De ce refuză CSM revocarea șefei DNA

Consiliul Superior al Magistraturii a făcut publică Hotărârea nr. 52 din data de 27 februarie, hotărâre prin care a dat un aviz negativ propunerii formulate de ministrul Justiției, Tudorel Toader, de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. CSM a trimis și la Cotroceni motivarea avizului negativ. 

Hotărârea CSM are 51 de pagini. În document, Secția pentru procurori a CSM a reluat atât argumentele prezentate de ministrul Tudorel Toader, cât și răspunsurile date, în cadrul audierii din 27 februarie, de șefa DNA, Laura Codruța Kovesi.

Toate cele 20 de motive invocate de ministrul Justiției sunt prezentate și însoțite de poziția CSM. Secția de procurori arată fie de ce motivele sunt nefondate, fie că ele exced competențelor de verificare pe care le au procurorii din CSM.

Cu privire la acuzația că Laura Codruța Kovesi ar fi generat conflicte juridice de natură constituțională, Secția pentru procurori a CSM susține că nu sunt suficiente motive pentru a justifica revocarea din funcție a lui Kovesi. Procurorii spun că nu i se poate reproșa procurorului-șef al DNA că nu a prevăzut prin acțiunile sale că ar urma să intre într-un conflict juridic de natură constituțională cu alte puteri ale statului.

„Una dintre atribuțiile procurorului șef direcție, (…) o constituie conducerea și coordonarea întregii activități a DNA, cu luarea măsurilor pentru buna organizare și funcționare a acesteia. Secția apreciază însă că interpretarea anumitor dispoziții penale și procesual penale, într-o manieră diferită de interpretarea ulterioară a Curții Constituționale a acelorași dispoziții, nu poate echivala cu o încălcare a atribuției menționate”, argumentează procurorii din CSM.

În ceea ce privește argumentele lui Tudorel Toader referitoare la criticarea unor decizii ale Curții Constituționale sau la criticarea unor inițiative de modificare a legii – modificarea Codului penal și Codului de procedură penală – Secția pentru procurori a constatat că aceste motive de revocare sunt neîntemeiate și că nu i se poate reproșa Laurei Codruța Kovesi că a încercat să submineze autoritatea CCR sau a Parlamentului.

Referitor la acuzația că Laura Codruța Kovesi ar fi condus DNA cu încălcarea limitelor de competență, în contextul deciziei CCR prin care se arată că DNA nu are competență de a începe urmărea penală în privința oportunității emiterii actelor administrative individuale, Secția pentru procurori precizează: „Secția apreciază că reținerea în considerentele acestei decizii a faptului că nu există niciun mecanism de control al oportunității emiterii unui act administrativ individual, nu jusitifică susținerea ministrului Justiției privind exercitarea conducerii, de către procurorul șef al DNA, cu încălcarea limitelor de competență ale acesteia, în condițiile în care prin aceeași decizie se admite existența unei competențe a organelor de cercetare penală în verificarea împrejurărilor, circumstanțelor emiterii unei hotărâri de Guvern”.

Cât despre imputarea Laurei Codruța Kovesi a sporirii cheltuielilor DNA, în condițiile în care alocările bugetare sunt la nivelul DNA cu aproximativ 75% mai mari decât media la nivelul Ministerului Public sau DIICOT, procurorii arată: „Spre deosebire de alte unități de parchet, competența DNA este una specială, diferită de cea a altor structuri din cadrul Ministerului Public. Din bugetul Direcției sunt suportate și cheltuielile cu alte categorii de personal decât procurorii, astfel că modul în care ministrul Justiției a efectuat comparațiile, prin raportare la alte instituții, nu are corespondent faptic, nepornindu-se de la aceleași premise”.

„Secția pentru procurori constată că dispozițiile art. 51 al Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor instituie un cadrul legal privind revocarea din funcțiile de conducere, stabilind nu doar situațiile în care aceasta poate interveni și titularii propunerii, ci și aspectele ce trebuie analizate cu ocazia verificării celor patru componente manageriale: organizarea eficientă a activității, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilității și aptitudinile manageriale. Se constată că, în cuprinsul propunerii de revocare, cu ocazia dezvoltării celor 20 de motive, nu s-a făcut referire punctual la niciuna dintre atribuțiile legale încălcate, nefiind specificată expres componenta managerială vizată”, își explică decizia procurorii din CSM.

Ministrul Justiţiei a cerut pe 22 februarie revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi. A prezentat atunci 20 de motive în susţinerea demersului său.

În şedinţa CSM de acum acum două săptămâni, procurorul-şef al DNA a spus că motivele invocate de Tudorel Toader sunt „nereale, nedovedite şi netemeinice”.

Avizul Consiliului Superior al Magistraturii este consultativ pentru preşedintele Klaus Iohannis.