Judecatorul Alin Ene (foto) din CSM a prezentat joi, 11 decembrie 2025, pasii prin care s-a derulat operatiunea de “preluare prin destabilizare” a Justitiei.

Intr-o analiza publicata pe pagina sa de Facebook, joi, 11 decembrie 2025, intitulata “’Gruparea’ care descopera brusc ‘justitia acaparata’”, Ene face o sinteza excelenta a modului in care s-a desfasurat intreaga campanie, incepand cu iesirea la rampa a unor fosti magistrati sanctionati disciplinari care au incitat judecatorii si procurorii la revolta si pana la aparitia reportajului din publicatia #rezist Recorder, fix cu o zi inainte ca CCR sa dezbata proiectul de lege privind pensiile de serviciu.

Alin Ene precizeaza ca intreaga campanie anti-Justitie are ca scop manipularea emotiei publice, urmarindu-se crearea unei emulatii colective impotriva Justitiei, orchestrata astfel incat fiecare pas sa para revolta civica, nu presiune coordonata. Tinta finala este fortarea magistratilor cu functii de conducere la varful sistemului judiciar sa predea cheile Justitiei.

Prezentam analiza judecatorului CSM Alin Ene:

“‘Gruparea’ care descopera brusc ‘justitia acaparata’.

Text recomandat doar celor celor dispusi sa nu confunde emotia servita pe tava cu realitatea.

Coincidentele sunt fascinante. Mai ales cand sunt prea multe ca sa mai fie coincidente.

In ultimele saptamani asistam la o aliniere perfecta de pozitii publice, mesaje si vectori de comunicare, toate convergand spre aceeasi naratiune simplista si agresiva: ideea unei justitii ‘capturate’, ‘abuzive’ si ‘controlate din interior’.

O lista scurta a sincronizarii, neuitand contextul mai larg al campaniei agresive de decredibilizare si delegitimare a justitiei desfasurate in acest an si coordonate de la cel mai inalt nivel:

1. Fosti magistrati cu un istoric disciplinar limpede, consacrat definitiv de sanctiuni, descopera brusc vocatia civica. Devin contestatari ai CSM si ii indeamna pe magistrati sa ‘denunte’ disfunctionalitati vagi, fara probe, doar cu emotie si insinuari.

2. Un senator din arcul guvernarii cere ca CSM sa nu mai fie al magistratilor. O idee veche, reluata obsesiv, care urmareste exact ceea ce spune ca ar combate: subordonarea politica a justitiei.

3. Presedintele Romaniei declara ca justitia ‘este marcata de abuzuri’ si invita magistratii ‘de buna-credinta’ sa protesteze. Fara detalii. Fara fapte. Doar etichete si chemare la arme. Sistemul e aruncat in aer prin generalizare.

4. Voci razlete vorbesc despre ‘mafii agresive’ care ar controla justitia. Termen greu, bine ales, dar golit de orice continut probator si neasumat pana la capat. Doar aruncat in spatiul public, pentru a face valuri.

5. In presa apar materiale despre procedura de transfer de la judecatori la procurori, insinuand existenta unor ‘presiuni’ din partea conducerii instantelor. Dovezi: zero. Investigatie: inexistenta. Naratiune: maxima.

6. Noaptea de 9 decembrie, toate aceste fire se strang intr-un produs unic: reportajul ‘Justitia acaparata’. Aceleasi personaje, aceleasi mesaje, aceleasi teme, acelasi cadru narativ deja pregatit publicului.

7. 10 decembrie: termen la CCR pentru exceptia de neconstitutionalitate a legii pensiilor magistratilor. Moment sensibil. Perfect ales.

Aceste episoade arata o concertare evidenta de mesaje si pozitionari publice. Reportajul nu a fost inceputul, ci piesa finala a unei campanii bine coregrafiate.

Alinierea actorilor publici si sincronizarea cu un moment-cheie al Curtii Constitutionale cu efect asupra statutului magistratilor elimina orice iluzie de intamplare.

Materialul la care s-a lucrat mai mult de 1 an ar fi putut la fel de bine sa iasa cu o saptamana in urma sau cu o saptamana dupa. In mod convenabil, toate planetele s-au aliniat, astfel incat a fost bun de tipar chiar in preziua sedintei CCR.

Nu vorbim despre informare onesta.

Nu vorbim despre analiza sau echilibru.

Vorbim despre presiune mediatica organizata asupra justitiei, ambalata sub forma unui ‘demers civic’.

Scopul nu este nici transparenta, nici ‘curatarea’, ci MANIPULAREA EMOTIEI PUBLICE pana la punctul in care se produce reactia dorita: o emulatie colectiva impotriva Justitiei, orchestrata astfel incat fiecare pas sa para ‘revolta civica’, nu presiune coordonata.

Se readuc in spatiul public alegatii vechi si nedovedite, dar numai bune de redigerat cu privire la persoane care, aflate in fruntea sistemului judiciar, refuza sa predea cheile.

Proceduri perfect legale sunt prezentate drept mecanisme obscure de control. Delegari, detasari, transferuri sunt interpretate ca instrumente de fortare, desi nu se pot face fara acordul magistratului. Structuri independente sunt caricaturizate ca ‘centre de putere’.

Hotararile judecatoresti sunt impartite intre ‘bune’ (condamnari) si ‘rele’ (achitari).

Pe scurt: exagerare, decontextualizare, generalizare si exploatarea frustrarilor izolate, existente si firesti in interiorul oricarui sistem.

Miza nu este ‘curatarea’ sistemului.

Miza este tocmai acapararea lui: eliminarea vocilor incomode, delegitimarea structurilor independente si inlocuirea lor cu ‘oamenii nostri’ – cu prostul obicei de a fabrica un ‘om nou’, perfect adaptat comenzilor politice.

O tehnica veche, pe care o cunoastem, testata in perioada de glorie a justitiei televizate.

Context necesar si coincidente post-reportaj:

1. In tot asaltul desfasurat in acest an impotriva justitiei, ICCJ, CSM si presedintii de instante au avut si au ramas pe pozitii ferme de aparare a independentei justitiei, indiferent de consecintele suportate uneori chiar la nivel individual.

Coincidenta din concluziile post-reportaj: conducerea ICCJ nu este buna, CSM trebuie sa piarda din puteri, presedintii de instante sunt subordonati sectiei de judecatori si trebuie, de asemenea, sa piarda din puteri.

2. Foarte curand expira mandatele conducatorilor celor 2 mari parchete: PICCJ si DNA.

Coincidenta concluziilor post-reportaj: DNA este ineficient si prost manageriat. Trebuie schimbata conducerea si, odata adus ‘omul nou’ si schimbata legea, sa inceapa sa ii readuca ‘la ordine pe magistrati’.

Realitatea:

Justitia nu este ‘acaparata’.

Este atacata sistematic, coordonat si deliberat.

Iar ceea ce se incearca nu este reforma.

Este PRELUARE PRIN DESTABILIZARE”.