Noi dovezi ale matrapazlâcurilor lui Simonis! Cum au fost fortați angajații primăriilor și oamenii săraci să muncească fără plată, pentru firma care demolează stadionul? – Sursa de Vest

Demolarea Stadionului Dan Păltinișanu s-a încheiat, însă matrapazlurile girate de președintele CJT, Alfred Simonis, ies la iveală, arătând clar că pentru baronii PSD legile sunt făcute doar pentru a fi încălcate.

SMZ Impex, firma cu pedigree PSD-ist, recompensată cu 12 milioane de lei din bani publici pentru demolarea stadionului, a ignorat cu desăvârșire obligațiile contractuale. În loc să își facă treaba cu angajații proprii, a lăsat primăriile să facă munca murdară: demontarea, transportul și depozitarea scaunelor vechi.

Primarii au fost transformați peste noapte în gunoieri, iar unii au trimis chiar localnici care primesc ajutor social să lucreze ilegal și nesigur.

La Buziaș, Sorin Munteanu a explicat pentru Sursa de Vest cum angajații lui au trebuit să demonteze scaunele împreună cu muncitorii firmei: „Ei (CJT – n.a.) au spus că ni le vor livra, dar să asigurăm noi transportul. Directorul de la club s-a ocupat, ei ne-au anunțat ziua când să mergem la stadion… Le-au demontat ăia de la firmă cu băieții mei.”

La Chevereșu Mare, situația e mult de gravă. Primarul Marcel Muia, coleg de partid cu Simonis, a fost nevoit să trimită localnici pe șantier, în ciuda faptului că accesul neautorizat era interzis și periculos.

Între timp, SMZ Impex a încasat milioane de lei fără să respecte legea, fără să își asume responsabilitatea și fără să livreze serviciul pentru care a fost plătită.

Întregul episod dezvăluie un mecanism de fraudă subtil, dar eficient: profitul unei firme protejate politic este garantat, în timp ce primăriile și comunitățile locale plătesc pentru lăcomia și neglijența altora.

Procurorii de la Curtea de Apel Timișoara investighează deja cazul, vizând fals intelectual, uz de fals și infracțiuni de mediu comise cu complicitatea mai multor instituții și sub protecție politică. În acest dosar au fost și mai multe percheziții, iar vizată a fost atât SMZ Impex, cât și unele firme contractate de aceasta.

Acum, în timp ce scaunele rupte și ruginite zac prin depozite improvizate, iar primarii își calculează pagubele, un lucru devine clar: povestea scaunelor donate se dovedește a fi un circ administrativ cu costuri uriașe pentru comunități și profituri uriașe pentru firma protejată de Alfred Simonis.

Banii publici au fost transformați, încă o dată, în câștig fără efort pentru firmele de partid, în timp ce legea și bunul-simț au fost călcate în picioare