Babicul de Buzău a fost desemnat cel mai bun produs din carne din România, depășind celebrul Salam de Sibiu, conform noului clasament TasteAtlas pentru 2025/2026. Această recunoaștere internațională, bazată pe evaluările consumatorilor din întreaga lume, plasează specialitatea buzoiană pe locul 2 în Europa de Sud-Est și pe un remarcabil loc 17 în topul celor mai bune 100 de produse din carne la nivel mondial. Acest succes confirmă potențialul gastronomic al județului și susține inițiativa de a crea un brand local puternic, „Produs în Buzău”, care să protejeze și să promoveze valorile tradiționale.

Succesul internațional al Babicului vine într-un moment crucial, în contextul demersurilor pentru obținerea statutului de Indicație Geografică Protejată (IGP), după modelul Cârnaților de Pleșcoi. Procesul este însă marcat de provocări, existând temeri că acesta este dominat de producătorii industriali, în detrimentul celor artizanali. Au fost semnalate deja cazuri în care micii meșteșugari, unii cu o tradiție de generații, au primit notificări de interdicție din partea avocaților, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la protejarea autentică a rețetei tradiționale.

Pentru a evalua obiectiv calitatea, organizația Slow Food Buzău a organizat o degustare „pe nevăzute” a zece tipuri de babic, provenite atât de la producători industriali, cât și de la cei artizanali sau individuali. Participanții au evaluat probele anonime, concentrându-se exclusiv pe aspect, consistență, aromă și gust. Concluzia a fost unanimă și clară: produsele artizanale, realizate din carne locală și maturate natural, fără aditivi sau procese industriale accelerate, au obținut cele mai mari punctaje, demonstrând superioritatea metodelor tradiționale.

Rezultatele degustării, coroborate cu performanța din clasamentul TasteAtlas, subliniază o direcție esențială pentru viitorul IGP. Protecția juridică a Babicului de Buzău trebuie să reflecte calitățile apreciate de consumatori: autenticitate, materie primă locală, maturare naturală și respect pentru meșteșugul tradițional. Scopul unui IGP este de a proteja tradiția, nu de a o înlocui cu standarde industriale care ar putea dilua calitatea și unicitatea produsului. Consumatorii sunt încurajați să verifice etichetele pentru conservanți și să se intereseze de originea materiei prime.

Pentru a consolida această recunoaștere globală, Slow Food Buzău a anunțat un parteneriat strategic cu TasteAtlas, dedicat promovării extinse a patrimoniului gastronomic buzoian. Colaborarea vizează listarea pe platforma internațională a preparatelor tradiționale, rețetelor autentice și a altor produse locale care definesc identitatea culinară a regiunii. Astfel, gastronomia buzoiană, meșteșugurile și produsele tradiționale sunt recunoscute nu ca simple amintiri, ci ca resurse vii, capabile să aducă prestigiu și valoare județului la nivel mondial.