Nu a ramas fara consecinte iesirea in peisaj a judecatoarei Raluca Morosanu (foto 1) de la Curtea de Apel Bucuresti, eroina grupurilor de interese #rezist.

La trei zile dupa ce rasculata momentului a acordat un interviu publicatiei Recorder, in care si-a varsat nervii pe conducerea instantei si mai ales si-a aratat adevarata fata in ceea ce priveste modul in care trebuie tratati inculpatii, magistrata CAB a fost recuzata dintr-un dosar penal, in baza art. 64 alin. 1 lit. f Cod procedura penala: „Judecatorul este incompatibil daca: (…) exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului este afectata”.

Avocatul Alexandru Turiga (foto 2) din Baroul Bucuresti a obtinut marti, 17 decembrie 2025, scoaterea eroinei hashtagiste din cauza nr. 1020/98/2025/a3, in care Morosanu, alaturi de colegul de complet Bogdan-Alexandru Dari, era asteptata sa judece masuri preventive intr-o speta privind presupuse fapte de trafic de droguri.

Cererea de recuzare formulata de Alexandru Turiga a fost admisa de catre judecatoarele Nicoleta Nolden si Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry, cu opinia separata a lui Bogdan Dari, care nu a vazut nimic in neregula in prestatia publica a Ralucai Morosanu. Initial, completul de recuzare era compus din Dari si Nolden, insa, avand in vedere divergenta dintre ei, judecatoarea Ashemimry a creat majoritatea in sensul admiterii cererii de recuzare.

Ce judecator este acela fara sentimente umane?

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate argumentele prin care Alexandru Turiga a obtinut recuzarea Ralucai Morosanu. Astfel, avocatul a pornit de la lamentatia eroinei #rezist din materialul de propaganda marca Recorder, lamentatie potrivit careia conducerea Curtii de Apel Bucuresti le-ar fi cerut judecatorilor penalisti sa fie oameni cu inculpatii: „Ni se tot spune ca trebuie sa fim oameni, (…) sa fim oameni, sa intelegem problemele inculpatilor”.

In acest context, avocatul Turiga a concluzionat ca logica judecatoarei Morosanu este exact in sens contrar – si anume: ca modelul ei ideal de judecator este acela care nu are sentimente umane fata de inculpati. Or, asa ceva este foarte grav, caci un asemenea magistrat se antepronunta din start, lasand impresia ca va comite automat executii, in loc sa ofere solutii rationale si in acord cu legea, mai arata avocatul in cererea de recuzare.

Iata minuta incheierii de recuzare:

„In opinie majoritara:

In baza art. 68 alin. 5 C.pr.pen. la art. 64 alin. 1 lit. f C.pr.pen., admite cererea de recuzare a doamnei judecator Morosanu Raluca, formulata de apelantul-inculpat Badea Alexandru-Marian. In baza art. 68 alin. 6 C.pr.pen., mentine actele indeplinite si masurile dispuse pana la termenul de judecata din 17.12.2025 in dosarul nr. 1020/98/2025/a3.

Dispune trimiterea dosarului la presedintele de sectie, in vederea constituirii legale a completului. In baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare raman in sarcina statului.

Fara cale de atac. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partii si a procurorului, prin intermediul grefei instantei, astazi 17.12.2025.

Cu opinia separata a jud.D.B.A. (n.r. Dari Bogdan Alexandru):

In baza art. 68 alin. 5 C.pr.pen. la art. 64 alin. 1 lit. f C.pr.pen., respinge, ca nefondata, cererea de recuzare a doamnei judecator Morosanu Raluca formulata de apelantul-inculpat Badea Alexandru-Marian.

In baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obliga apelantul-inculpat la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat”.

Prezentam argumentele recuzarii:

„In mod succint, sintetic, am evocat in sedinta publica existenta unei ingerinte asupra caracterului echitabil al procesului penal, ingerinta reprezentata de incompatibilitatea magistratului in cazul unei suspiciuni cu privire la impartialitatea acestuia.

Astfel, constatand ca doamna judecator Morosanu Raluca, se afla in componenta completului de judecata investit cu judecarea cauzei, in lumina declaratiilor publice diseminate in spatiul public prin care se afirma ca se doreste crearea unei practici la nivelul Curtii de Apel Bucuresti prin care solutiile in cauzele penale sa aiba ca reper ca inculpatii sunt si ei oameni, modalitate de judecata cu care doamna magistrat nu este de acord, am inteles sa formulam cererea de recuzare.

Plecand de la premisa ca actorul principal in procesul penal este inculpatul, epicentrul radiant al masurilor principale dispuse in procesul penal fiind, de asemenea, inculpatul, inculpat ce este o persoana, un om, deductia ca eventualele solutii nu se pot dispune si in lumina caracteristicilor personale ale acestuia, reprezinta o grava atingere asupra dreptului la un proces echitabil, nesocotirea criteriilor generale de individualizare a pedepselor, cat si denaturarea analizei oportunitatii masurilor preventive fata de criteriile obiective de ordin personal.

Fata de principiul imbratisat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin care se arata ca sanctiunea penala este un resort ulima ratio in procesul penal, diametral opus se axeaza optica imbratisata de doamna judecator prin care inculpatul implicat in procesul penal, desfasurat in fata domniei sale, poate considera ca toate caracteristicile de ordin personal ale acestuia nu au nicio valoare in decizia cu privire la masura preventiva cat si asupra celei privind fondul caii de atac a apelului.

Invocarea de catre doamna judecator a principiului raspunderii penale ca ultima ratio, ca argument al asa-numitei distrugeri penale, denota o abordare preconceputa asupra finalitatii procesului penal, care risca sa transforme instrumentele de constrangere penala din mijloace exceptionale in sanctiuni anticipate.

Indiferent de faza procesuala, de infractiunea pentru care o persoana este acuzata ori de identitatea inculpatului, masurile dispuse in cadrul procesului penal, precum si verificarea masurilor preventive, trebuie sa se intemeieze pe un rationament obiectiv si echilibrat, in cadrul caruia inculpatii sa fie priviti ca persoane, iar nu ca simple subiecte ale acuzatiei penale, astfel incat sa poata fi evaluata in mod real oportunitatea luarii ori mentinerii unei masuri preventive. Prin ignorarea acestor principii fundamentale, inculpatul este lipsit de garantia unei judecati echitabile, bazate pe o analiza individualizata, obiectiva si proportionala a situatiei sale concrete, fiind astfel afectate drepturile sale procesuale si dreptul la un proces echitabil. (…)

In cadrul interviului oferit publicatiei online Recorder de catre doamna judecator Morosanu Raluca, aceasta a raspuns la intrebarea: ‘Simtiti ca conducerea instantei isi doreste judecatori indulgenti cu inculpatii’, sustinand ca: ‘Nu simt, stiu!’, continuand: ‘Ni se tot spune ca trebuie sa fim oameni […], sa fim oameni, sa intelegem problemele inculpatilor’.

Aceste afirmatii reprezinta fundamentul cererii de recuzare formulate in lumina dispozitiilor art. 64 ali. (1) lit. f) Cod proc. pen., intrucat impartialitatea doamnei judecator este afectata de preconceptia ca judecatorul nu poate avea sentimente umane precum empatia, compasiunea in raport de un inculpat.

Aceste sentimente omenesti nu sunt incompatibile cu judecata obiectiva a cauzei, aceste simtiri stau la baza relatiilor interumane si conduc spre o judecata echitabila in raport de circumstantele personale ale inculpatilor ce pot reprezenta elemente obiective.

O judecata ce are la baza doar un rationament rece, steril nu poate fi echitabila, o analiza lipsita de sentimentele firesti oricarei persoane se arata doar un act formal, stereotipic, un tipar care poate fi aplicat oricarei persoane fara a se avea in vedere toate circumstantele.

Mergand mai departe cu rationamentul expus, daca magistratul nu poate fi om cu inculpatul, se deduce ca inculpatul nu este un om in fata magistratului, ci doar un obiect, o statistica, astfel nu s-ar bucura de prerogativele individualizarii personale a propriei cauze si sanctiuni.

A intelege problemele inculpatilor este o modalitate pentru a stabili motivul presupusei fapte, a individualiza o pedeapsa in concordanta cu criteriile generale, a stabili ce sanctiune de natura penala este potrivita pentru indreptarea comportamentului inculpatului si reintegrarea sociala a acestuia.

A intelege efectiv situatia personala a inculpatului este indisolubil legata de o judecata echitabila. Astfel, solutia oferita in limitele legii trebuie sa aiba in vedere si aceasta analiza personala”.