Dosarul „Fabrica de moșteniri” Constanța: Erau recrutate persoane vârstnice care erau izolate, înfometate, fără medicație, în timp ce li se luau casele

Adăugat de Dobrogeanews pe 9 decembrie 2025.

Dosarul „Fabrica de moșteniri” din Constanța a ajuns la final. Un anchetă complicată cu numeroase persoane implicate dintre care unii erau executori judecătorești, notari publici, chiar și un primar (Oltina).

Procurorii DIICOT Constanța au dispus, în cauza „Fabrica de moșteniri”, trimiterea în judecată a 26 de inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.

De asemenea, s-a cerut instanței anularea unui număr de 105 documente (contracte de vânzare – cumpărare, dosare de executare, testamente, procuri, procese-verbale și alte înscrisuri) dintre care 20 aflate la Camera Notarilor Publici Constanța, precum și obligarea inculpaților la plata sumei de 440.000 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat. Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare la Curtea de Apel Constanța.

Din probe a rezultat că, începând cu vara anului 2015, una dintre persoanele cercetate, de 48 de ani, profitând de vârsta și starea de vulnerabilitate a trei persoanei vătămate, le-ar fi recrutat, transportat și adăpostit în imobile pe care acesta le deținea în localitatea Oltina, menținându-le într-o stare de aservire, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste prin însușirea drepturilor bănești cuvenite (pensie și ajutor de deces).

Pe durata exploatării, persoanele vătămate, dintre care una preluată de la o persoană cercetată, ar fi fost lipsite de hrană suficientă (înfometate), de tratament medical precum și de îngrijirea și igiena necesare unor persoane aflate în imposibilitatea fizică și/sau psihică de a se îngriji singure.

Cum acționau executorii judecătorești

În situația în care nu se obținea rezultatul dorit, gruparea de criminalitate organizată, prin intermediul unei alte persoane cercetate, executor judecătoresc, demara proceduri de executare silită pe baza unor titluri executorii despre care acesta cunoștea că sunt false (ex.: contracte de împrumut întocmite cu date nereale).

Ulterior, după ce persoanele cercetate deveneau proprietarii imobilelor, inclusiv prin mecanismul unor licitații organizate în cadrul executărilor silite, acestea ar fi fost vândute, unor cumpărători de bună-credință, ori succesiv între membrii grupului, pentru disimularea modului fraudulos de dobândire, conform IGPR.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Urmăriţi Ştirile Dobrogeanews şi pe Google News