Curtea de Conturi a României a lovit din nou (cine mai știe a câta oară?) administrația din Recaș cu un raport devastator: 20 de măsuri dispuse încă din 2012 nu au fost implementate. În tot acest timp, s-au pierdut milioane de lei din fonduri publice, iar neregulile au devenit o rutină. Fostul primar Pavel Teodor și actualul edil Pavel Aurel-Adrian sfidează legea și principiile bunei guvernanțe, ignorând efectiv recomandările primite din partea auditorilor publici externi.

Mai grav, aceste fapte ridică o întrebare dureroasă: la ce mai folosește Curtea de Conturi, dacă primarii din familia Pavel, tatăl și fiul, au ignorat/ignoră constant recomandările și rapoartele acesteia, fără nicio consecință reală? Instituția pare lipsită de putere în fața unei administrații care tratează legea ca pe o opțiune.

Cum se pierd banii publici. Metoda familiei Pavel

Situația financiară a Primăriei Recaș este un exemplu clasic de gestionare defectuoasă a banilor publici.

Creanțe uriașe neîncasate: la 31 decembrie 2023, primăria avea 18,6 milioane lei creanțe fiscale restante, în timp ce debitele anului 2023 însumau 6,7 milioane lei. Executarea silită? Doar pe hârtie! Au fost emise somații și titluri executorii, dar fără popriri sau acțiuni ferme, riscând prescrierea sumelor.

TVA înregistrată ilegal ca venit local: Primăria a colectat 236.791 lei TVA pentru vânzarea terenurilor intravilane, dar în loc să vireze suma la bugetul de stat, a raportat-o ca venit propriu. Practică ilegală care a denaturat bilanțul financiar.

Investiții neînregistrate: Proiecte în valoare de 9,6 milioane lei au fost lăsate în conturi de lucrări în curs, în loc să fie trecute la active, ceea ce afectează imaginea reală a patrimoniului.

Ce ascunde familia Pavel?

Curtea de Conturi a identificat abateri grave, repetate, provenind din mandatele de tristă amintire ale familiei Pavel.

Fostul primar Pavel Teodor și actualul edil Pavel Aurel-Adrian nu au aplicat măsurile dispuse încă din 2012. Mai mult, neregulile constatate în auditul din 2022 se regăsesc și în 2023, semn că nepăsarea este politica oficială a familiei Pavel.

Vânzări de terenuri fără respectarea legii. În 2023, Primăria Recaș a vândut patru terenuri din domeniul privat sub prețul minim legal, ignorând obligația ca valoarea de vânzare să fie cea mai mare dintre prețul pieței și valoarea de inventar. De ce? Pentru că terenurile nici măcar nu erau înregistrate în contabilitate.

Achiziții opace pentru lucrări de pietruire. În 2022 și 2023, primăria a cumpărat piatră în valoare de peste 130.000 lei, dar documentele nu arată unde și cât material a fost folosit. Suspiciune rezonabilă de prejudiciu bugetar.

Cum blochează lipsa auditorilor controlul banilor

Un detaliu incredibil din raport: funcția de auditor public intern este vacantă din 2012. Mai mult, primăria nu a delegat atribuțiile la structuri externe. Practic, timp de 12 ani, Recaș a funcționat fără niciun mecanism intern de control.

Curtea de Conturi notează că lipsa auditului intern a permis perpetuarea fraudei și abuzurilor: terenuri vândute subevaluat, lucrări fictive, lipsa procedurilor de recuperare a prejudiciilor și utilizarea banilor publici pentru amenzi aplicate unor persoane fizice (45.000 lei).

Haos în contabilitate și pierderi uriașe pentru bugetul local

Raportul financiar este devastator. Curtea de Conturi a concluzionat că situațiile financiare ale Primăriei Recaș „nu oferă o imagine reală și fidelă” asupra patrimoniului și performanței financiare. Printre cele mai grave nereguli se numără:

Neconstituirea provizioanelor pentru litigii și despăgubiri – Deși în 2023 s-au achitat 374.816 lei pentru procese pierdute, primăria nu a înregistrat aceste obligații în contabilitate. Mai mult, nu există proceduri interne pentru recuperarea prejudiciilor de la cei vinovați.

Imobile neînregistrate în contabilitate – Terenuri în valoare de 826.063 lei au fost vândute fără să fie trecute în evidența contabilă. În paralel, alte terenuri deja vândute figurează în continuare ca active, falsificând bilanțul.

Creanțe neîncasate uriașe – La final de 2023, Primăria Recaș avea de recuperat 18,6 milioane lei din impozite, taxe și redevențe. În loc să aplice executarea silită, administrația a emis doar somații, fără popriri sau acțiuni în instanță. Există risc major de prescriere a unor sume considerabile, cu pierderi irecuperabile pentru buget.

TVA colectată ilegal și tratată ca venit local – Primăria a perceput TVA de 236.791 lei pentru vânzări de terenuri, dar nu a virat suma la bugetul de stat, ci a raportat-o ca venit propriu, denaturând imaginea financiară.

Investiții ilegale și cheltuieli nejustificate – Lucrări de infrastructură executate fără autorizație și proiect tehnic („Reabilitarea anexă grădiniță Izvin”), precum și plăți nelegale de 14.749 lei pentru lucrări inexistente la parcări. Totodată, s-au efectuat plăți din bugetul local pentru amenzi aplicate unei persoane fizice – 45.000 lei – fără a se identifica responsabilul și fără recuperarea prejudiciului.

Active de peste 9,6 milioane lei neînregistrate corect – Investiții finalizate au rămas în conturi de lucrări în curs, ceea ce afectează raportările financiare.

Devastator! Măsuri ignorate încă din 2012

În concluzie, cele două rapoarte arată că administrația Recaș este un caz-școală de nerespectare a legii. Problemele nu țin doar de incompetență, ci de un sistem tolerat deliberat: 20 de măsuri neimplementate sau parțial aplicate din audituri efectuate în perioada 2012 – 2020; nereguli repetate în 2021, 2022 și 2023; lipsa unui Plan Urbanistic General (PUG), risc de dezvoltare haotică; fonduri PNRR și „Anghel Saligny” gestionate fără proceduri clare, cu potențial de fraudă.

Într-o Românie unde fiecare leu din banii publici contează, cazul Recaș ar trebui să ajungă pe masa procurorilor și a instituțiilor anticorupție. Chiar dacă votul popular a mers într-un procent suficient spre PSD, astfel încât puterea să rămână în familia Pavel, asta nu înseamnă că respectarea legii este opțională.