nu în virtutea
statului, ci tocmai în pofida lui. Aceste victorii au fost smulse din mâna ”eroicei”
”țări” care, în sensul tratatelor internaționale în vigoare, a fost și
rămâne doar un banal ”succesor local și în parte al URSS”. Cumva
scuzându-se de a nu fi ”naționalist”, ci doar ”realist”,
profesorul Radu Preda se face a uita că ”țara” ”eroică” despre
care face vorbire la microfonul postului german a fost o prigonitoare nesăbuită
și sălbatică a credincioșilor, clerului și ierarhului din Basarabia care au
reactivat Mitropolia Basarabiei la 14 septembrie 1992. O ”țară” care,
aflată în continuare sub pulpana Patriarhiei Moscovei și pentru rațiuni vădit
antiromânești, a tratat și încă mai tratează Mitropolia Basarabiei și pe
mitropolitul Petru Păduraru cu o bună doză de reținere, ca să ne exprimăm
delicat și ca să nu spunem, direct, de suspiciune și ostilitate. ”Țara”
care se află de câțiva ani buni sub consiliere politică germană, Berlinul
acționând la Chișinău în coordonare cu Moscova în mai multe dosare, de la cel
al federalizării statului, ca formă de împiedicare a oricărei forme de
reunificare cu România, sau cel al așa-zisei ”moldauische Sprache”, până
la cel al jurisdicției bisericești de la noi. În ultimele trei decenii acest
fapt a pus permanent Berlinul în contrast cu alte capitale importante pentru
noi  – București, Londra, Washington, Paris, Bruxelles – din perspectiva
interesului general românesc.

Este bine să amintim că mitropolitul Petru Păduraru a îndurat creștinește
multe nedreptăți din partea ”țării” eroizate de profesorul Radu Preda.
Cu toate acestea, mitropolitul Petru Păduraru a rămas la datorie, asigurând, cu
răbdare și sănătoasă încăpățânare, o creștere a numărului de credincioși ai
Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română) de la 0% la circa 40% raportat la
ansamblul corpului social al Republicii Moldova. Un proces viu, acumulativ,
care nu ar fi fost posibil fără vrednicul, blândul și neobositul mitropolit
Petru Păduraru prigonit atât de Biserica Rusă, cât și de ”țara” eroizată
de profesorul Radu Preda.

3. Jigniri
răutăcioase

Invitatul la microfonul postului guvernamental german epatează în
continuare: ”E o problemă clară legată de raportul dintre găini și coteț:
cine are cotețul, are și găinile, nu vreau să jignesc (sic! – n.n),
ci doar să se înțeleagă. Vladimir are cele mai multe cotețe din R. Moldova și
atunci crescătorii de găini, adică păstorii ce să facă, să piardă cotețele
și odată cu ele și găinile? De aceea mitropolitul pro-rus s-a bucurat de o
loialitate funcțională. Fiindcă dacă ești preot trebuie să ai un loc unde să
slujești și Mitropolia noastră, a Basarabiei, nu a oferit astfel de
oportunități, mai degrabă a fost o mână moartă acolo”. Lejeritatea cu care
profesorul Radu Preda bagatelizează lucrurile și compară frivol parohiile
Mitropoliei Basarabiei cu… cotețele, iar pe noi, credincioșii Patriarhiei
Române din Basarabia, prigoniți de Biserica Rusă, cu… găinile confirmă cu vârf
și îndesat că emitentul acestor epitete deloc măgulitoare, el însuși față
bisericească, este capabil de cinism, nu doar lipsit de tact creștinesc
elementar. Alegându-și cuvintele cu care jignește, profesorul Radu Preda lasă
să se înțeleagă că Mitropolia Basarabiei ar fi – Doamne, iartă-mă! –nimic mai
mult decât o… găinărie! Mai rămânea să compare cu ”crescătoria de găini” și
Patriarhia Română!

De fapt și pe fond, intenția străvezie a profesorului Radu Preda este aici
nu doar de a jigni prin epitete răutăcioase, ci de a pune semnul egalității
între Mitropolia Basarabiei și structura de ocupație canonică rusă de la noi.
Acreditarea ideii de egalitate a victimei cu călăul/ocupantul ar trebui, de
asemenea, să fie pe placul centrului de putere politică de la Berlin, în
consens cu politicile editoriale ale postului Deutsche Welle. Vom vedea mai jos
că ideea acestui fals paralelism, abil insinuată de profesorul Radu Preda, nu
este deloc întâmplătoare și servește un scop precis.

4. Mitropolia
Basarabiei este românească, nu pro-bucureșteană!

Profesorul Radu Preda stăruie pe aceeași linie și se destăinuie Sabinei
Fati de la postul guvernamental german: ”Situația aceasta schizofrenică în
care există două ierarhii paralele la Chișinău, una pro-moscovită (Mitropolia
Moldovei) și alta pro-bucureșteană (Mitropolia Basarabiei), nu poate continua,
în condițiile în care și statul moldovean se află la o răscruce dată de
aderarea posibilă la UE”. Observăm că, dintr-o dată, statul eroizat mai sus
a devenit ”moldovean”, iar Mitropolia Basarabiei nu mai e românească, ci
doar ”pro-bucureșteană”, ca și cum ar fi vorba despre o simplă orientare
sau opțiune geospirituală ori geopolitică. Afirmația profesorului Radu Preda ne
amintește o scenă reală care s-a consumat la Bălți în vara anului 1992 și care,
în 1993, a fost descrisă de vrednicul de pomenire mitropolit Antonie Plămădeală
al Transilvaniei, basarabean de origine. Cităm: ”Episcopul Petru de Bălți,
în 1992, a fost scos afară din reședința și din catedrala sa din Bălți, de
către cazacii înarmați din armata a 14-a ajutați și de unii frați ierarhi și
preoți basarabeni pro-moscoviți. Pentru că, oricât ar părea de ciudat și de neînțeles
pentru o minte românească bună și curată, există și așa ceva!

De ce a fost dat afară episcopul Petru? Pentru că este
și se afirmă ca român. A fost acuzat că e filoromân. El a răspuns: ”Nu este
adevărat, sunt român, nu filoromân!” Pentru aceasta a fost izgonit. Atât.
Nimic altceva nu i se impută” (Adevărul despre Mitropolia Basarabiei, Editura Institutului
Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993, pag. 104).

5. Destăinuirea profesorului Preda: a doua izgonire a Mitropolitului Petru
Păduraru

Într-un comentariu pe o rețea de socializare pe marginea interviului
acordat postului guvernamental german, profesorul Radu Preda dă toate pe față
și susține explicit, în aceeași cheie a falsului paralelism dintre Mitropolia
Basarabiei și structura de ocupație bisericească rusă de la noi, pe care,
într-un glas cu propaganda rusă, o numește nici mai mult, nici mai puțin drept
– horribile dictu! – Mitropolia Moldovei. Țineți-vă bine: ”Mitropolia
Moldovei este puternică (”MITROPOLIA MOLDOVEI ESTE PUTERNICĂ”, aceasta
e ideea de bază – nota noastră) pentru că a avut mereu sprijinul
statul moldovean (eroic, eroic, dat totuși MOLDOVEAN – nota
noastră), al celui rus și a mentalității unei mari părți din populația
deznaționalizată. Mitropolia Basarabiei este slabă (”MITROPOLIA
BASARABIEI ESTE SLABĂ”, iată a doua idee de bază – nota noastră) pentru
că nu a avut timp de decenii nicio viziune, în oglindă cu „strategia” de la
București. Asta nu înseamnă că Vladimir este mai bun decât Petru. Nu, după
mine, amândoi ar trebui să facă un pas înapoi”. În războiul purtat cu
sălbăticie de Patriarhia din preajma Kremlinului contra Mitropoliei Basarabiei
profesorul Radu Preda găsește cu cale să ne îngâne la microfon german refrenul
răsuflat al propagandei rusești despre ”puternica” ”Mitropolie a
Moldovei” și ”slaba” Mitropolie a Basarabiei lipsită, chipurile, de
viziune, după cum și ”Bucureștiul” – Care București? Statul Român?
Patriarhia Română? – ar fi lipsit de orice strategie. Practicând în continuare
metoda falsului paralelism între Mitropolia Basarabiei și structura de ocupație
bisericească rusă de la noi, numită duios ”Mitropolia Moldovei”,
profesorul Radu Preda simulează un soi de obiectivitate și neutralitate, o
oareșicare doză de preocupare împletită cu reproșuri disimulate, ca să-și poată
justifica într-un fel rigorismul în raport cu alții. Destăinui-și gândurile și
sentimentele Sabinei Fati și postului nemțesc, profesorul Radu Preda insinuează
că Mitropolitul Petru Păduraru ar fi tot una cu capul structurii de ocupație
bisericească rusă de la noi, și, de aceea, ar trebui ”să facă un pas înapoi”.
Vrabia mălai visează și calicul comândare! Duhul care îl animă pe profesorul
Radu Preda când aruncă aceste vorbe este același cu duhul care i-a animat pe
cei care, la 11 noiembrie 1936, l-au scos din scaun pe primul mitropolit al
Basarabiei, vrednicul de pomenire Gurie Grosu.

6. Des-cântec geopolitic în strună germană, în acord de balalaikă

De fapt, atacul profesorului Radu Preda nu e la persoană, ci la instituție.
În 1936 a fost la fel. Nu e vorba despre mitropolitul Petru Păduraru, cum spune
titlul interviului cu pricina de la Deutsche Welle, ci despre Mitropolia
Basarabiei în sine. Este firesc să ne întrebăm: de ce a ajuns Mitropolia
Basarabiei, condusă de mitropolitul Petru Păduraru și având cea mai mare
dinamică printre toate entitățile confesionale din Republica Moldova, una
dintre cele mai mari în Europa, în vizorul Deutsche Welle la care se dă cu
părerea profesorul Radu Preda? E simplu. Recuperarea tot mai accelerată a
credincioșilor și parohiilor basarabene din prizonieratul Patriarhiei Moscovei
nu lasă indiferent centrul de putere politică de la Berlin, care și-a delegat
la Chișinău, de 3 ani de zile, o întreagă armată de consilieri politici bine
plătiți și adânc împlântați la Președinția, Guvernul, ministerele,
departamentele și agențiile ”eroicei” ”țări” cu capitala pe Bâc
și care este, totuși, ”statul moldovean”. Mitropolia Basarabiei este
singura instituție interbelică românească reactivată la răsărit de Prut.
Existența, creșterea și consolidarea sa este percepută atât la Moscova, cât și
la Berlin drept o ”amenințare” la existența statului post-sovietic Republica
Moldova. Și dacă Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a emis, la 12
iulie anul curent, o Declarație oficială împotriva Patriarhiei Române și a
Mitropoliei Basarabiei, nu se putea ca și postul guvernamental german să nu
difuzeze barem un interviu vădit propagandistic de genul celui în care, la 17
noiembrie 2023, redacția Deutsche Welle a pus accentele pe: 1. România, 2.
Chișinău. 3. Mitropolitul Basarabiei, 3. Istorie (”România are la Chișinău
un mitropolit obosit de istorie”), chiar dacă, aparent, interviul era
despre structura rusească dezmierdată ca ”Mitropolia Moldovei”. Într-un
glas cu toți consilierii politici germani trimiși la Chișinău, profesorul Radu
Preda nu o mai ia pe ocolite și sare în grădina Realpolitik-ului german agreat
de Moscova: ”Spun mereu terminați cu  „Basarabia e
România”, fiindcă nu e, e o altă țară, cu
un specific pe care noi nu-l cunoaștem, pentru că noi ne raportăm
mitologic la Moldova. Nu ne putem întoarce în interbelic,
pentru că nici România nu e aceeași. Trebuie să terminăm cu mitologiile și
populismele. E adevărat că sângele apă nu se face, dar avem hărți
diferite și nu ai cum să câștigi un război cu istoria, nu ai cum să
promovezi binele, dacă nu iei în serios argumentele răului” (sublinierile
ne aparțin – nota noastră). Eminescu scria că ”însuși numele ”Basarabia”
țipă sub condeiele rusești” (Timpul, martie 1878). Iată că acum, în anul
mântuirii 2023, numele ”Basarabia” țipă la microfon german! Nu istoria este
preocuparea Berlinului, că altfel ne-ar fi vorbit despre implicațiile sale
criminale în istoria Basarabiei. Berlinul este însă preocupat de VIITORUL
Basarabiei, pe care nu și-l dorește românesc, ci, ați ghicit, ”european”.
Însăși existența Mitropoliei Basarabiei este astăzi un reproș la adresa
politicilor nemțești, la unison cu cele rusești, în raport cu noi.

Pasărea pe limba ei piere. Profesorul Radu Preda cu asta ar fi trebuit să
înceapă, nu să încheie, fără să se mai împiedice de mitropolitul Petru Păduraru
al Basarabiei. Cât de mare este totuși contrastul dintre spusele
 profesorului Radu Preda și ceea ce a transmis limpede și cu voce tare
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: ”PATRIARHIA ROMÂNĂ NU A ACCEPTAT ȘI
NU POATE ACCEPTA NICIODATĂ CONSECINȚELE NEFASTE ALE PACTULUI
RIBBENTROP-MOLOTOV” (Comunicat din 9 aprilie 1992). Profesorul Radu Preda,
precum am văzut, acceptă consecințele nefaste ale acestui Pact criminal dintre
Moscova și Berlinul, pentru care scrie de zor și cu metodă doamna Sabina Fati.

Nu ne stă în obicei să facem recomandări guvernului de la Berlin, dar
admitem că eforturile antiunioniste ale profesorului Radu Preda și înhămarea sa
benevolă la trăsura intereselor și propagandei nemțești la Chișinău ar putea fi
observate și apreciate la justă lor valoare în capitala Germaniei. Nu ne-am
mira deloc dacă într-o bună zi administrația germană l-ar prețui la fel de mult
ca și pe un alt ”profesor” român, Lucian Boia, tot de la Cluj-Napoca, decorat,
la 17 octombrie 2018, cu Crucea de merit în rang de cavaler al Ordinului de
Merit al Republicii Federale Germania (Verdienstorden der Bundesrepublik
Deutschland). Cine a plutit voios pe unde germane, ca să nu spunem că s-a
scăldat în scăldătoare nemțească, cam așa a pățit până acum.

Și totuși,
BASARABIA A FOST, ESTE ȘI VA FI ROMÂNIA!