Mărturia unui Lunetist: Dezastrul din Ucraina și Scenariul Coreean

„Nu văd nici cea mai mică șansă să ne
întoarcem, nu doar la frontierele din 1991, dar nici măcar la cele din 24
februarie (2022 – data invaziei).”

Un experimentat lunetist ucrainean, care luptă
în regiunea Bahmut, a acordat un amplu interviu politologului Iuri Romenko, difuzat
miercuri pe canalul de Telegram al acestuia.

Luptătorul, care a purtat mască în timpul
interviului și a fost indentificat cu numele fictiv de Konstantin Proșinski (prenumele
său real este Andrei, iar apelativul de luptă „Nașul”), a făcut o serie de
dezvăluiri excepționale despre situația de pe front, starea armatei ucrainene
și perspectivele războiului.

Cotidianul Strana a făcut un rezumat al discuției,
din care am extras informațiile pentru materialul de mai jos.

Bătrânii și bolnavii sunt trimiși în Iad

În opinia lunetistului, mobilizarea se
desfășoară în mod greșit. Sunt trimiși pe front recruți total neantrenați și
adesea cu vârste de peste 50 de ani și cu o mulțime de boli.

În plus, comandanții le dau acestor recruți neantrenați
ordin să intre în luptă în primele linii, fără a le face o minimă pregătire de
câteva zile.

Luptătorul a relatat că, printre recruții
trimiși recent la Bahmut, cel mai „tânăr” avea 52 de ani.

Printre ceilalți, mulți aveau boli ca
tuberculoză, hepatită sau diabet.

Acești oameni au fost mobilizați, și-au
petrecut noaptea la comisariat și a doua zi au fost trimiși la Bahmut.

Mulți dintre ei, după prima experiență de
luptă, în care au văzut „iadul cu ochii”, au scris declarații în care refuzau
să mai participe la ostilități, fără să se teamă de posibilele repercusiuni.

O astfel de declarație nu are consecințe
penale, dat fiind că nu e vorba de dezertare.

Mai mult, declarantul trebuie transferat la o
companie de sprijin, iar lunetistul a afirmat că, în curând, astfel de companii
„vor număra mii de oameni”.

El s-a referit și la interdicția bărbaților de
a călători în străinătate, afirmând că „mobilizarea dură” nu reprezintă o
condiție pentru victorie, deoarece „nu vom câștiga niciodată un război cu Rusia
prin superioritate numerică”.

Fără rotație pe front

Luptătorul a declarat că sunt „aceleași
brigăzi” care luptă fără pauze și că oamenii nu sunt retrași de pe front pentru
refacere timp de șase luni sau mai mult.

Potrivit normelor occidentale, ei nu ar
trebui ținuți pe front mai mult de trei luni.

Citând cifre oficiale, luptătorul s-a întrebat
de ce, din cei un milion de membri ai Forțelor Armate Ucrainene, doar 300.000
luptă pe front.

Stafia Stalingradului

Lunetistul susține că mulți dintre comandanții
ucraineni mai în vârstă încearcă să realizeze un „mini-Stalingrad”, menținând
cu orice preț pozițiile și lansând atacuri frontale împotriva pozițiilor ruse
foarte bine întărite.

El povestește cum unitatea sa a fost trimisă
împotriva rușilor, care își stabiliseră poziții în clădiri înalte din Bahmut.
Lunetistul și caramarazii săi au fost nevoiți să parcurgă șapte kilometri în
câmp deschis.

De multe ori, soldații ucraineni sunt nevoiți
să parcugă târâș astfel de distanțe, în câteva zile, înarmați doar cu arme
ușoare și o mitralieră.

Motivul: dotarea deficitară și birocrația fac
extrem de dificilă alocarea pentru o misiune de tancuri, vehicule blindate
pentru transportul infanteriei sau mortiere de asalt.

Lunetistul spune că birocrația este atât de
mare, încât comandamentele ucrainene sunt numite „Armatea de Hârtii Ucraneană”.

„Dacă un echipament este distrus, trebuie
scrise și trimise circa două sute de rapoarte, în câte patru exemplare. Pentru
o persoană moartă se completează două hârtii.”

Mai mult, este o lipstă acută de muniție și
pentru armele ușoare. 

Rușii învață repede

La început, forțele ruse foloseau mai des
atacurile frontale și sufereau pierderi grele, spune lunetistul.

Acum, atacă în grupuri de 6-12 oameni.

„Învață. Au început deja să se adapteze la
modul nostru de luptă. Modul nostru de luptă este destul de eficient. Sau – cel
puțin – era. Dar acum, ne-am blocat. În același timp, au mai mulți oameni decât
noi, au mai multe tancuri, artilerie, obuze, tunuri și așa mai departe.”

În plus, rușii își dispersează logistica. De
exemplu, folosesc ATV-uri pentru aprovizionara unităților cu hrană și muniție.

„Nimeni nu își irosește obuzele pe ele. Merg
rapid, descarcă și se întorc. Am văzut că e o treabă grozavă și am început să
cumpărăm și noi ATV-uri.”

Lunetistul mai spune că rușii au început să
folosească și tactici din Războiul din Vietnam. Sapă adăposturi în pădure
pentru doi-trei oameni, care se ascund sub rădăcinile copacilor.

Dacă trupele ucrainene de asalt se apropie,
rușii „se bagă sub rădăcini” și își anunță camarazii să lanseze tiruri de
mortiere.

Trupele ucrainene suferă pierderi grele, iar
rușii – adăpostiți sub rădăcini – scapă nevătămați.

După care ies din ascunzătoare și încep să îi
secere cu o mitralieră pe ucrainenii supraviețuitori.

Rușii „au și mai multe drone decât noi”, mai
spune lunetistul, inclusiv Orlan, care sunt foarte eficiente. „Nu o poți vedea,
nu o poți auzi – doar noaptea, după lumini. Realizează foarte bine operațiuni
de recunoaștere și furnizează indicații clare.”

Rusia pare mulțumită cu ce are acum

„Nașul” lasă să se înțeleagă că rușii
manifestă intenționat reținere.

„Să zicem că 30 de rachete zboară spre Kiev și
noi le doborâm. Dar dacă ar zbura 500 de rachete spre Kiev într-o zi? Sau 500
de (drone) Shahed deodată, din toate părțile? Atunci situația ar fi puțin
diferită, ca să zic așa… Deci, (rușii) ar putea face multe lucruri, dar nu le
fac.”

Lunetistul ucrainean este înclinat să creadă
că rușii nu vor să avanseze dincolo de actuala linie a frontului. Ceea ce,
crede el, reprezintă o șansă pentru a se pune capăt războiului.

Scenariul coreean

„Nașul” susține că armata ucraineană ar
accepta o înghețare a conflictului, conform precedentului din Războiul Coreei:
aceasta ar presupune un armistițiu și încetarea focului de-a lungul liniei
frontului. 

„Victoria trebuie să derive din obiectivele pe
care și le-a stabilit Putin. A fost obiectivul lui Putin să cucerească
teritorii? Nu cred. Scopul a fost să distrugă statalitatea Ucrainei, să facă în
așa fel încât Ucraina să nu mai existe.”

Și lunetistul adaugă:

„Dar noi nu vom pierde Ucraina. Teoretic,
putem pierde părți din unele zone – trebuie să fim pregătiți pentru asta – dar nu
ne vom pierde statalitatea ca țară. Nu cred că armata nu înțelege acest lucru.
Nu cred că – într-o astfel de perspectivă – armata s-ar duce la Kiev să dea jos
guvernul.”

 „Nașul”
s-a arătat foarte sceptic cu privire la posibilitatea ca Ucraina să își mai
recupereze teritoriile pierdute până acum:

„Nu văd nici cea mai mică șansă să ne
întoarcem, nu doar la frontierele din 1991, dar nici măcar la cele din 24
februarie (2022 – data invaziei).”

Ideea Scenariului Coreean pentru Ucraina nu
este nouă: ea a fost evocată, între alții, și de fostul consilier al lui
Zelenski, influentul Arestovici.