În doar trei zile de la anunț, proiecția filmului „Haiducii din Calea Girocului” a devenit SOLD-OUT. Succesul neașteptat a determinat organizatorii să programeze o nouă proiecție specială pentru săptămâna următoare.
Premiera internațională are loc la cinematograful Victoria din Timișoara, pe 14 decembrie 2025, și aduce pe marele ecran participarea extraordinară a legendelor sportului și muzicii: Miodrag Belodedici și Momčilo Bajagić „Bajaga”.

Despre film

• Regie: Milica Stojanov și Dorela Iencea (TV Voivodina Novi Sad)
• Gen: Docu-ficțiune
• Țara: Serbia, 2025
• Durată: 1h 35min
• Limba originală: română și sârbă
• Subtitrare: în limba română

Sinopsis

Acțiunea filmului se desfășoară în anul 1989 și urmărește povestea emoționantă și tensionată a lui Milan, un adolescent de cincisprezece ani care încearcă să fugă din România lui Ceaușescu. Prin ochii săi descoperim viața cotidiană într-un regim represiv, copilăria din cartierul timișorean Calea Girocului, precum și atmosfera care prefața izbucnirea revoluției.

Împărțit între loialitatea față de „haiduci” — prietenii și cartierul care l-au format — și dorința arzătoare de libertate, Milan pornește într-o călătorie periculoasă ce îi va modela definitiv destinul. Filmul este o meditație despre prietenie, curaj și alegerile care definesc vieți, explorând întrebările profunde: care este prețul libertății și ce înseamnă, cu adevărat, să fii liber?

Povestea este inspirată din cărțile în limba sârbă ale bănățeanului Milan Radin:

• „Bili smo niko i ništa” (Am fost nimeni și nimic)
• „Detinjstvo na nebu” (Copilărie în ceruri)

Filmului îi dau profunzime teme precum: fuga românilor peste graniță, povești despre frontieriștii care au reușit sau au dispărut, cartierele timișorene și echipele lor de fotbal — Ajax, Bayern, Haiduk, Santos, Cosmos, Juventus, Piața, Lidia, Racheta Albă — dar și Revoluția din 1989, cu dramele și sacrificiile ei: un „haiduc” împușcat în cap, patru tineri care și-au pierdut câte un părinte, alți doi răniți.

Interviu cu realizatorii și autorul

Ce v-a inspirat?

Dorela Iencea:
„Destinul m-a dus la lansarea cărții Bili smo niko i ništa la Vârșeț. Povestea lui Milan — fuga lui, curajul lui și al mamei sale — m-au marcat profund. Era o poveste ce trebuia spusă. În discuțiile cu regizoarea Milica Stojanov am simțit amândouă clar că această istorie merită ecranizată. Nu este doar povestea lui Milan, ci și a miilor de români care au încercat să fugă. Mulți nu au supraviețuit. Milan este unul dintre cei norocoși.”

De ce această temă, acum?

Milica Stojanov:
„Fiecare regizor își pune întrebarea esențială: de ce acest film și de ce acum? Povestea autentică a lui Milan deschide teme care ne preocupă și azi — migrație, libertate, curaj. În timpul documentării, filmul a scos la iveală straturi noi: întrebarea fundamentală ce este libertatea și care este prețul ei?

Povestea lui Milan se intersectează cu Revoluția din 1989, care a început chiar la Timișoara. În Serbia, în aceeași perioadă, tineri luptau și ei pentru libertate și o lume mai dreaptă. Filmul urmărește structura confesională a cărții și include mărturii ale istoricilor, jurnaliștilor și ale „haiducilor” din copilăria lui Milan.

Am folosit imagini de arhivă RT Vojvodina și am filmat reconstituiri scurte cu Vladimir Radin, fiul lui Milan, care îi seamănă uimitor. Filmul este dedicat tinerilor care, și azi, luptă pentru libertate.”

Cum s-au desfășurat filmările?

Dorela Iencea:
„Am filmat între ianuarie și noiembrie. Povestea s-a extins firesc pe măsură ce descopeream documente și mărturii. Am filmat la Memorialul Revoluției, în satul natal al lui Belodedici, la Liceul Teoretic Dositej Obradović, în Calea Girocului, la Biserica Albă, în închisoarea din Sremska Mitrovica și la Oravița. Am surprins povești care m-au marcat și azi.”

V-ați așteptat la un asemenea succes?

Milan Radin:
„Nu. În 1991, la 18 ani, am scris totul doar ca exercițiu de germană și ca să nu uit. Nu m-am gândit că notițele mele vor deveni carte peste 30 de ani, apoi vor fi traduse în croată, sârbă, franceză… sau că se va face un film. A fost o surpriză uriașă.”

Când v-ați reîntâlnit cu „haiducii”?

MR:
„Haiducii mei sunt răspândiți în toată lumea. 90% din cartier a emigrat — o tragedie. America, Germania, Austria, Grecia, Canada, Italia, Israel, Ungaria, Liechtenstein… chiar și Thailanda!

La lansarea din Paris m-a abordat o doamnă în română. Era vecina mea din copilărie, acum medic respectat. Nu am recunoscut-o. Ne-am reîntâlnit 17 ‘haiduci’ la Timișoara, după 36 de ani. Cândva alergam cu sutele prin cartier… azi pomii cresc pe locul porții noastre de fotbal.”

Unde erați pe 08 decembrie 1989?

MR:
„Ne ascundeam în pădurile din Slovenia, așteptând noaptea să ‘atacăm’ granița dintre Iugoslavia și Austria — ultimul obstacol spre libertate. Sau spre pușcărie și moarte.”

Un mesaj pentru cei tineri?

MR:
„Să nu uite că în 1989 au murit mii de oameni, inclusiv ‘haiduci’, ca noi să trăim liberi azi.
Sau, în versuri:
Ieri încă, copil fără griji, mâine, mândru tiz al unei străzi,
copil încă, deja mort ieri.”

Despre Milan Radin

Scriitor austriac, originar din Timișoara. În 1989 reușește, după două încercări eșuate (prima la doar 13 ani) și un traseu prin închisorile armatei, poliției și securității, să fugă din România prin Iugoslavia.

A absolvit liceul în Austria și a studiat în Franța, Austria, Marea Britanie, Bulgaria și Polonia. Revenit în România în 2007, a condus timp de zece ani o multinațională germană din retail.

Debutează editorial în 2019, cu volumul în limba germană „Wir waren Niemand”, tradus ulterior în mai multe limbi. Versiunea franceză „Le garçon de l’Avenue de Martyrs” a fost lansată la Paris în noiembrie 2025.
Este poliglot, vorbind fluent șapte limbi.

Mai multe informații și imagini: www.milanradin.com