Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Decembrie 20, 2024

Fantoma bolșevismului bântuie România – Parchetul General vrea înăsprirea pedepselor pentru delictul de opinie

Tenebroasa coaliție dintre presa mincinoasă și institutul terorist Elie Wiesel naște monștri. Cea mai recentă bătaie de joc la adresa libertății vine de la Parchetul General, care, la presiunea G4media și INSHR-EW, a formulat propuneri de înăsprirea legilor delictului de opinie.

G4Media:

Într-un context marcat de creșterea manifestărilor de ură și violență în discursul public, procurorul general Alex Florența face o serie de propuneri de modificări legislative pentru a combate aceste fenomene. Într-o declarație oficială, el a evidențiat faptul că instituția pe care o conduce monitorizează cu atenție aceste manifestări și desfășoară acțiuni pentru a trage la răspundere penală pe cei care săvârșesc astfel de infracțiuni.

Ne puteți da un exemplu concret de “manifestare de ură și violență în discursul public”, domnule procuror? Până la urmă ce este ura, cum se cuantifică juridic, unde e granița dintre dispreț și ură, unde se termină antipatia și începe ura și până la urmă cine decide asta?

Dacă spun “Jos cu sataniștii care ne conduc” e limbaj de ură? Dacă scandez “singura soluție = încă o revoluție” este violență în discursul public? Atunci ar trebui arestați majoritatea românilor.

Aberația asta cu discursul de ură este pur și simplu noul pretext orwellian pentru a impune delictul de opinie și ne arată că ne-am întors în bolșevism.

Un aspect alarmant, menționat de Florența, este numărul scăzut de sesizări primite, cu o medie de doar 21 pe an între 2018 și 2022. Ca răspuns, în 2024 au fost lansate mai multe inițiative la nivel național, vizând infracțiuni reglementate de OUG nr. 31/2002. Cu toate acestea, există regiuni în țară unde parchetul local nu a primit aproape deloc sesizări, ceea ce indică potențiale lacune în conștientizarea sau raportarea acestor infracțiuni.

Procurorul general, Alex Florența

Ca norocul, instituțiile din provincie nu sunt complet ideologizate să vâneze incorecți politici, ci mai degrabă își ocupă timpul anchetând infracțiuni reale.

Firește că inchizitorii de la institutul antiromânesc Elie Wiesel vor să schimbe asta și să  impună cursuri de reeducare pentru procurori și polițiști, după cum au anunțat în ultimul raport.

Un alt punct de îngrijorare îl constituie creșterea agresivității discursului din mediul online. Ca măsură proactivă, Parchetul General a solicitat formarea unui grup de lucru împreună cu reprezentanți ai sistemului judiciar și Ministerului Afacerilor Interne pentru a propune modificări legislative urgente. Aceste propuneri includ amendarea legislației pentru a extinde incriminările și a permite organelor de ordine să acționeze mai eficient.

”Parchetul General a formulat mai multe propuneri de modificare a legislației incidente.

1.O primă problemă identificată o reprezintă faptul că anumite prevederi legale sunt de strictă interpretare și limitează drastic situațiile pentru care poate interveni tragerea la răspundere penală a celor care se fac vinovați de săvârșirea acestor infracțiuni.

Cu titlu de exemplu, OUG nr. 31/2002 incriminează fapta persoanei care promovează, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război. Din această perspectivă, infracțiunea menționată are ca premisă existența unei hotărâri de condamnare prin care să se fi stabilit anterior vinovăția persoanelor al căror cult este în prezent promovat.

Or, aceste condiții prevăzute de norma de incriminare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni, de cele mai multe ori simplele referințe generale la personaje istorice care nu au suferit astfel de condamnări penale neîntrunind condițiile prevăzute de textul incriminator.

De aceea, Parchetul General propune amendarea textului de lege, prin incriminarea faptei de a promova, în public, cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea unei organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, independent de existența unei hotărâri de condamnare față de acea persoană, modificare care ar fi aptă să acopere toate situațiile de acest tip pe care le constatăm azi în mediul public.

Ce nemulțumiți sunt că putem vorbi în termeni laudativi despre Corneliu Zelea Codreanu și alți eroi martiri ai României. S-au prins după douăzeci de ani că pe baza legilor lor nu se pot da pedepse pentru elogierea lui Corneliu Zelea Codreanu, acesta nefiind condamnat de vreo instanță pentru infracțiuni de genocid.

Acum vor să extindă legea, să nu mai trebuiască să fie persoana elogiată condamnată de o instanță ca să fie interzis să o promovezi. Tovarășii merg înainte cu inconștiență sinucigașă și riscă să detoneze echilibrul social prin fapte iresponsabile. Îngroparea libertății de exprimare va avea efecte negative greu de estimat și va vulnerabiliza semnificativ siguranța națională.

2.De asemenea, conduite publice nocive, cu un conținut vădit jignitor sau defăimător, ori anumite acte de amenințare implicită, nu îmbracă în prezent forma ilicitului penal, neregăsindu-se între modalitățile alternative de săvârșirea ale unor infracțiuni precum ultrajul.

Conținutul vădit jignitor nu este caz penal, libertatea câștigată la 1989 încă ne dă dreptul să spunem “muie Iohannis, muie la jidani, jos cu sataniștii care ne conduc.” Sigur, este o libertate mult mai limitată decât primul amendament al Statelor Unite ale Americii, totuși ne permite să ne vociferăm nemulțumirea față de conducători. Parchetul General vrea să schimbe asta și să ne aducă pe vremea lui Ceaușescu, când nu aveai voie să critici regimul.

Ce urmează, să interzică pamfletul, satira și caricatura?

De aceea, Parchetul General propune anumite modificări legislative care să permită tragerea la răspundere penală inclusiv a acelor situații în care nu sunt proferate ameninţări exprese la adresa unei persoane, dar prin forma de manifestare, imaginile postate, recuzita folosită, ele reprezintă forme de amenințare implicită, dar cu un puternic efect intimidant.

Și cine va fi interpretul, marele tălmăcitor al acestor “forme de amenințare implicită”? Cine va determina ce anume din recuzită ar putea fi amenințare implicită sau ar avea efect intimidant?

Totul e vag, neclar și foarte interpretabil.

3.Totodată, prevederea unor limite de pedeapsă reduse pentru aceste infracțiuni nu permite utilizarea unor metode speciale de cercetare, aspect apt să afecteze negativ demersul investigativ în astfel de cauze, și nici luarea unor măsuri preventive mai severe, în funcție de gravitatea faptei. Ca exemplu, infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice este sancționată cu o pedeapsă maximă de 2 ani sau amendă, iar infracțiuni ca instigarea publică sau incitarea la ură sau discriminare cu o pedeapsă maximă de 3 ani sau amendă. În mod similar, e cazul infracțiunilor prevăzute în OUG nr.31/2002.

Iată cum staliniștii vor să mărească timpul de detenție pentru simple opinii exprimate pașnic. Iată-i pe tiranii noștri, care risipesc libertățile câștigate prin sânge și jertfe. Și care au impresia că sunt invincibili, de neatins și pururea la putere. Niciun regim nu e veșnic. Tocmai această cenzură draconică va determina apariția unor zvâcniri sociale violente, îndreptate împotriva tiranilor.

Contrar ideii toxice promovate de antiromânul William Totok, care spune că de la vorbă la faptă mai e doar un pas, a avea posibilitatea să-ți exprimi indignarea pașnic reduce semnificativ riscul de violențe fizice. E halucinant cum cei de la putere acționează contrar intereselor lor, contrar instinctului de conservare prin provocarea cetățenilor și încălcarea libertăților lor.

Opriți-vă până nu e prea târziu.

De aceea, Parchetul General propune creșterea limitelor maxime de pedeapsă pentru aceste infracțiuni, demers care ar oferi organelor de urmărire penală posibilitatea utilizării unui spectru mai larg de metode de cercetare și ar avea, în același timp, un efect descurajant mult mai pronunțat.

Oare la ce metode de cercetare se referă? Bătăi la tălpi? Privare de somn? Tortură piteștiană? Camera 4 spital?