Curtea de Apel Bucuresti a anuntat miercuri, 10 decembrie 2025, ca va solicita mai multor institutii – Inspectia Judiciara, CSM, CSAT si CNSAS – sa verifice daca judecatorul CAB Ionel-Laurentiu Besu (foto) este in prezent „agent de informatii (operativ, acoperit, informator, colaborator)” al Directiei Generale de Protectie Interna (DGPI) sau al altui serviciu secret – fapt interzis explicit de art. 228 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Mentionam ca, potrivit informatiilor disponibile public, magistratul a activat in calitate de ofiter al DGPI (urmasa UM 0215 – „Doi si un sfert”) intre 2006 si 2011.

Curtea de Apel Bucuresti a intreprins acest demers dupa ce Besu a aparut intr-un material de propaganda menit sa denigreze sefele ICCJ (Lia Savonea), CAB (Liana Arsenie) si CSM (Elena Costache), precum si alte figuri importante din sistemul judiciar care indraznesc sa-si pastreze verticalitatea in fata asaltului dus de catre grupurile de interese sorosiste impotriva justitiei romane.

In acelasi comunicat de miercuri, Curtea de Apel Bucuresti contrazice alegatiile facute de Besu, in acelasi material propagandistic, in ceea ce priveste felul in care CAB a solutionat dosarul in care DNA l-a trimis in judecata pe Nicolae Badalau, fost vicepresedinte al Curtii de Conturi. Concret, CAB explica faptul ca speta si-a urmat calea legala, neputand fi vorba despre ingerinte din partea conducerii instantei.

Redam intregul comunicat al Curtii de Apel Bucuresti:

„Justitia nu poate fi aparata prin minciuna, iar independenta ei nu poate fi invocata de cei care o submineaza

Afirmatiile publice ale unui judecator, Besu Ionel Laurentiu, sunt grav denaturate si contrazise de documente oficiale si de proceduri legale clare. Faptele arata ca delegarea sa nu a fost prelungita din ratiuni exclusiv de ordin profesional, iar incercarea de a rescrie ulterior aceasta realitate reprezinta o mistificare periculoasa a adevarului.

Mai grav: acuzatiile lansate ignora incompatibilitati fundamentale reglementate expres de lege si ridica semne serioase de intrebare cu privire la parcursul profesional anterior, contextul si finalitatea demersului public declansat. Independenta justitiei nu poate fi transformata intr-un paravan pentru agende personale si nici intr-un instrument de intimidare institutionala.

Justitia nu este captiva, dar devine vulnerabila atunci cand minciuna este prezentata drept curaj, iar suspiciunea organizata este ambalata ca avertisment public.

Orice verificare trebuie facuta de institutiile abilitate, pe baza de probe si proceduri, nu prin presiune mediatica si naratiuni manipulative. Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept.

Cazul domnului judecator nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabila a unor fapte clare si despre folosirea spatiului public pentru a pune presiune pe institutii. Justitia nu se apara prin insinuari si nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevar si proceduri legale.

1. Pe tot parcursul interviului, contextul este manipulat, judecatorul rupe bucati de informatii si le refoloseste intr-o cheie acuzatoare.

Dosarul penal la care judecatorul face referire este clarificat prin hotarare judecatoreasca definitiva. Inculpatul fusese trimis in judecata pentru trafic de influenta pretins comis in timp ce exercita functia de consilier la Curtea de Conturi. Rechizitoriul retinea art. 7 lit. a) din Legea 78/2000, ceea ce presupune, in mod explicit, legatura dintre fapta si functia publica. Curtea de apel a judecat contestatia la solutia pronuntata de Tribunalul Giurgiu, care a fost initial sesizat, si a solutionat camera preliminara. In contestatia ulterioara, completul din care au facut parte si judecatorul Besu a intrat in divergenta privind competenta. In urma solutionarii contestatiei, a fost admisa contestatia si competenta solutionarii cauzei pe fond a fost stabilita in favoarea judecatorului de camera preliminara de la Curtea de Apel Bucuresti, in conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) litera d) Cod proc. pen., dosarul fiind repartizat aleatoriu unui complet de fond. Prin urmare, competenta apartinea Curtii de Apel Bucuresti inca de la inceput. Mai mult decat atat, solutia pe care o critica judecatorul Besu Ionel Laurentiu (care arata ca, urmare a stabilirii competentei de judecata in favoarea judecatorului de camera preliminara de la Curtea de Apel Bucuresti, se augmenteaza durata solutionarii cauzei, cu potentiala incidenta a prescriptiei), invederam doua aspecte:

– judecarea cauzei, in continuare, in prim grad de jurisdictie la tribunal, conform opiniei pe care o exhiba mediatic, ar fi putut atrage constatarea nulitatii absolute in calea de atac a apelului, indiferent de cine ar fi fost exercitata, cu consecinta trimiterii cauzei din apel la instanta competenta pentru reluarea intregii judecati si cu o concretizare substantiala a riscului incidentei prescriptiei raspunderii penale. Urmare a solutiei pronuntate in cauza, cauza va fi judecata in prim grad de Curtea de Apel Bucuresti, iar o eventuala schimbare de incadrare ulterioara, care ar atrage competenta tribunalului, instanta inferioara ierarhic, nu afecteaza competenta Curtii de Apel Bucuresti, instanta superioara ierarhic, de a solutiona cauza. Prin urmare, o evaluare profesionista a institutiilor procesual-penale incidente conduce la concluzia conform careia solutia Curtii de Apel Bucuresti, in calea de atac a contestatiei, este una care nu expune solutionarea cauzei la riscul prescriptiei, ci il evita;

– incalcarea dispozitiilor legale care atrage sanctiunea nulitatii absolute nu poate fi justificata de ‘riscul prescriptiei raspunderii penale’, sub sanctiunea adoptarii de catre judecator a unei conduite ilicite.

A veni printr-un interviu si a combate o decizie definitiva ridica o intrebare care nu poate fi evitata: mai vorbim de o eroare profesionala elementara sau de o directie urmarita cu o consecventa suspecta?

2. Potrivit unor informatii care au exprimat ingrijorare in spatiul media fata de trecutul profesional al judecatorului Besu, se retine ca acesta a activat anterior timp de 5 ani ca ‘ofiter la doi si-un sfert’ sau ‘SIPI’ (a se vedea articolele publicate):

– https://epochtimes-romania.com/news/judecatorul-care-se-ocupa-de-dosarul-revolutiei-a-fost- ofiter-la-doi-si-un-sfert—343727;

– https://www.7est.ro/2023/06/exclusiv-judecatorul-care-se-ocupa-de-dosarul-revolutiei-a-fost- ofiter-la-doi-si-un-sfert-prima-lui-miscare-o-noua-tergiversare-a-procesului-prin-incalcarea- codului/;

– https://www.aktual24.ro/exclusiv-judecatorul-care-se-ocupa-de-dosarul-revolutiei-a-fost- ofiter-la-doi-si-un-sfert-prima-lui-miscare-o-noua-tergiversare-a-procesului-prin-incalcarea- codului-de-procedura-penala/

Dispozitiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistratilor prevad ca niciun magistrat nu are voie sa fie — sau sa fi fost — agent de informatii (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio forma.

Avand in vedere tipul de actiune in care este implicat (de compromitere, cu intentie, a unor lideri si activitati judiciare legale) este necesar ca, neintarziat, sa fie clarificate urmatoarele aspecte:

Care este statutul sau real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesita clarificare publica. Este legitim ca judecatorii si opinia publica sa primeasca raspunsuri privind:

– in ce calitate a actionat in diverse perioade ale carierei sale;

– care au fost atributiile reale;

– ce roluri a avut si are in raport cu alte institutii ale statului;

– daca mai exista astfel de raporturi in prezent;

– si, mai ales, daca exista vreo incompatibilitate sau vreo zona neexplicata intre statutul sau si pozitia actuala.

Aceasta nu este o acuzatie, ci o cerinta fundamentala de transparenta intr-un stat de drept. Oricine ocupa o functie judiciara are obligatia de a-si clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lasa loc de confuzii, speculatii sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influente din perioade anterioare. Tocmai de aceea, inainte de orice conexiune cu demersul sau actual, avem obligatia institutionala sa analizam, sa verificam si sa documentam public un astfel de caz.

In contextul interdictiilor prevazute de Legea 303/2022, este necesar ca, fara intarziere si fara echivoc, sa fie clarificate, pe de o parte, compatibilitatea dintre statutul sau anterior si cerintele legale privind incompatibilitatea cu activitati in subordinea sau slujba serviciilor de informatii, iar pe de alta parte riscurile ce decurg din exercitarea pe perioade intregi din parcursul profesional a unor activitati asupra carora poate plana un dubiu legitim privind componenta de independenta specifica functiei de judecator.

Prin natura si consecintele sale, aceasta situatie genereaza o afectare majora a bunei functionari a actului de justitie. Gravitatea afirmatiilor judecatorului impun ca Inspectia Judiciara, CSM, CSAT si CNSAS sa clarifice aspectele ce planeaza asupra tuturor elementelor acestui caz – sens in care vom adresa solicitari corespunzatoare”.