Judecatoarea Liana Arsenie (foto 2) – presedinta Curtii de Apel Bucuresti – a demontat joi, 11 decembrie 2025, cu documente si argumente imbatabile, operatiunea gastii USR-#Rezist, care doreste sa demoleze justitia la varf, pentru a avea control pe dosare si a instala sefi obedienti.

Ne referim la campania de ura aflata in plina derulare impotriva atat a Lianei Arsenie, cat si a sefei ICCJ Lia Savonea.

In conferinta de presa tinuta joi, judecatoarea Arsenie a subliniat ca acest atac concertat nu este deloc intamplator: el vine exact acum, cand pe rolul CAB se afla „dosare foarte complicate”. Si astfel se aplica reteta clasica: decredibilizarea magistratilor si, pe cale de consecinta, distrugerea increderii in instanta inainte ca ea sa se pronunte, astfel incat verdictul – oricare ar fi el – sa fie perceput ca nelegitim, a explicat Liana Arsenie.Iar unul dintre aceste dosare – adaugam noi – este chiar cel al generalului SRI Florian Coldea.

In aceeasi conferinta de presa, sefa CAB a demontat punct cu punct alegatiile fostei judecatoare CAB Daniela Panioglu, care s-a plans ca ar fi fost scoasa abuziv din dosare. Cu aceasta ocazie, judecatoarea Arsenie a prezentat inregistrari audio care demonstreaza comportamentul isteric manifestat de Panioglu in sala de judecata (click aici pentru a citi), precum si documente din care reies relatiile conflictuale avuta de fosta magistrata cu colegii de instanta, dar si faptul ca Daniela Panioglu ar fi incasat in mod ilegal de bani de chirie, in conditiile in care detinea un apartament de 149 mp.

Redam principalele afirmatii ale presedintei Curtii de Apel Bucuresti (vezi video):

„Conferinta survine in contextul evenimentelor din ultimele doua saptamani, care par coordonate pentru acapararea puterii judecatoresti – asa incat, in virtutea obligatiei de aparare a independentei justitiei, suntem aici pentru a atrage atentia asupra gravitatii situatiei, pe de o parte, iar pe de alta parte, pentru ca in lumina celor pe care le vom prezenta, sa facem apel la intreaga comunitate media sa verifice faptele efective raportate la naratiunile manipulative si false.

Totodata, astazi cerem in mod public tuturor organismelor abilitate din ordinea juridica constitutionala a statului roman sa procedeze la verificarea tuturor acuzatiilor formulate in aceasta perioada si sa prezinte public rezultatul verificarilor.

Am invatat cu totii – judecatori si procurori – ca justitia se realizeaza prin Inalta Curte si prin celelalte instante organizate conform legii. Asadar, nicio alta autoritate nu se poate erija in detinator al adevarului absolut si nici nu poate transa chestiuni litigioase de competenta instantelor de judecata sau sa statueze – cu valoare de adevar personal impus celorlalti – cine este de buna-credinta sau nu, ori cine este onest sau nu.

Am invatat ca legea nu se schimba in strada prin minciuni, denaturari si manipulare, ca legea vine din cunoastere juridica si respect pentru cetatean, nu din nevoia de capitalizare politica si nici din nevoia de preluare ostila a unei puteri in stat care mai tarziu sa fie folosita in interes politic.

In cele ce urmeaza, vom prezenta cateva dovezi care combat narativele manipulative si probeaza starea de legalitate a organizarii si functionarii Curtii de Apel Bucuresti.

Cea mai grava mistificare din aceasta serie o reprezinta alegatiile privind directionarea dosarelor prin schimbarea arbitrara a compunerii completurilor.

As incepe cu cel mai important si care a suscitat interesul media – anume: cazul Vanghelie, care a avut urmatorul parcurs: s-a inregistrat la Curtea de Apel Bucuresti, la data de 4.08.2021. Aici este data din sistemul ECRIS: ‘apel’ (n.r. arata foaia). Cealalta data pe care o s-o vedeti – 7.07.2015 – este data inregistrarii la instanta de fond.

A fost, asadar, inregistrat la 4.08.2021, ora 10.34 – aspect foarte important, asupra caruia vom mai reveni.

Compunerea initiala (pentru ca si aceste chestiuni au suscitat foarte multe discutii in spatiul media):

– judecatorul Voica Valerica – schimbare obiectiva ca urmare a inscrierii si promovarii unui concurs

– judecator Gohorean Alina – schimbare obiectiva ca urmare a inscrierii si promovarii unui concurs.

Asadar, in ambele situatii, factorul de decizie a fost exterior puterii decizionale a conducerii Curtii – consecinta a manifestarii dreptului la cariera al judecatorului (drept la cariera pe care il avem fiecare dintre noi, indiferent de profesie).

Mai departe:

– judecatorul Raileanu Catalin – schimbare obiectiva ca urmare a solicitarii sale de schimbare a parcursului carierei – decizie care a excedat vointei conducerii Curtii de Apel Bucuresti;

– judecator Andreea Ionescu – a fost mutata la cealalta sectie penala (n.r. Sectia a II-a penala a CAB), din ratiuni de echilibrare a volumului de activitate. Dinamica personalului la nivelul Curtii de Apel Bucuresti este foarte mare. Volumul de munca si complexitatea cauzelor sunt foarte ridicate – asa cum dumneavoastra va este cunoscut si cum, in fiecare an, prin raportul de activitate, prezentam datele statistice. Decizia a fost luata avand in vedere faptul ca nu se administrasera probe. Asadar, nu puteam sa vorbim de vreo afectare a principiului continuitatii;

– judecator Gargale Anastasia – a fost delegata pentru o scurta perioada la curtea de apel, insa, pe fondul restantelor semnificative in motivarea hotararilor de la Tribunalul Bucuresti (de unde a fost delegata), s-a impus neprelungirea delegarii. Intre continuarea exercitarii activitatii judiciare la CAB si necesitatea de a finaliza motivarile de la instanta de fond, s-a ales varianta a doua, din nevoia de prezervare a interesului public si de a permite finalizarea activitatii de motivare, care trena de mai bine de un an de zile.

In final, completul a fost stabil, iar cauza a fost solutionata, in privinta inculpatului Vanghelie dispunandu-se o singura solutie de prescriptie a raspunderii penale si doua solutii de achitare.

Va rog sa priviti acest paragraf al hotararii pronuntate in calea de atac: termenul general de prescriptie in privinta infractiunii de luare de mita s-a implinit in anul 2017. Spuneam la inceputul prezentarii cu privire la acest dosar ca in cadrul CAB, in apel, dosarul a fost inregistrat in anul 2021.

Judecatorii au aratat ca, fiind o infractiune simpla, chiar savarsita in modalitati alternative, termenul de prescriptie a curs de la data comiterii – adica din anul 2007 – si s-a implinit in 2017, cu 4 ani inainte de a fi inregistrat dosarul la Curtea de Apel Bucuresti (n.r. la 4 august 2021).

Va rog sa priviti aceste doua inscrisuri: fisa de dosar si decizia curtii. In care atesta inregistrarea dosarului la 04.08.2021 la Curte si decizia Curtii in care scrie ca prescriptia generala, de 10 ani, s-a implinit in 2017.

A culpabiliza conducerea curtii de apel, prin imputarea unor asa-zise manevre de favorizare a vreunui inculpat, in anii 2021-2022, in vederea prescrierii raspunderii penale, in conditiile in care fapta cea mai grava, cu termenul cel mai mare de prescriptie, era prescrisa inca din anul 2017, inainte ca acest dosar sa fie inregistrat la CAB, este dovada caracterului absolut odios, revoltator si dureros pentru noi al manipularii publice orchestrate in vederea asmutirii societatii impotriva judecatorilor.

Va rog sa priviti documentele oficiale! Pentru ca noi, ca institutie, nu ne permitem sa formulam opinii, ci doar sa prezentam fapte certe. Este consecinta formarii profesionale.

In esenta, prescrierea faptei de luare de mita a fost consecinta lipsei de actiune a legislativului, timp de peste 4 ani, care a facut ca termenul de prescriptie speciala sa nu mai existe, iar raspunderea penala sa nu se prescrie in 15 ani, ci in 10.

In continuare, ca si gravitate a afirmatiilor, ne referim la cazul prezentat de judecatorul Besu, respectiv cel privindu-l pe inculpatul Badalau, in care iarasi se sustine ca s-au facut manevre pentru a fi favorizat inculpatul.

In cauza, inculpatul fusese trimis in judecata pentru trafic de influenta pretins a fi fost comis (si spun: ‘pretins a fi fost comis’, pentru ca nu avem o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare – asa incat inculpatul (oricare ar fi acesta) beneficiaza de prezumtia de nevinovatie) in timp ce exercita functia de consilier la Curtea de Conturi. Aceasta este fapta. Rechizitoriul retine art. 7 lit. a) din Legea 78/2000 – ceea ce presupune, in mod explicit, legatura dintre fapta si functia publica (a savarsit infractiunea folosindu-se de functia publica).

Curtea de apel a judecat contestatia la solutia pronuntata de Tribunalul Giurgiu, care a fost initial sesizat si a solutionat camera preliminara. In contestatia ulterioara, completul din care a facut parte si judecatorul Besu a intrat in divergenta privind competenta de solutionare in prima instanta: daca apartine tribunalului sau curtii de apel. In urma solutionarii acestei contestatii, a fost admisa (n.r. contestatia) si competenta solutionarii cauzei pe fond a fost stabilita in favoarea judecatorului de camera preliminara de la Curtea de Apel Bucuresti, in conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) lit. d) Cod procedura penala. Hotararea este motivata in fapt si in drept, asa cum prevad exigentele Codului de procedura penala, dosarul fiind repartizat aleatoriu unui complet de fond. Prin urmare, competenta apartinea Curtii de Apel Bucuresti inca de la inceput.

Cu privire la solutia pe care o critica judecatorul Besu, care arata ca, urmare a stabilirii competentei, s-ar augmenta durata solutionarii cauzei, cu potentiala incidenta a prescriptiei, trebuie subliniat urmatorul aspect esential. Curtea a salvat dosarul de la prescriptie, pentru urmatorul considerent: judecarea cauzei, in continuare, in prim grad de jurisdictie la tribunal (conform opiniei pe care o exhiba public domnul judecator) ar fi atras constatarea nulitatii absolute in calea de atac a apelului (pentru ca acea cauza ar fi fost judecata de o instanta necompetenta), indiferent cine ar fi exercitat (n.r. apelul), cu consecinta trimiterii cauzei din apel la instanta competenta, pentru reluarea intregii judecati – fiind astfel o concretizare substantiala, intr-adevar, a riscului incidentei prescriptiei raspunderii penale, daca solutia ar fi fost aceeasi.

Urmare acestei solutii, cauza va fi judecata in prim grad de Curtea de Apel Bucuresti, iar o eventuala schimbare de incadrare ulterioara, care sa atraga competenta tribunalului (instanta inferioara ierarhic), nu afecteaza competenta curtii de apel (instanta superioara ierarhic) de a solutiona cauza.

Prin urmare, o evaluare profesionista a institutiilor procesual-penale incidente conduce la singura concluzie, conform careia solutia Curtii de Apel Bucuresti, in calea de atac a contestatiei, este una care nu expune solutionarea cauzei la riscul prescriptiei, ci il evita.

Incalcarea dispozitiilor legale care atrage sanctiunea nulitatii absolute (respectiv solutionarea cauzei in prima instanta de o instanta necompetenta) nu poate fi justificata de riscul prescriptiei raspunderii penale, sub sanctiunea adoptarii de catre judecator a unei conduite ilicite. Prescriptia raspunderii penale nu poate fi o cauza de nerespectare a niciunei alte dispozitii din Codul de procedura penala – si ma refer aici la dreptul la un proces echitabil, egalitatea armelor, administrarea probatoriilor in conditii de nemijlocire in fata instantelor judecatoresti.

Afirmatiile facute precum ca ‘inculpatii sunt scapati’ sunt in sine dovezi ale preconceptiei, semnificand antepronuntare evidenta. In principiu, judecatorul stie care va fi solutia abia dupa finalizarea cercetarii judecatoresti si a procesului deliberativ – asa incat daca directionam dosarele sa scape infractorul inseamna ca de la inceput stie care este solutia.

Alte afirmatii precum: ‘sunt agreati sau chemati la curte judecatori sensibili la sugestiile conducerii’ sau alte astfel de afirmatii care ar contura imixtiuni in actul de judecata, fara niciun fel de probe, fac obiectul sesizarii Inspectiei Judiciare – asa incat aceste chestiuni nu le vom dezbate.

In ceea ce priveste aspectul sensibil al comptabilitatii exercitarii functiei de judecator raportat la activitatile derulate anterior si necunoscute, in slujba unei structuri de informatii cunoscute sub denumirea de ‘Doi si un sfert’, mentionam ca am hotarat sesizarea Inspectiei Judiciare, a CSM, CSAT si CNSAS si asteptam rezultatul verificarilor.

Un alt judecator care a atacat si ataca constant Curtea de Apel Bucuresti este Panioglu Daniela. Prezint acest caz nu pentru a judeca o persoana, ci pentru a discuta despre standarde de integritate si buna-credinta care trebuie sa insoteasca discursul public al unui magistrat, mai ales cand acesta se prezinta drept reper etic.

Credibilitatea unui discurs etic nu se masoara prin severitatea acuzatiilor aduse altora, ci prin adevarul si coerenta propriei conduite.

In timp ce invoca exigente morale ridicate, persoana in cauza, Panioglu, a lansat in spatiul public acuzatii care nu rezista verificarii factuale, contribuind la o atmosfera de suspiciune nejustificata.

In acelasi timp, persoana in cauza, Panioglu Daniela, a formulat public acuzatii la adresa altor persoane – acuzatii care nu sunt confirmate de datele obiective disponibile si care nu au fost sustinute de probe verificabile.

In acest context, o sa prezentam factorul declansator al conflictului.

Desi la data de 15 iunie 2011 (si avem aici contractul de vanzare-cumparare – datele sunt anonimizate; aici este incheierea de autentificare: 15 iunie 2011), doamna judecator a dobandit dreptul de proprietate asupra unui apartament cu 3 camere in Bucuresti, in suprafata de 149,16 metri patrati. Desi a dobandit acest drept de proprietate in 2011, pana in anul 2015 a continuat sa deconteze o chirie substantiala de la stat, declarand in fals ca nu detine o locuinta in proprietate, inducand in eroare conducerea instantei timp de 4 ani. In momentul in care conducerea curtii de apel (n.r. Lia Savonea era presedinta CAB in 2015) a aflat despre realitatea locativa si a sistat plata chiriei, judecatoarea Panioglu a actionat pe toate caile pentru a-si perpetua o stare ilicita, actionand chiar in instanta (avem materialele) si formuland ea insasi plangere penala presedintelui instantei pentru refuz de a-i deconta chiria. Precizez ca la dosarul administrativ al instantei exista si punctele de vedere exprimate de Ministerul Justitiei cu privire la faptul ca, in momentul in care dobandesti un drept de proprietate asupra unui imobil, nu mai ai dreptul la decontarea chiriei.

Aceasta conduita vorbeste de la sine despre prapastia dintre vorbe si fapte si contrazice flagrant discursul sau public prin care promoveaza pretinse valori morale si conduita de insusire nelegala a banului public. Nu putem fi deontologi doar in ceea ce-i priveste pe altii, pentru ca dubla masura este dovada imposturii, nicidecum a valorilor pe care le promoveaza.

Conduita sa ilicita nu este doar una de insusire veroasa din banul public, ci imbraca si forma violentei fizice in exercitarea atributiilor de serviciu. In acest sens, evidentiem Decizia Inaltei Curti nr. 5 din 29 ianuarie 2018 (n.r. click aici pentru a citi), care a stabilit raspunderea sa disciplinara pentru agresiuni fizice si verbale asupra colegului de complet (n.r. Florin Purigiu). Astfel, aceasta, in contextul deliberarii si pronuntarii unei solutii, l-a lovit cu dosarul in cap pe judecator, tipand si urland.

Contrar sustinerilor acesteia ca ar fi fost eliminata din asa-zise ratiuni de incoruptibilitate, imposibilitatea de a continua desfasurarea activitatii in materie penala s-a datorat refuzului judecatorilor sectiei de a face complet cu aceasta (inclusiv a doamnei Morosanu – care a fost inainte aici, in sala), data fiind agresivitatea verbala si fizica manifestata in mod constant atat fata de colegi, avocati, procurori si justitiabili. Avem aici un tabel care se afla la dosarul disciplinar. Sunt 22 de rubrici. Un singur judecator si-a manifestat optiunea de a intra cu doamna judecator (n.r. in complet). Dupa, cred, un an de zile, si acest judecator a renuntat.

Imposibilitatea de a face complet colegial este, asadar, evidenta si obiectiva. In ceea ce priveste posibilitatea de a constitui complet unic, prezentam dovada incapacitatii sale de a solutiona dosare de complexitatea celor care atrag competenta de prima instanta a Curtii de Apel Bucuresti. In concret, fiind investita in anul 2013 cu solutionarea unui dosar si beneficiind de nenumarate masuri de degrevare (6 luni, 3 luni), in considerarea complexitatii dosarelor, nu l-a solutionat timp de 9 ani de zile, amanand pronuntarea pentru nu mai putin de 268 de zile, nereusind pronuntarea solutiei, cu consecinta prescriptiei faptelor. Mentionam ca, asa cum rezulta din rechizitoriu, prejudiciul in aceasta cauza este de 1,6 milioane de euro. Noua ani de zile un dosar! Data initiala a dosarului este 2013. Sunt evidentele oficiale ale sistemului informatic ECRIS. Aici avem ultimul termen la care a intrat doamna Panioglu: in anul 2022. A ramas in pronuntare 268 de zile (amanare de pronuntare). Precizez ca acest dosar a fost preluat – evident: in contextul incercarilor tendentioase de a fi scoasa doamna judecator din complet si a presiunilor si a persecutiei exercitate de Inspectia Judiciara.

Dosarul a fost reluat de un alt complet. In final, in acest complet, dosarul se afla in stadiul final de judecata la un alt judecator, care a este aproape de finalizare in 2 ani de zile. Faceti dumneavoastra comparatia: 9 ani si 2 ani. Judecarea a fost reluata de la inceput, in considerarea principiului nemijlocirii.

In aceeasi cheie a comportamentului dispretuitor si a unei conduite manifestate in afara normelor, doamna Panioglu a fost sanctionata disciplinar pentru ca, in considerentele deciziei nr. 1049 din data de 25.07.2022, a inserat aprecieri care sugerau fapte penale savarsite de catre procurori in instrumentarea unei cauze penale (activitati specifice organelor de cercetare si urmarire penala), depasind astfel limitele sesizarii.

Este cu evidenta ca referitor la conduita profesionala ireprosabila pe care o invoca doamna judecator, conducerea CAB a avut de gestionat ani de zile un judecator agresiv fizic si verbal pentru majoritatea covarsitoare a colegilor, intr-o profesie in care reciprocitatea dialogului si toleranta fata de opinia celuilalt sunt principii stabilite prin lege.

In contextul atacului concertat la adresa puterii judecatoresti, astfel de afirmatii, cum au fost facute de catre cei doi judecatori, au un puternic impact emotional, fara a avea legatura cu legalitatea si realitatea activitatii din cadrul curtii de apel.

In ceea priveste conduita doamnei judecator, as dori, domnul specialist IT, sa redam cateva inregistrari din sala de judecata si sa va ganditi dumneavoastra daca, fiind de cealalta parte a barei, ati dori sa fiti intr-o astfel de sala de judecata. (n.r. Urmeaza inregistrarile cu istericalele Danielei Panioglu – click aici pentru a citi.)

Cu toata emotia populara starnita de nume sonore ale politicii, justitia nu inseamna solutii prestabilite. Solutiile survin dupa ce probatoriul a fost administrat in conditii de egalitate a armelor, pentru ca doar emiterea rechizitoriului nu face dovada existentei faptei si a vinovatiei.

Din pacate, prin mesaje care depasesc limitele atributiilor constitutionale, justitia a trecut de la camp tactic la o arena in care arbitrariul si diletantismul au valoare de lege, singura preocupare fiind aceea a destructurarii puterii judecatoresti si inlocuirii ei cu veritabile instante morale.

Astfel fiind, asistam la o campanie de linsare mediatica a sistemului judiciar, o demonizare a magistraturii prin contestarea discretionara a oricarei forme de organizare judiciara, prin ridiculizarea si anatemizarea conducerii sistemului judiciar, prin manipulare si minciuna, folosind, ca voci asa-zise reprezentative ale sistemului judiciari, oameni care actioneaza din impulsul esecului profesional personal.

Cine beneficiaza de delegitimarea simultana a DNA si a CAB? Vedem actiuni cu tinta de a crea haos controlat.

Sincronizarea nu este accidentala; atacurile lansate prin declaratiile judecatorului Besu, declaratiile sub anonimat ale unui procuror apar la momentul in care DNA finalizeaza si trimite in judecata dosare grele.

Curtea de Apel Bucuresti – tintita in mod direct in discurs – este instanta care va trebui sa judece aceste cauze. Se creeaza un mediu ideal pentru contestarea morala a oricarei solutii in astfel de dosare. Aceasta este reteta clasica: distrugi increderea in institutii inainte ca ele sa se pronunte, astfel incat verdictul sa fie perceput ca nelegitim, indiferent care este.

Actiunile par parte dintr-un mecanism organizat de destabilizare. Astazi vedem:

– un judecator cu trecut in servicii, care lanseaza acuzatii grave bazate exclusiv pe perceptii;

– o institutie media care foloseste mesajul fara verificari;

– aparitia acestor atacuri exact cand se afla pe rol dosare foarte complicate.

Contextul obiectiv este de natura sa ridice legitime semne de intrebare privind intentia de a crea acest haos controlat. Este oare o coincidenta ca in acest mecanism este implicat un judecator cu trecut in servicii?

Atacul politicului institutionalizat rezulta chiar din prezentarea la televiziunea publica nationala a unui film foarte artistic cu pretentii de documentar, fiind evidenta instigarea publica impotriva ordinii constitutionale.

In incheiere, respingem categoric orice incercare de denigrare a corpului profesional, de polarizare, de antagonizare si slabire a independentei puterii judecatoresti. Si, nu in ultimul rand, vreau sa va asigur ca noi, conducerea Curtii de Apel Bucuresti, care suntem astazi in fata dumneavoastra, si intregul corp de judecatori ai Curtii de Apel Bucuresti nu vom abdica niciodata de la valorile statului de drept pe care am jurat sa le respectam la intrarea in profesie.

Nu pretindem ca nu sunt probleme in sistemul de justitie. Nu pretindem ca nu este nevoie de imbunatatirea activitatii noastre. Dar acestea nu pot surveni decat prin dialog in cadru institutional, cu respect, profesionalism si competenta, in acord cu atributiile constitutionale ce revin fiecarei parti.

Preluarea ostila, in strada a puterii judecatoresti, prin instigare publica sunt mecanisme care nu pot fundamenta niciodata o democratie”.