{"id":990443,"date":"2025-12-09T16:08:00","date_gmt":"2025-12-09T13:08:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=990443"},"modified":"2025-12-09T16:08:00","modified_gmt":"2025-12-09T13:08:00","slug":"exclusiv-prima-iesire-a-lui-udroiu-interviu-cu-fostul-judecator-iccj-mihail-udroiu-avocat-fondator-al-udroiu-legal-judecatorul-nu-este-un-organ-de-validare-a-rechizitoriului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=990443","title":{"rendered":"EXCLUSIV: PRIMA IE\u0218IRE A LUI UDROIU \u2013 Interviu cu fostul judec\u0103tor ICCJ Mihail Udroiu, avocat fondator al Udroiu Legal: \u201cJudec\u0103torul nu este ‘un organ de validare a rechizitoriului’… Dac\u0103 ne dorim condamn\u0103ri \u00een func\u021bie de popularitatea sau impopularitatea inculpatului, am gre\u0219it nu numai \u021bara, dar \u0219i continentul. Justi\u021bia se \u00eenf\u0103ptuie\u0219te \u00een sala de judecat\u0103, nu la televizor… Fie cu secera sau ciocanul ori cu trotineta \u0219i telefonul inteligent, asaltul asupra justi\u021biei e la fel de reprobabil\u201d"},"content":{"rendered":"
\n

EXCLUSIV: PRIMA IE\u0218IRE A LUI UDROIU \u2013 Interviu cu fostul judec\u0103tor ICCJ Mihail Udroiu, avocat fondator al Udroiu Legal: \u201cJudec\u0103torul nu este ‘un organ de validare a rechizitoriului’… Dac\u0103 ne dorim condamn\u0103ri \u00een func\u021bie de popularitatea sau impopularitatea inculpatului, am gre\u0219it nu numai \u021bara, dar \u0219i continentul. Justi\u021bia se \u00eenf\u0103ptuie\u0219te \u00een sala de judecat\u0103, nu la televizor… Fie cu secera sau ciocanul ori cu trotineta \u0219i telefonul inteligent, asaltul asupra justi\u021biei e la fel de reprobabil\u201d<\/h1>\n
\n

Scris de: Elena DUMITRACHE | \"pdf\"<\/a> | \"print\"<\/a><\/p>\n

\n
9 December 2025 16:08<\/div>\n
Vizualizari: 4445<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n

<\/p>\n

Titrat \u0219i citat \u00een \u00eentreaga lume a Justi\u021biei, conf.univ.dr. Mihail Udroiu (foto)<\/span><\/b> a plecat la 1 noiembrie 2025 de la \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie \u0219i din magistratur\u0103, aleg\u00e2nd pensionarea. Nu a f\u0103cut-o pentru pensia special\u0103, a\u0219a cum o parte a presei a vehiculat. Nu era cazul. A f\u0103cut-o, a\u0219a cum ne m\u0103rturise\u0219te \u00eentr-un interviu acordat \u00een exclusivitate Lumea Justi\u021biei, pentru c\u0103, \u00een forma \u00een care arat\u0103 ast\u0103zi sistemul judiciar \u201cmarcat de tensiuni institu\u021bionale \u0219i instabilitate legislativ\u0103\u201d, este mai degrab\u0103 \u201cutil dintr-o alt\u0103 pozi\u021bie\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n


<\/span><\/span><\/p>\n

\u0218i este de \u00een\u021beles, date fiind atacurile concertate care se duc asupra CSM \u0219i ICCJ \u00een ultima perioada, ca parte a unui \u201cfenomen mai larg de decredibilizare sistematic\u0103 a unuia dintre cei trei piloni ai ordinii constitu\u021bionale\u201d, coroborat cu ini\u021biative legislative care vizeaz\u0103 \u00een final nu doar magistratura, ci \u0219i societatea \u00een general, care au rolul a de stigmatiza socio-profesional magistra\u021bii. Iar despre rolul USR, de pild\u0103, \u00een toat\u0103 acesta campanie vorbe\u0219te pe larg acum pentru Lumea Justi\u021biei <\/span>avocatul Mihail Udroiu.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

A\u0219a-zisa problem\u0103 a <\/span><\/span><\/span><\/span>pensiilor speciale este, f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate, o marot\u0103 tenden\u021bioas\u0103, care face parte din campania decredibilizarii Justi\u021biei \u00een ansamblul sau. O dovedesc cifrele. L-am \u00eentrebat de altfel pe Mihail Udroiu cum vede solu\u021bionarea disputei privind pensiile de serviciu. Acesta a explicat principiile care trebuie s\u0103 stea la baza reformei pensiilor, pentru ca magistratura s\u0103 nu mai fie \u00eenfierat\u0103 pe nedrept.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen cadrul interviul acordat publica\u021biei noastre, Mihail Udroiu a vorbit \u0219i despre cea mai mare provocare ca judec\u0103tor de \u00cenalt\u0103 Curte, dar \u0219i despre loteria completurilor de la instan\u021ba suprem\u0103, care aleg sau nu s\u0103 respecte hot\u0103r\u00e2ri obligatorii ale CCR.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Nu sunt omise din cadrul interviului nici atacurile duse \u00een prezent \u00eempotriva pre\u0219edintei ICCJ, Lia Savonea, \u0219i a instan\u021bei supreme, care de asemenea fac parte din campania de stigmatizare socio-profesional\u0103 a magistra\u021bilor pornind de la tema pensiilor, urm\u0103rindu-se de fapt fragilizarea autorit\u0103\u021bii judec\u0103tore\u0219ti \u0219i crearea unui \u201csistem judiciar timorat, defensiv, preocupat de propria supravie\u021buire administrativ\u0103\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Avocatul Mihail Udroiu abordeaz\u0103 \u0219i schimb\u0103rile vizibile de la DNA \u0219i de la Parchetul General, dar \u0219i atacurile care se duc \u00eempotriva acestor parchete chiar de c\u0103tre pre\u0219edintele Nicu\u0219or Dan, atacuri ce pot fi percepute drept \u201cforme de presiune incompatibile cu independen\u021ba Ministerului Public\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Fiind unul dintre \u201carhitec\u021bii\u201d Codului penal \u0219i Codului pe procedura penal\u0103, ca membru al comisiilor de elaborare a acestora, la 11 ani de la implementarea CP \u0219i CPP, l-am \u00eentrebat pe Mihail Udroiu care sunt primele trei modific\u0103ri pe care le-ar aduce acestora. \u0218i a r\u0103spuns f\u0103r\u0103 ezitare: reg\u00e2ndirea sistemului de principii \u00een procedura penal\u0103, simplificarea procedurii camerei preliminare \u0219i clarificarea institu\u021biei excluderii probelor ilicite.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te institu\u021bia care necesit\u0103 o reformare urgen\u021b\u0103, este vorba despre Serviciul de Proba\u021biune, aceast\u0103 \u201cCenu\u0219\u0103reas\u0103\u201d a sistemului.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

L\u0103s\u00e2nd \u00een spate aproape trei decenii de magistratur\u0103, Mihail Udroiu \u00ee\u0219i continu\u0103 drumul \u00een Drept, \u00eens\u0103 \u00een calitate de conferen\u021biar universitar \u0219i coordonator de doctorate, ca formator la Institutul Na\u021bional al Magistraturii, dar \u0219i ca avocat, una dintre profesiile care \u00eel pot motiva \u0219i \u00eei pot oferi \u00een continuare \u201cprovocarea intelectual\u0103 a dosarului penal complex\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Iar totul se va petrece \u00een cadrul cabinetului de ni\u0219\u0103 Udroiu Legal, pe care l-a fondat odat\u0103 ce a p\u0103r\u0103sit magistratura. Un cabinet unde nu urm\u0103re\u0219te \u201cvolum de dosare, ci selectivitatea \u0219i profunzimea\u201d. <\/span><\/span><\/span><\/span><\/span>\u201cPrefer s\u0103 am zece cauze \u00een care pot investi \u00eentreaga mea experien\u021b\u0103 \u0219i creativitate juridic\u0103, dec\u00e2t o sut\u0103 de cauze gestionate superficial\u201d<\/span><\/b><\/i><\/span><\/span><\/span>, afirm\u0103 fostul judec\u0103tor ICCJ.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Iat\u0103 interviul acordat \u00een exclusivitate publica\u021biei Lumea Justi\u021biei de Mihail Udroiu:<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201c1. Pleca\u021bi din magistratur\u0103 cu fruntea sus. Subit. De ce tocmai acum? De ce doar doi ani la \u00cenalta Curte, unde a\u021bi luptat at\u00e2t s\u0103 ajunge\u021bi? Ce v-a determinat s\u0103 p\u0103r\u0103si\u021bi magistratura f\u0103r\u0103 preaviz?<\/span><\/b><\/span><\/span>Decizia de a \u00eencheia cariera \u00een magistratur\u0103 nu a fost una luat\u0103 peste noapte, ci rezultatul unei reflec\u021bii profunde asupra traiectoriei mele profesionale \u0219i asupra modului \u00een care \u00eemi pot valorifica cel mai bine experien\u021ba acumulat\u0103 \u00een aproape trei decenii de activitate \u00een sistemul judiciar.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Am parcurs toate treptele magistraturii \u2013 de la procuror la judec\u0103tor de prim\u0103 instan\u021b\u0103, apoi de curte de apel \u0219i, \u00een final, la instan\u021ba suprem\u0103. Am contribuit la elaborarea noilor coduri penal \u0219i de procedur\u0103 penal\u0103, am format genera\u021bii de magistra\u021bi \u00een cadrul Institutului Na\u021bional al Magistraturii, am publicat lucr\u0103ri care au devenit repere doctrinare \u0219i de practic\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Contextul actual al sistemului judiciar \u2013 marcat de tensiuni institu\u021bionale, de instabilitate legislativ\u0103, de nerespectarea sistematic\u0103 de c\u0103tre legiuitor a normelor de tehnic\u0103 legislativ\u0103, cu impact direct de deteriorare a ordinii juridice, \u0219i de o campanie public\u0103 agresiv\u0103 de delegitimare a magistraturii \u2013 m-a determinat s\u0103 consider c\u0103 pot fi mai util profesiei juridice \u0219i justi\u021biei, \u00een ansamblul ei, dintr-o alt\u0103 pozi\u021bie. \u00cemp\u0103rt\u0103\u0219esc, \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, preocup\u0103rile exprimate de colegii din Consiliul Superior al Magistraturii privind riscurile aduse independen\u021bei judiciare prin ini\u021biative guvernamentale care vizeaz\u0103, \u00een fond, nu numai drepturile magistra\u021bilor, dar \u0219i fundamentele unei societ\u0103\u021bi democratice \u0219i pluraliste. Avocatura \u00eemi ofer\u0103 posibilitatea de a continua s\u0103 contribui la aplicarea corect\u0103 a dreptului, dar dintr-o perspectiv\u0103 complementar\u0103 celei jurisdic\u021bionale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen concluzie, a fost o tranzi\u021bie asumat\u0103, c\u0103tre o etap\u0103 \u00een care experien\u021ba mea poate genera valoare ad\u0103ugat\u0103 at\u00e2t pentru justi\u021biabili, c\u00e2t \u0219i pentru calitatea actului de justi\u021bie, \u00een ansamblu.<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

2. A\u021bi fost criticat de o parte a presei c\u0103 pleca\u021bi la semnal, ca s\u0103 beneficia\u021bi de \u201epensia special\u0103\u201d. S-a desf\u0103\u0219urat de altfel o \u00eentreag\u0103 campanie \u00eempotriva magistra\u021bilor \u0219i a banilor care le revin dup\u0103 ce \u00ee\u0219i \u00eenceteaz\u0103 activitatea. \u00cen realitate, pensiile de serviciu ale judec\u0103torilor \u0219i procurorilor reprezint\u0103 doar 8% din totalul pensiilor de serviciu. Cine crede\u021bi c\u0103 orchestreaz\u0103 \u0219i \u00eentre\u021bine aceast\u0103 campanie \u0219i ce se urm\u0103re\u0219te de fapt?<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Discursul public a fost intoxicat cu termenul impropriu de \u201epensie special\u0103\u201d, transformat \u00eentr-un slogan propagandistic, ignor\u00e2ndu-se deliberat natura juridic\u0103 a pensiei de serviciu. Campania la care face\u021bi referire se \u00eenscrie \u00eentr-un fenomen mai larg de decredibilizare sistematic\u0103 a unuia dintre cei trei piloni ai ordinii constitu\u021bionale<\/i><\/b>, respectiv a puterii judec\u0103tore\u0219ti, pe care \u00eel observ\u0103m cu \u00eengrijorare pe tot parcursul acestui an. Nu asist\u0103m la o dezbatere onest\u0103 despre politici publice \u00een materia pensiilor, ci la o strategie deliberat\u0103 de stigmatizare socio-profesional\u0103 a magistra\u021bilor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Mecanismele acestei campanii sunt sofisticate, dar recognoscibile: fixarea \u00een spa\u021biul public a unor cli\u0219ee numerice \u2013 \u201epensie la 45-50 de ani\u201d, \u201esume exorbitante\u201d \u2013 f\u0103r\u0103 contextualizarea corect\u0103 a datelor; crearea unui contrast moral artificial \u00eentre magistra\u021bi \u0219i restul popula\u021biei; exploatarea emo\u021bional\u0103 a temei pentru polarizare social\u0103 \u0219i c\u00e2\u0219tig de capital politic. Toate acestea urm\u0103resc un obiectiv precis: sl\u0103birea puterii judec\u0103tore\u0219ti pentru a o face mai u\u0219or de controlat, reminiscen\u021b\u0103 surprinz\u0103toare \u0219i amar\u0103 a unui alt obsedant deceniu, dintr-un alt veac.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cifra pe care o men\u021biona\u021bi \u2013 8% din totalul pensiilor de serviciu \u2013 ilustreaz\u0103 perfect dispropor\u021bia dintre dimensiunea real\u0103 a fenomenului \u0219i amploarea campaniei mediatice. Aceast\u0103 dispropor\u021bie nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Ea reveleaz\u0103 faptul c\u0103 miza nu este economisirea banului public, de vreme ce impactul real din perspectiva reducerii deficitului bugetar este insignifiant, ci capitalizarea politic\u0103 a unui resentiment social care ignor\u0103 cu bun\u0103-\u0219tiin\u021b\u0103 responsabilitatea legiuitorului pentru multe decizii prezentate \u0219i percepute public ca nedrept\u0103\u021bi, direc\u021bionat strategic c\u0103tre o categorie profesional\u0103 care, prin natura func\u021biei sale, trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 independent\u0103 de presiuni politice.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Din p\u0103cate, anumite forma\u021biuni politice (de pild\u0103, evaluez drept toxice opiniile exprimate de liderii USR despre justi\u021bie sau de al\u021bi sus\u021bin\u0103tori sub identitate real\u0103 \u0219i\/sau sub pseudonim ai acestora), precum \u0219i exponen\u021bi ai puterii executive au alimentat constant acest tip de retoric\u0103, vulnerabiliz\u00e2nd justi\u021bia. \u0218i nu este, poate, cu totul \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, c\u0103 tocmai ace\u0219ti \u201eiacobini juvenili<\/i>\u201d, vajnici agitatori de spirite \u0219i acuzatori publici autoproclama\u021bi de ast\u0103zi ai magistra\u021bilor, sunt aceia\u0219i care pozau acum c\u00e2\u021biva ani \u00een mari ap\u0103r\u0103tori ai independen\u021bei justi\u021biei, clam\u00e2nd purificarea clasei politice de orice umbre penale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Garantarea independen\u021bei financiare a magistra\u021bilor nu este un privilegiu, ci o condi\u021bie esen\u021bial\u0103 a statului de drept. Este iluzoriu s\u0103 presupui un control jurisdic\u021bional veritabil al aplic\u0103rii dreptului \u2013 care constituie \u00eens\u0103\u0219i esen\u021ba statului de drept \u2013 atunci c\u00e2nd acesta este exercitat de un corp profesional supus unei forme insidioase de control, prezentat public drept instrument al \u201ebinelui comun\u201d, dar realizat prin mecanisme de dependen\u021b\u0103 financiar\u0103 instituite de celelalte dou\u0103 puteri ale statului: cea care edicteaz\u0103 norma \u0219i cea care o execut\u0103 \u00een raport cu cet\u0103\u021beanul.La o privire superficial\u0103, asemenea m\u0103suri pot p\u0103rea c\u0103 afecteaz\u0103 exclusiv magistra\u021bii. \u00cen realitate, o analiz\u0103 aprofundat\u0103 relev\u0103 un risc sistemic: vulnerabilizarea independen\u021bei judiciare se r\u0103sfr\u00e2nge direct asupra fiec\u0103rui cet\u0103\u021bean al acestei \u021b\u0103ri \u0219i asupra mediului de afaceri, diminu\u00e2nd protec\u021bia juridic\u0103 de care depinde func\u021bionarea corect\u0103 a \u00eentregii societ\u0103\u021bi.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Jurispruden\u021ba Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene \u0219i standardele Consiliului Consultativ al Judec\u0103torilor Europeni subliniaz\u0103 constant c\u0103 remunera\u021bia \u0219i beneficiile magistra\u021bilor trebuie s\u0103 fie la un nivel care s\u0103 \u00eei protejeze de presiuni exterioare \u0219i s\u0103 asigure atractivitatea profesiei pentru candida\u021bi de \u00eenalt\u0103 calificare.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cei din genera\u021bia mea sau mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u00ee\u0219i aduc, poate, aminte de perioada trist\u0103 de la \u00eenceputul acestui secol, c\u00e2nd salariile efectiv mizerabile ale magistra\u021bilor \u0219i presiunile politice, lipsa unei preg\u0103tiri solide specializate prin INM \u0219i asigurarea de condi\u021bii pentru o carier\u0103 efectiv independent\u0103 f\u0103ceau ca actul de justi\u021bie s\u0103 fie unul precar, \u00eencrederea justi\u021biabililor fiind la cel mai jos nivel din istoria recent\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

3. Cum a\u021bi rezolva dumneavoastr\u0103 problema pensiilor de serviciu ale magistra\u021bilor? M\u0103 refer at\u00e2t la reducerea cuantumului acestora, c\u00e2t \u0219i la cre\u0219terea v\u00e2rstei de pensionare \u0219i a vechimii \u00een magistratur\u0103 necesare ie\u0219irii la pensie despre care s-a tot discutat.<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Cred c\u0103 f\u0103r\u0103 onestitate, f\u0103r\u0103 respect \u0219i \u00eencredere reciproc\u0103, nu putem avea o solu\u021bie func\u021bional\u0103 social \u0219i institu\u021bional \u00een privin\u021ba pensiilor de serviciu ale magistra\u021bilor, indiferent de parametrii financiari.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Orice reform\u0103 a sistemului de pensii al magistra\u021bilor trebuie s\u0103 porneasc\u0103 de la \u00een\u021belegerea corect\u0103 a fundamentului acestor beneficii. Pensiile de serviciu nu sunt \u201eprivilegii\u201d sau \u201ebonusuri\u201d, ci compensa\u021bii pentru un regim profesional specific \u0219i sever: incompatibilit\u0103\u021bi extinse, interdic\u021bia de a desf\u0103\u0219ura alte activit\u0103\u021bi remunerate, expunerea la presiuni \u0219i riscuri profesionale deosebite, obliga\u021bia de rezerv\u0103 care limiteaz\u0103 drastic libertatea de exprimare.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Principiile care ar trebui s\u0103 ghideze orice reform\u0103 sunt urm\u0103toarele:<\/span><\/span><\/span><\/b><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/b><\/p>\n

Primul principiu<\/span><\/i>: respectarea drepturilor c\u00e2\u0219tigate \u0219i a a\u0219tept\u0103rilor legitime. Modific\u0103rile legislative nu pot opera retroactiv asupra situa\u021biilor deja constituite. Persoanele care au intrat \u00een sistem sub un anumit regim juridic \u0219i care \u0219i-au planificat cariera \u00een func\u021bie de acesta au o a\u0219teptare legitim\u0103 de predictibilitate.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Al doilea principiu<\/span><\/i>: consultarea real\u0103 \u0219i avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii. Ignorarea procedurii de avizare nu doar c\u0103 viciaz\u0103 actul normativ, dar transmite un mesaj periculos despre respectul pentru statul de drept, \u00een general. CSM nu poate fi tratat ca o formalitate, ci ca partener constitu\u021bional esen\u021bial.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Al treilea principiu<\/span><\/i>: corelarea cu standardele europene. Rom\u00e2nia nu poate adopta m\u0103suri care s\u0103 o situeze sub nivelul minim de garan\u021bii recunoscut \u00een spa\u021biul european pentru independen\u021ba magistra\u021bilor, f\u0103r\u0103 a crea riscuri serioase asupra independen\u021bei judec\u0103torilor \u0219i procurorilor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen concret, cred c\u0103 magistra\u021bii sunt deschi\u0219i discu\u021biilor privind cre\u0219terea gradual\u0103 a v\u00e2rstei de pensionare sau a vechimii necesare, cu condi\u021bia ca aceste modific\u0103ri s\u0103 se aplice pro futuro<\/i>, s\u0103 fie rezultatul unui dialog institu\u021bional real \u0219i <\/span>s\u0103 nu reflecte strategii de valorificare politic\u0103 a unei nara\u021biuni ostile la adresa unei categorii profesionale<\/span>. Oricine trebuie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 independen\u021ba financiar\u0103 a judec\u0103torului este garan\u021bia incoruptibilit\u0103\u021bii \u0219i, totodat\u0103, a calit\u0103\u021bii actului de justi\u021bie.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

4. Care a fost cea mai mare provocare la \u00cenalta Curte \u00een calitate de judec\u0103tor, dar \u0219i care este cel mai mare regret, acum, la final de carier\u0103 \u00een magistratur\u0103?<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Cea mai mare provocare a fost men\u021binerea echilibrului \u00eentre rigoarea juridic\u0103 \u0219i presiunea enorm\u0103 a a\u0219tept\u0103rilor publice \u00een cauzele de impact. Judec\u0103torul instan\u021bei supreme opereaz\u0103 \u00eentr-un spa\u021biu \u00een care fiecare decizie este supus\u0103 unei analize microscopice intense, adesea din perspectiva unor expecta\u021bii care nu au leg\u0103tur\u0103 cu criteriile legale aplicabile. Provocarea intelectual\u0103 major\u0103 a fost gestionarea tensiunii dintre volumul mare de cauze \u0219i necesitatea unei analize chirurgicale a fiec\u0103rui dosar \u2014 la nivelul Cur\u021bii Supreme, fiecare virgul\u0103 dintr-o hot\u0103r\u00e2re poate schimba practica na\u021bional\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Am considerat \u00eentotdeauna c\u0103 judec\u0103torul nu este \u201eun organ de validare a rechizitoriului\u201d<\/i><\/b> (cum ar visa \/ dori unii procurori, lideri politici sau reprezentan\u021bi ai presei #rezist), ci un garant al legalit\u0103\u021bii \u0219i un arbitru impar\u021bial, care decide exclusiv pe baza probelor administrate \u00een mod legal. Este fundamental ca opinia public\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 achitarea unui inculpat nu semnific\u0103 \u201esl\u0103biciunea\u201d instan\u021bei, ci reflect\u0103, dimpotriv\u0103, aplicarea principiului prezum\u021biei de nevinov\u0103\u021bie \u0219i a standardului probatoriu \u201edincolo de orice \u00eendoial\u0103 rezonabil\u0103\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Transferarea responsabilit\u0103\u021bii e\u0219ecului acuz\u0103rii asupra instan\u021bei este un procedeu periculos, pentru c\u0103 sl\u0103be\u0219te autoritatea judec\u0103torului \u0219i descurajeaz\u0103 independen\u021ba. Dac\u0103 ne dorim s\u0103 avem condamn\u0103ri \u00een func\u021bie de popularitatea sau impopularitatea inculpatului, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 am gre\u0219it nu numai \u021bara, dar \u0219i continentul. Justi\u021bia se \u00eenf\u0103ptuie\u0219te \u00een sala de judecat\u0103, \u0219i nu la televizor sau pe stadioane, pe baza probelor administrate conform rigorilor dreptului, \u0219i nu a umorilor colective.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Regretul meu principal? Poate c\u0103 nu am reu\u0219it s\u0103 comunic suficient de bine c\u0103tre societate complexitatea actului de judecat\u0103. Exist\u0103 o discrepan\u021b\u0103 enorm\u0103 \u00eentre modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 justi\u021bia \u00een realitate \u0219i percep\u021bia public\u0103 despre aceasta \u2014 o discrepan\u021b\u0103 alimentat\u0103 adesea de prezent\u0103ri simplificate sau tenden\u021bioase.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Magistra\u021bii, prin natura profesiei, sunt constr\u00e2n\u0219i de obliga\u021bia de rezerv\u0103, \u00een timp ce atacurile la adresa lor nu cunosc astfel de limite. Aceast\u0103 asimetrie face ca, prea des, nara\u021biunea public\u0103 s\u0103 fie confiscat\u0103 de cei care nu cunosc sau nu respect\u0103 regulile jocului judiciar. Mi-a\u0219 fi dorit un context care s\u0103 permit\u0103 o deliberare mai a\u0219ezat\u0103, specific\u0103 marilor instan\u021be europene.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

5. La \u00cenalta Curte avem judec\u0103tori cu faim\u0103, pentru care o solu\u021bie de achitare este aproape imposibil\u0103. Avem \u0219i judec\u0103tori care \u00eens\u0103 au solu\u021bii ce \u00ee\u0219i g\u0103sesc corespondentul \u00een Codurile penal \u0219i de procedur\u0103 penal\u0103. Loteria la ICCJ este simpl\u0103: \u201espune-mi completul \u0219i \u00ee\u021bi spun solu\u021bia\u201d. L\u0103s\u00e2nd la o parte anormalitatea acestei situa\u021bii, spune\u021bi-ne, v\u0103 rug\u0103m, exist\u0103 vreo \u0219ans\u0103 de revenire la Drept la \u00cenalta Curte!<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\u00centrebarea dumneavoastr\u0103 atinge o problem\u0103 real\u0103 a sistemului judiciar rom\u00e2n, dar permite\u021bi-mi s\u0103 nuan\u021bez. Formula \u201espune-mi completul \u0219i \u00ee\u021bi spun solu\u021bia\u201d, des repetat\u0103, con\u021bine un s\u00e2mbure de adev\u0103r, dar este \u0219i nedreapt\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, diferen\u021bele de abordare \u00eentre judec\u0103tori exist\u0103 \u00een orice sistem judiciar \u0219i, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, sunt inevitabile. Dreptul nu este o \u0219tiin\u021b\u0103 exact\u0103, iar interpretarea normelor juridice comport\u0103 \u00eentotdeauna un grad de subiectivitate profesional\u0103. Ceea ce este problematic nu este existen\u021ba unor diferen\u021be de opinie juridic\u0103, ci predictibilitatea sc\u0103zut\u0103 a solu\u021biilor \u00een situa\u021bii de fapt similare, reg\u0103sit\u0103 \u0219i \u00een cadrul unor solu\u021bii definitive pronun\u021bate de c\u0103tre cur\u021bile de apel. Sintagma \u201eloteria completelor\u201d descrie o patologie a sistemului pe care am \u00eencercat s\u0103 o combat prin unificarea practicii.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Instrumentele de unificare a practicii judiciare exist\u0103: recursurile \u00een interesul legii, hot\u0103r\u00e2rile prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Problema este c\u0103 acestea func\u021bioneaz\u0103 post factum<\/i> \u0219i nu pot acoperi \u00eentreaga palet\u0103 de situa\u021bii. Mai mult, observ\u0103m uneori o reticen\u021b\u0103 \u00een aplicarea acestor decizii de unificare chiar de la unele complete ale instan\u021bei supreme, ceea ce submineaz\u0103 \u00eensu\u0219i scopul pentru care au fost concepute.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201eRevenirea la Drept\u201d, cum frumos formula\u021bi, nu este o op\u021biune, ci un imperativ existen\u021bial pentru instan\u021ba suprem\u0103. Ea presupune: consolidarea mecanismelor de formare profesional\u0103 continu\u0103; dialog permanent \u00eentre judec\u0103tori pe teme controversate; asumarea institu\u021bional\u0103 a unui rol activ \u00een unificarea practicii; respectarea efectiv\u0103 a deciziilor Cur\u021bii Constitu\u021bionale \u0219i ale completelor de unificare, dar \u0219i reg\u00e2ndirea unor solu\u021bii de practic\u0103 \u201econsolidat\u0103\u201d \u00een epoca \u201eplicurilor galbene\u201d, care constituie o mutilare a logicii juridice.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Un complet nu trebuie s\u0103 fie \u201ede condamnare\u201d sau \u201ede achitare\u201d, ci un gardian al legalit\u0103\u021bii, trebuind s\u0103 condamne sau s\u0103 achite exclusiv \u00een baza probelor \u0219i a normelor de drept aplicabile. De asemenea, este esen\u021bial\u0103 \u00een\u021belegerea faptului c\u0103 independen\u021ba judec\u0103torului nu \u00eenseamn\u0103 arbitrariu, ci libertatea de a aplica legea f\u0103r\u0103 presiuni externe, \u00een cadrul definit de Constitu\u021bie, de jurispruden\u021ba constitu\u021bional\u0103 \u0219i de deciziile de unificare.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

6. \u00cen acela\u0219i registru, nu putem s\u0103 trecem cu vederea faptul c\u0103 la \u00cenalta Curte exist\u0103 \u00eenc\u0103 judec\u0103tori care refuz\u0103 s\u0103 respecte deciziile CCR \u0219i ICCJ pe prescrip\u021bie, aleg\u00e2nd \u201eporti\u021ba\u201d sesiz\u0103rii CJUE, doar pentru a nu le aplica. Cum crede\u021bi c\u0103 poate fi rezolvat\u0103 aceast\u0103 problem\u0103?<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Problema pe care o ridica\u021bi ilustreaz\u0103 o tensiune real\u0103 \u00eentre diferite surse de autoritate normativ\u0103 \u00een sistemul juridic rom\u00e2n \u0219i, \u00een esen\u021b\u0103, o criz\u0103 de loialitate constitu\u021bional\u0103. \u00cens\u0103 permite\u021bi-mi s\u0103 subliniez c\u00e2teva principii fundamentale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Deciziile Cur\u021bii Constitu\u021bionale sunt obligatorii erga omnes<\/i> de la momentul public\u0103rii \u00een Monitorul Oficial. Aceast\u0103 obligativitate nu este op\u021bional\u0103 \u0219i nu poate fi eludat\u0103 prin invocarea unor proceduri de sesizare a instan\u021belor europene. Recursul la CJUE, de\u0219i legitim \u00een anumite circumstan\u021be, nu poate fi utilizat ca instrument de am\u00e2nare sau de evitare a aplic\u0103rii unei decizii constitu\u021bionale deja pronun\u021bate. A invoca dreptul european pentru a eluda dreptul na\u021bional \u00een situa\u021bii \u00een care nu exist\u0103 un conflict real, ci doar o reticen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de solu\u021biile obligatorii, contravine at\u00e2t logicii constitu\u021bionale, c\u00e2t \u0219i unei lecturi corecte a dreptului UE.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen acela\u0219i sens, hot\u0103r\u00e2rile pronun\u021bate \u00een recurs \u00een interesul legii sau \u00een procedura hot\u0103r\u00e2rii prealabile sunt obligatorii pentru instan\u021be. Nerespectarea lor nu reprezint\u0103 o manifestare a independen\u021bei judec\u0103torului, ci o \u00eenc\u0103lcare a principiului securit\u0103\u021bii juridice \u0219i a ierarhiei normative. Nu po\u021bi ap\u0103ra statul de drept \u00eenc\u0103lc\u00e2nd ierarhia normativ\u0103 a acestuia.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Solu\u021biile posibile includ: monitorizarea sistematic\u0103 a aplic\u0103rii deciziilor de unificare de c\u0103tre instan\u021ba suprem\u0103; instituirea unor mecanisme de semnalare a divergen\u021belor persistente; formarea profesional\u0103 orientat\u0103 specific pe rela\u021bia dintre dreptul na\u021bional \u0219i dreptul european; fermitatea instan\u021bei supreme de a sanc\u021biona, prin casare, orice hot\u0103r\u00e2re care \u00eencalc\u0103 autoritatea de lucru judecat a deciziilor CCR. De asemenea, nu este exclus\u0103 r\u0103spunderea disciplinar\u0103 \u00een cazuri de refuz manifest de aplicare a jurispruden\u021bei obligatorii.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, insuficienta \u00een\u021belegere a unor demersuri ale legiuitorului determin\u0103, uneori, astfel de \u00eenc\u0103lc\u0103ri. Astfel, Legea nr. 303\/2022 nu a mai inclus, \u00eentre abaterile disciplinare, \u00eenc\u0103lcarea deciziilor Cur\u021bii Constitu\u021bionale \u0219i a \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie pronun\u021bate \u00een interesul legii. \u00cen realitate, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a nuan\u021bat aceast\u0103 abrogare \u0219i, solu\u021bion\u00e2nd obiec\u021bia de constitu\u021bionalitate formulat\u0103, a stabilit c\u0103 \u201enerespectarea deciziilor Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale ori a deciziilor pronun\u0163ate de \u00ceCCJ \u00een solu\u0163ionarea recursurilor \u00een interesul legii nu a mai fost reglementat\u0103 ca abatere disciplinar\u0103 distinct\u0103 \u00een cuprinsul textului de lege antereferit. \u00cens\u0103 acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nerespectarea acestora nu poate angaja r\u0103spunderea disciplinar\u0103 a judec\u0103torului sau a procurorului \u00een m\u0103sura \u00een care se demonstreaz\u0103 c\u0103 \u0219i-a exercitat func\u021bia cu rea-credin\u021b\u0103 sau grav\u0103 neglijen\u021b\u0103\u201d[1]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Esen\u021bial este s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 respectarea deciziilor CCR \u0219i ICCJ nu reprezint\u0103 o limitare a independen\u021bei judec\u0103torului, ci expresia coeren\u021bei sistemului juridic \u2013 o valoare f\u0103r\u0103 de care statul de drept devine iluzoriu, iar justi\u021bia devine \u00eentr-adev\u0103r o loterie f\u0103r\u0103 c\u00e2\u0219tig\u0103tori. Disciplina jurispruden\u021bial\u0103 nu este op\u021bional\u0103; un sistem judiciar coerent nu poate func\u021biona cu \u201einsule\u201d de practic\u0103 ce \u00ee\u0219i arog\u0103 prerogativa de a selecta ce legi aplic\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

7. Cum vede\u021bi numirea Liei Savonea la conducerea ICCJ? Ce schimb\u0103ri v\u0103 a\u0219tepta\u021bi s\u0103 fie f\u0103cute \u00een mandatul acesteia?<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Numirea doamnei judec\u0103tor Lia Savonea \u00een func\u021bia de pre\u0219edinte al \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie reprezint\u0103 rezultatul unei proceduri desf\u0103\u0219urate \u00een conformitate cu prevederile legale, finalizat\u0103 cu un vot cov\u00e2r\u0219itor \u2013 9 voturi favorabile din 10 \u2013 \u00een cadrul Sec\u021biei pentru judec\u0103tori a Consiliului Superior al Magistraturii. Este, \u00een opinia mea, o alegere care confer\u0103 instan\u021bei supreme stabilitate \u0219i for\u021b\u0103 institu\u021bional\u0103, o garan\u021bie a revenirii la profesionalismul pur.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cunosc activitatea doamnei pre\u0219edinte Lia Savonea de foarte mult timp. Este un magistrat care a demonstrat o rezilien\u021b\u0103 exemplar\u0103 \u00een fa\u021ba presiunilor de orice natur\u0103, cu o experien\u021b\u0103 remarcabil\u0103 \u2013 29 de ani de activitate judiciar\u0103, func\u021bii de conducere la toate nivelurile sistemului judiciar, fost pre\u0219edinte al Cur\u021bii de Apel Bucure\u0219ti, fost pre\u0219edinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Aceast\u0103 experien\u021b\u0103 \u00eei confer\u0103 o \u00een\u021belegere profund\u0103 a mecanismelor institu\u021bionale \u0219i a provoc\u0103rilor cu care se confrunt\u0103 sistemul judiciar.<\/i><\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/i><\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Declara\u021biile f\u0103cute cu ocazia audierii \u00een procedura desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een fa\u021ba CSM sunt, \u00een opinia mea, definitorii pentru viziunea mandatului: \u201eFunc\u021bia de pre\u0219edinte la instan\u021ba suprem\u0103 nu este o pozi\u021bie onorific\u0103, este o r\u0103spundere grea\u201d; \u201eJusti\u021bia se construie\u0219te prin decizii, iar cele mai grele decizii trebuie asumate, nu evitate\u201d; \u201eIndependen\u021ba nu este un lucru c\u00e2\u0219tigat, este o r\u0103spundere \u0219i o lupt\u0103 de zi cu zi\u201d; \u201eJudec\u0103torul nu este executant al rechizitoriului, ci garant al legalit\u0103\u021bii\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

M\u0103 a\u0219tept ca mandatul doamnei pre\u0219edinte Lia Savonea s\u0103 fie caracterizat de fermitate \u00een ap\u0103rarea independen\u021bei justi\u021biei, de profesionalism \u00een gestionarea activit\u0103\u021bii instan\u021bei supreme \u0219i de claritate \u00een comunicarea public\u0103. Contextul actual \u2013 marcat de atacuri f\u0103r\u0103 precedent la adresa magistraturii \u2013 necesit\u0103 o conducere care s\u0103 nu evite confruntarea cu presiunile externe \u0219i care s\u0103 reprezinte cu demnitate institu\u021bia pe care o conduce. Este liderul de care sistemul are nevoie pentru a restabili ordinea \u0219i rigoarea.<\/i><\/b> Din ceea ce am observat p\u00e2n\u0103 acum, aceste a\u0219tept\u0103ri sunt pe deplin justificate.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

8. Crede\u021bi c\u0103 se mai poate vorbi \u00een 2025 despre influen\u021barea judec\u0103torilor ICCJ de c\u0103tre serviciile secrete, parchete sau chiar lideri politici ai \u021b\u0103rii, la fel ca \u00een vremurile de trist\u0103 amintire pentru justi\u021bia rom\u00e2n\u0103, c\u00e2nd binomul SRI-DNA comunica solu\u021biile \u00een plicuri galbene, chiar \u0219i \u00een lipsa probelor?<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Istoria recent\u0103 a justi\u021biei rom\u00e2ne a cunoscut, \u00eentr-adev\u0103r, perioade \u00een care rela\u021bia dintre structurile de informa\u021bii \u0219i sistemul judiciar a dep\u0103\u0219it limitele acceptabile \u00eentr-un stat de drept. Protocoalele secrete, \u201eplicurile galbene\u201d, transformarea intercept\u0103rilor \u00een instrumente de presiune \u2013 toate acestea au reprezentat devieri grave de la principiile fundamentale ale unei democra\u021bii constitu\u021bionale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Fa\u021b\u0103 de acea perioad\u0103, au existat progrese semnificative: desecretizarea protocoalelor, reformarea cadrului legal privind supravegherea tehnic\u0103, o con\u0219tientizare mai acut\u0103 \u00een r\u00e2ndul magistra\u021bilor a necesit\u0103\u021bii de a p\u0103stra distan\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de orice form\u0103 de influen\u021b\u0103 extern\u0103. Vreau s\u0103 cred c\u0103 am dep\u0103\u0219it istoric epoca nefast\u0103 a protocoalelor. Ast\u0103zi, corpul magistra\u021bilor de la \u00cenalta Curte a atins o maturitate profesional\u0103 care respinge organic astfel de imixtiuni. Probele se administreaz\u0103 \u00een pretoriu, nu \u00een laboratoarele serviciilor, unde cei care \u201eadministreaz\u0103\u201d sunt, de regul\u0103 ingineri, iar nu juri\u0219ti.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Vedem \u00een spa\u021biul public reluarea discu\u021biilor despre rolul serviciilor de informa\u021bii \u00een contextul noii Strategii de ap\u0103rare a \u021b\u0103rii. S\u0103 sper\u0103m c\u0103 modul \u00een care se va aplica acest act normativ nu va conduce la o \u201erestaura\u021bie\u201d \u0219i c\u0103 puterea judec\u0103toreasc\u0103 va fi \u00eenv\u0103\u021bat ceva din experien\u021bele anterioare.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Vigilen\u021ba r\u0103m\u00e2ne necesar\u0103. Formele de presiune evolueaz\u0103: dac\u0103 plicurile galbene apar\u021bin, sper\u0103m, trecutului, presiunile mediatice orchestrate, campaniile de denigrare, \u00eencerc\u0103rile de intimidare public\u0103 reprezint\u0103 instrumente la fel de periculoase pentru independen\u021ba judec\u0103torului. Un magistrat care \u0219tie c\u0103 va fi lin\u0219at mediatic pentru o solu\u021bie \u201enepopular\u0103\u201d nu este mai liber dec\u00e2t unul care primea instruc\u021biuni pe canale oculte.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen 2025, provocarea nu mai este neap\u0103rat binomul institu\u021bional, ci un alt tip de binom: cel dintre anumi\u021bi actori politici \u0219i segmente ale mass-mediei (unele dintre acestea din urm\u0103 cu denumiri \u201ecvasipornografice\u201d ori figuri jurnalistice reciclate pentru a servi nara\u021biuni convenabile sau care scriu, de\u0219i nu ar putea conduce un vehicul, ori a c\u0103ror limit\u0103 de \u00een\u021belegere r\u0103m\u00e2ne la nivelul paragrafierii \u201eformul\u0103rilor primite pe surse judiciare\u201d, sau prin \u201ecreatori digitali\u201d stipendia\u021bi, \u00een principal, de institu\u021bii publice sau de ong-uri cu abilit\u0103\u021bi induse \u00een afirmarea de \u201esc\u00e2ntei mentale\u201d).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ace\u0219tia utilizeaz\u0103 dezinformarea ca arm\u0103 \u00eempotriva justi\u021biei, poate tocmai \u00een scopul ultim de a \u0219i-o subordona, ca \u00een alte regimuri \u201epopulare\u201d de trist\u0103 amintire.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

R\u0103spunsul trebuie s\u0103 fie acela\u0219i: fermitate, profesionalism, refuzul de a ceda presiunilor, indiferent de sursa lor, altfel risc\u0103m s\u0103 retr\u0103im istoria sub alte forme, dar \u00een aceea\u0219i substan\u021b\u0103 liberticid\u0103. Fie cu secera sau ciocanul ori cu trotineta \u0219i telefonul inteligent, asaltul asupra justi\u021biei este la fel de reprobabil.<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

9. Cum vede\u021bi campania de denigrare care se duce \u00eempotriva \u00cenaltei Cur\u021bi \u0219i a judec\u0103torilor supremi, \u00een frunte cu pre\u0219edinta ICCJ, Lia Savonea, pentru \u201eculpa\u201d de a respecta legea \u0219i de a aplica hot\u0103r\u00e2rile CCR \u0219i ICCJ privind prescrip\u021bia? Care este miza acestor atacuri?<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Ceea ce observ\u0103m \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 reprezint\u0103, f\u0103r\u0103 exagerare, cea mai intens\u0103 \u0219i mai coordonat\u0103 campanie de delegitimare a puterii judec\u0103tore\u0219ti din ultimii ani. \u0218i folosesc termenul \u201ecoordonat\u0103\u201d \u00een mod deliberat, pentru c\u0103 nu vorbim despre critici sporadice sau despre nemul\u021bumiri izolate, ci despre un mecanism sistematic de decredibilizare.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Elementele acestui mecanism sunt vizibile: stigmatizarea socio-profesional\u0103 a magistra\u021bilor pornind de la tema pensiilor; propagarea de informa\u021bii v\u0103dit false referitoare la cauze de impact; invocarea unor \u201eexper\u021bi anonimi\u201d (de regul\u0103 judec\u0103tori pentru care singurul dubiu rezonabil este cuantumul maximului special al infrac\u021biunii, unii dintre ei \u00een prezent pensiona\u021bi, deci beneficiari ai aceluia\u0219i sistem pe care \u00eel \u00eenfiereaz\u0103) pentru a acredita specula\u021bii despre procedurile judiciare; demersuri mediatice de influen\u021bare a instan\u021belor prin presiune asupra judec\u0103torilor \u00eenaintea solu\u021bion\u0103rii unor cauze.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Aceast\u0103 campanie vizeaz\u0103 fragilizarea autorit\u0103\u021bii judec\u0103tore\u0219ti, urm\u0103rind un sistem judiciar timorat, defensiv, preocupat de propria supravie\u021buire administrativ\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ironia tragic\u0103 este c\u0103 judec\u0103torii instan\u021bei supreme sunt ataca\u021bi tocmai pentru c\u0103 fac ceea ce legea le cere: aplic\u0103 deciziile Cur\u021bii Constitu\u021bionale \u0219i hot\u0103r\u00e2rile de unificare a practicii. C\u00e2nd un judec\u0103tor respect\u0103 o decizie CCR privind prescrip\u021bia, el nu \u201eelibereaz\u0103 infractori\u201d \u2014 el aplic\u0103 legea a\u0219a cum a fost interpretat\u0103 de instan\u021ba constitu\u021bional\u0103. A-i repro\u0219a acest lucru \u00eenseamn\u0103 a-i repro\u0219a c\u0103 respect\u0103 ierarhia normativ\u0103 ori c\u0103 respect\u0103 preeminen\u021ba dreptului. Este o r\u0103sturnare grav\u0103 de logic\u0103: judec\u0103torul este acuzat c\u0103 respect\u0103 ordinea juridic\u0103. \u00cen loc s\u0103 fie \u00eentrebat legiuitorul de ce a produs texte neconstitu\u021bionale sau incomplete, este lin\u0219at\u0103 instan\u021ba care aplic\u0103 deciziile Cur\u021bii Constitu\u021bionale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Miza acestor atacuri? Sl\u0103birea puterii judec\u0103tore\u0219ti, pentru a o face mai permeabil\u0103 la influen\u021be politice. C\u00e2nd \u00eencrederea public\u0103 \u00een justi\u021bie este subminat\u0103, c\u00e2nd judec\u0103torii devin \u021binte ale urii populare, c\u00e2nd orice decizie \u201eincomod\u0103\u201d este prezentat\u0103 ca dovad\u0103 de corup\u021bie sau incompeten\u021b\u0103, rezultatul este o justi\u021bie intimidat\u0103, care va ezita s\u0103 pronun\u021be solu\u021bii nepopulare chiar c\u00e2nd legea le impune. Aceasta este, din perspectiva mea, amenin\u021barea real\u0103 pentru statul de drept \u00een Rom\u00e2nia anului 2025.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u0218i, oare, care este alternativa, dac\u0103 ar exista vreuna, \u00een viziunea acestor atacatori ai independen\u021bei justi\u021biei? Ca judec\u0103torul s\u0103 condamne precum Pillat acum dou\u0103 mii de ani \u00een func\u021bie de care fac\u021biune strig\u0103 mai tare? Sau s\u0103 condamne exclusiv pe cei incomozi pentru puterea politic\u0103 a momentului, cum se petrecea \u00een istoria recent\u0103? Oare o astfel de realitate ne dorim pentru copiii no\u0219tri?<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Atacurile la adresa doamnei pre\u0219edinte Lia Savonea \u0219i implicit la adresa \u00cenaltei Cur\u021bi reprezint\u0103 pre\u021bul pl\u0103tit pentru verticalitate. Este datoria corpului academic \u0219i a lumii juridice s\u0103 fac\u0103 zid \u00een jurul acestor repere de integritate.<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

10. \u00cen activitatea dumneavoastr\u0103 de judec\u0103tor suprem, dar \u0219i la Curtea de Apel Oradea, a\u021bi avut pe mas\u0103 dosare instrumentate de DNA. Ce schimb\u0103ri \u00een modul de lucru al DNA \u00een ultimii ani a\u021bi observat, mai cu seam\u0103 de c\u00e2nd conducerea acestui parchet a fost preluat\u0103 de procurorul Marius Voineag, \u00een mandatul c\u0103ruia spectacolul c\u0103tu\u0219elor nu a mai avut loc?<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Direc\u021bia Na\u021bional\u0103 Anticorup\u021bie r\u0103m\u00e2ne o institu\u021bie esen\u021bial\u0103 pentru combaterea corup\u021biei la nivel \u00eenalt \u00een Rom\u00e2nia. F\u0103r\u0103 a face aprecieri asupra unor cauze concrete, pot observa c\u00e2teva tendin\u021be generale \u00een evolu\u021bia modului de lucru al acestei structuri.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Sub conducerea procurorului-\u0219ef Marius Voineag, asist\u0103m la o recalibrare strategic\u0103 esen\u021bial\u0103, pe care o salut. S-a trecut, vizibil, de la \u201etelejusti\u021bie\u201d \u0219i \u201espectacolul c\u0103tu\u0219elor\u201d la un model de profesionalism discret, concentrat pe calitatea dosarelor, nu pe efectul mediatic. Nu mai vedem acea suprapunere toxic\u0103 dintre anchet\u0103 \u0219i show televizat. Accentul pare s\u0103 fi fost mutat de la cantitate la calitate: anchetele au devenit mai tehnice, mai riguroase, reduc\u00e2nd riscul acelor achit\u0103ri care compromiteau credibilitatea institu\u021biei.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Din perspectiva profesional\u0103, observ o preocupare mai accentuat\u0103 pentru soliditatea probatoriului, pentru respectarea garan\u021biilor procesuale. Mesajul transmis public de procurorul-\u0219ef Voineag \u2013 \u201emisiunea noastr\u0103 este s\u0103 \u021bintim marea corup\u021bie\u201d \u2013 sugereaz\u0103 o focalizare pe cazurile cu adev\u0103rat semnificative, nu pe multiplicarea artificial\u0103 a statisticilor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Aceast\u0103 reorientare strategic\u0103 a DNA este confirmat\u0103 \u0219i de recenta evaluare a Organiza\u021biei pentru Cooperare \u0219i Dezvoltare Economic\u0103 (OECD) \u00een cadrul procesului de aderare a Rom\u00e2niei. Avizul Formal al Grupului de lucru OECD pentru combaterea mitei \u00een opera\u021biunile economice interna\u021bionale, adoptat la 22 octombrie 2025, atest\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia \u00eendepline\u0219te standardele interna\u021bionale \u00een prevenirea \u0219i combaterea corup\u021biei care implic\u0103 func\u021bionari publici str\u0103ini. OECD a eviden\u021biat \u00een mod explicit capacitatea DNA de a desf\u0103\u0219ura investiga\u021bii eficiente \u00een cazurile de mituire transna\u021bional\u0103 \u0219i de a coopera cu autorit\u0103\u021bi din alte state. Recomandarea privind resursele umane, financiare \u0219i de formare profesional\u0103 a fost considerat\u0103 pe deplin \u00eendeplinit\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ca judec\u0103tor, \u00eentotdeauna am apreciat rechizitoriile bine fundamentate, care prezint\u0103 clar situa\u021bia de fapt \u0219i care se bazeaz\u0103 pe un probatoriu solid administrat \u00een condi\u021bii de legalitate. C\u00e2nd acuzarea \u00ee\u0219i face treaba corespunz\u0103tor, procesul se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een condi\u021bii optime, iar solu\u021bia \u2013 oricare ar fi ea \u2013 are legitimitate. DNA, sub actuala conducere, pare s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 acest lucru, iar validarea OECD reprezint\u0103 o confirmare obiectiv\u0103 a acestei evolu\u021bii pozitive.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

11. Sunt, \u00een opinia dumneavoastr\u0103, legitime criticile pre\u0219edintelui Nicu\u0219or Dan la adresa \u0219efilor DNA \u0219i PICCJ, Marius Voineag \u0219i Alex Floren\u021ba? Sunt fundamentate nemul\u021bumirile sau avem de-a face cu o dorin\u021b\u0103 a pre\u0219edintelui Nicu\u0219or Dan de a-\u0219i numi procurori apropia\u021bi sau pe care \u00eei agreeaz\u0103 la v\u00e2rful parchetelor?<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\u00centrebarea atinge un subiect sensibil care prive\u0219te rela\u021bia dintre puterea executiv\u0103 \u0219i sistemul judiciar. Voi r\u0103spunde din perspectiva principiilor, nu a persoanelor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00centr-un stat de drept, exist\u0103 o limit\u0103 clar\u0103 \u00eentre dreptul legitim al \u0219efului statului de a-\u0219i exprima opinii \u0219i imixtiunea \u00een func\u021bionarea sistemului judiciar. Aceast\u0103 limit\u0103 este trasat\u0103 de principiul separa\u021biei puterilor \u0219i de standardele na\u021bionale \u0219i europene privind independen\u021ba justi\u021biei. \u00centr-o democra\u021bie constitu\u021bional\u0103 consolidat\u0103, separa\u021bia puterilor \u00een stat impune o re\u021binere a reprezentan\u021bilor executivului sau administra\u021biei \u00een a comenta activitatea parchetelor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei are anumite atribu\u021bii constitu\u021bionale \u00een procedura de numire a unor procurori de rang \u00eenalt, dar aceste atribu\u021bii se exercit\u0103 \u00een cadrul unor proceduri reglementate prin lege \u0219i \u00een cadrul unui dialog institu\u021bional cu Consiliul Superior al Magistraturii. Declara\u021biile publice care vizeaz\u0103 activitatea profesional\u0103 a procurorilor \u00een func\u021bie, care sugereaz\u0103 nemul\u021bumiri fa\u021b\u0103 de modul \u00een care ace\u0219tia \u00ee\u0219i exercit\u0103 atribu\u021biile sau care creeaz\u0103 a\u0219teptarea unor schimb\u0103ri la v\u00e2rful parchetelor pot fi percepute ca forme de presiune incompatibile cu independen\u021ba Ministerului Public.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Atunci c\u00e2nd un demnitar de rang \u00eenalt face declara\u021bii publice despre \u201eagenda institu\u021bional\u0103\u201d a conducerii unui parchet sau despre necesitatea unor discu\u021bii privind \u201eplanurile de management\u201d ale \u0219efilor de parchete, mesajul transmis c\u0103tre corpul magistra\u021bilor este unul de \u00eengrijorare. Criticile nominale \u0219i publice formulate de un om politic la adresa magistra\u021bilor risc\u0103 s\u0103 fie percepute ca presiuni nelegitime, pozi\u021bia de (cel mai) \u00eenalt demnitar nemaipret\u00e2ndu-se la afirma\u021bii potrivite pentru un reprezentant al societ\u0103\u021bii civile. Independen\u021ba procurorilor nu este mai pu\u021bin important\u0103 dec\u00e2t independen\u021ba judec\u0103torilor \u2013 ambele sunt componente esen\u021biale ale unei democra\u021bii constitu\u021bionale, deoarece vizeaz\u0103 aceea\u0219i putere etatic\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

12. Cum ar trebui s\u0103 arate cadrul legislativ pentru ca aceste interven\u021bii, chiar de la v\u00e2rful statului, s\u0103 nu mai existe \u00een func\u021bionarea sistemului judiciar? Care este limita de la care, la acest nivel al func\u021biei, o declara\u021bie reprezint\u0103 imixtiune, \u0219i nu o opinie?<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Cadrul legislativ actual con\u021bine deja garan\u021bii importante: Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independen\u021bei justi\u021biei; procedurile de numire a procurorilor de rang \u00eenalt presupun propunerea ministrului \u0219i avizul CSM; magistra\u021bii beneficiaz\u0103 de inamovibilitate \u0219i nu pot fi sanc\u021biona\u021bi pentru opiniile exprimate \u00een exercitarea func\u021biei.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Problema nu este neap\u0103rat lipsa unor norme, ci cultura institu\u021bional\u0103 \u0219i respectul pentru spiritul acestor norme. Putem avea cele mai elaborate reglement\u0103ri, dar dac\u0103 deciden\u021bii politici nu internalizeaz\u0103 principiul separa\u021biei puterilor, aceste reglement\u0103ri r\u0103m\u00e2n litere moarte.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Totu\u0219i, c\u00e2teva dezvolt\u0103ri legislative ar putea fi utile. \u00cen primul r\u00e2nd, clarificarea limitelor declara\u021biilor publice ale demnitarilor referitoare la cauze \u00een curs sau la activitatea profesional\u0103 a magistra\u021bilor. \u00cen al doilea r\u00e2nd, consolidarea rolului CSM ca organism de ap\u0103rare a independen\u021bei justi\u021biei, inclusiv prin mecanisme de sanc\u021bionare rapid\u0103 \u0219i ferm\u0103 a derapajelor de discurs public care submineaz\u0103 \u00eencrederea \u00een justi\u021bie. \u00cen al treilea r\u00e2nd, reglementarea mai precis\u0103 a procedurii de revocare a conduc\u0103torilor de parchete, pentru a preveni utilizarea acesteia ca instrument de presiune.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere importan\u021ba acestor func\u021bii, poate ar fi util ca avizul s\u0103 fie acordat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.<\/i><\/b> De asemenea, c\u00e2nd discursul public se refer\u0103 vag la nemul\u021bumiri, f\u0103r\u0103 ca acestea s\u0103 fie contextualizate, acestea devin mai degrab\u0103 atac la persoan\u0103 \u0219i chestiuni \u201ede gust\u201d mai degrab\u0103 dec\u00e2t critici constructive.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

C\u00e2t prive\u0219te limita dintre opinie legitim\u0103 \u0219i imixtiune, aceasta poate fi trasat\u0103 prin c\u00e2teva criterii: declara\u021bia vizeaz\u0103 cauze concrete \u00een curs sau persoane determinate? Declara\u021bia sugereaz\u0103 un anumit rezultat dorit \u00een procedurile judiciare? Declara\u021bia creeaz\u0103 o presiune public\u0103 asupra magistra\u021bilor? Dac\u0103 r\u0103spunsul la oricare dintre aceste \u00eentreb\u0103ri este afirmativ, ne afl\u0103m probabil \u00een zona imixtiunii, nu a opiniei legitime. Poate c\u0103 este momentul unei dezbateri serioase despre un \u201epact de neagresiune\u201d institu\u021bional\u0103, dublat de sanc\u021biuni pentru cei care folosesc justi\u021bia ca tem\u0103 de campanie, degrad\u00e2nd-o la nivel de simpl\u0103 marot\u0103 de care po\u021bi uza pentru a \u00eenfierb\u00e2nta spiritele unei revolu\u021bii prost \u00een\u021belese, dar permanente.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

13. Ce ar trebui s\u0103 con\u021bin\u0103 legea, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 existe o r\u0103spundere real\u0103 a magistra\u021bilor pentru erorile judiciare comise, dar s\u0103 nu fie afectat\u0103 independen\u021ba acestora pe solu\u021bii? De exemplu, din c\u00e2te am publicat noi, p\u00e2n\u0103 \u00een 2023 exista un singur judec\u0103tor \u00eempotriva c\u0103ruia statul ini\u021biase ac\u021biune \u00een regres pentru a recupera daunele pl\u0103tite din cauza acelui judec\u0103tor (este vorba despre fostul judec\u0103tor ICCJ Horia Valentin \u0218elaru). \u00cen rest, orice ac\u021biune \u00een regres este blocat\u0103 , fie de Inspec\u021bia Judiciar\u0103, fie de CSM.<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

R\u0103spunderea magistra\u021bilor pentru erorile judiciare este un subiect care necesit\u0103 o abordare extrem de nuan\u021bat\u0103, pentru c\u0103 implic\u0103 echilibrarea a dou\u0103 valori aparent contradictorii: pe de o parte, dreptul cet\u0103\u021benilor la repararea prejudiciilor cauzate de erori judiciare; pe de alt\u0103 parte, protejarea independen\u021bei magistratului, care nu trebuie s\u0103 judece sub amenin\u021barea permanent\u0103 a r\u0103spunderii patrimoniale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Sistemul actual <\/span>\u2013 r\u0103spunderea primar\u0103 a statului, urmat\u0103 de posibilitatea ac\u021biunii \u00een regres \u00een caz de rea-credin\u021b\u0103 sau grav\u0103 neglijen\u021b\u0103 \u2013 este, \u00een principiu, corect configurat. Problema pe care o semnala\u021bi \u021bine de aplicarea acestui sistem, nu de concep\u021bia lui.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pentru ca mecanismul s\u0103 func\u021bioneze, ar fi necesare c\u00e2teva ajust\u0103ri. Mai \u00eent\u00e2i, definirea clar\u0103 \u0219i univoc\u0103 a criteriilor de rea-credin\u021b\u0103 \u0219i grav\u0103 neglijen\u021b\u0103. \u00cen al doilea r\u00e2nd, separarea net\u0103 \u00eentre r\u0103spunderea pentru \u00eenc\u0103lc\u0103ri inten\u021bionate sau grav neglijente ale legii \u0219i r\u0103spunderea pentru interpret\u0103ri juridice ulterior infirmate de instan\u021bele superioare. Magistratul trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 pentru abuzuri, nu pentru interpret\u0103ri juridice.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Legea instituie proceduri clare, transparente \u0219i previzibile. Discu\u021bia privind lipsa unor mecanisme efective de compensare este, \u00een realitate, o fals\u0103 problem\u0103: persoanele prejudiciate beneficiaz\u0103 de desp\u0103gubiri, iar jurispruden\u021ba deja consolidat\u0103 confirm\u0103 func\u021bionalitatea acestor mecanisme.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Totu\u0219i, trebuie \u00een\u021beles c\u0103 no\u021biunea de \u201eeroare judiciar\u0103\u201d are un con\u021binut juridic amplu \u0219i complex; nu orice eroare este imputabil\u0103 magistratului, dup\u0103 cum un sistem de r\u0103spundere \u201eobiectiv\u0103\u201d a magistratului, \u00een afara unei culpe grave, este incompatibil cu principiile statului de drept.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

R\u0103spunderea patrimonial\u0103 a magistra\u021bilor \u2013 la fel ca solu\u021biile lor jurisdic\u021bionale \u2013 nu poate deveni obiectul unor a\u0219tept\u0103ri imediate ale publicului, at\u00e2ta vreme c\u00e2t discut\u0103m despre o problematic\u0103 tehnic\u0103, cu rigori juridice bine definite. Din nou, se observ\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103 felul \u00een care sunt alimentate, \u00een spa\u021biul public, nara\u021biuni simplificatoare \u0219i a\u0219tept\u0103ri iluzorii.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Mai trebuie subliniat c\u0103 magistra\u021bii r\u0103spund exclusiv pentru situa\u021biile de aplicare a legii cu rea-credin\u021b\u0103 sau grav\u0103 neglijen\u021b\u0103, iar mecanismele de tragere la r\u0103spundere \u00een asemenea ipoteze sunt net superioare, sub aspectul concep\u021biei, reglement\u0103rii \u0219i aplic\u0103rii, celor existente pentru orice alt\u0103 categorie profesional\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Blocajele semnalate pot indica \u0219i faptul c\u0103 erorile inten\u021bionate sunt rare. Totu\u0219i, pentru credibilitatea sistemului, mecanismul ac\u021biunii \u00een regres trebuie s\u0103 fie func\u021bional, dar controlat strict de instan\u021be, nu de politic, pentru a evita transformarea sa \u00eentr-o p\u00e2rghie de presiune asupra judec\u0103torilor incomozi.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

14. Care sunt primele trei modific\u0103ri pe care le-a\u021bi face Codului penal \u0219i Codului de procedur\u0103 penal\u0103?<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

R\u0103spund cu pruden\u021b\u0103, pentru c\u0103 orice modificare a codurilor trebuie s\u0103 fie rezultatul unei analize ample, iar nu al unei reac\u021bii emo\u021bionale sau conjuncturale. Ar fi de preferat ca legiuitorul s\u0103 adopte solu\u021bii pe baz\u0103 de argumente, inclusiv de ordin \u0219tiin\u021bific, provenite din partea speciali\u0219tilor, dup\u0103 o consultare public\u0103 echilibrat\u0103 \u0219i transparent\u0103. Am s\u0103 m\u0103 refer, cu titlu exemplificativ, la trei modific\u0103ri importante, din perspectiva mea, la nivelul procedurii penale:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Prima modificare<\/span><\/i>: reg\u00e2ndirea sistemului de principii \u00een procedura penal\u0103, abordarea normativ\u0103 a func\u021biilor acestora \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, desinergizarea lor mai clar\u0103 fa\u021b\u0103 de o serie de reguli generale \u2013 care nu sunt principii \u2013 privind aplicarea legii procesual penale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

A doua modificare<\/span><\/i>: camera preliminar\u0103 \u2013 simplificarea procedurii, care trebuie s\u0103 redevin\u0103 un filtru eficient de legalitate, nu un proces paralel care dureaz\u0103 ani de zile. Aceast\u0103 etap\u0103 trebuie s\u0103-\u0219i p\u0103streze func\u021bia de filtru, dar f\u0103r\u0103 a se transforma \u00eentr-o surs\u0103 suplimentar\u0103 de tergiversare. Poate ar trebui reevaluat chiar obiectul procedurii, \u00een sensul restr\u00e2ngerii acestuia la examenul de regularitate \u0219i legalitate a rechizitoriului, respectiv la validitatea actelor de urm\u0103rire penal\u0103 f\u0103r\u0103 func\u021bie probatorie.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

A treia modificare<\/span><\/i>: reglement\u0103ri mai clare \u00een sfera institu\u021biei excluderii probelor ilicite, care s\u0103 elimine orice controverse cu privire la delimitarea fa\u021b\u0103 de nulit\u0103\u021bi \u0219i autonomia sa incontestabil\u0103 \u00een cadrul sistemului de sanc\u021biuni procesual penale; totodat\u0103, apreciez c\u0103 exist\u0103 un spa\u021biu generos de evolu\u021bie \u00een dreptul pozitiv \u2013 poate insuficient explorat \u2013 \u0219i \u00een privin\u021ba limitelor efectului sanc\u021bionatoriu al excluderii, respectiv sanc\u021bionarea nerespect\u0103rii sale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

A\u0219 ad\u0103uga, \u00een subsidiar, \u0219i modernizarea procedurilor probatorii \u00een materia criminalit\u0103\u021bii informatice \u0219i a sp\u0103l\u0103rii de bani, pentru a oferi instrumente reale \u00een lupta cu infrac\u021bionalitatea din ce \u00een ce mai diversificat\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

15. A\u021bi fost \u00een comisia de redactare a Codului penal \u0219i a Codului de procedur\u0103 penal\u0103, care \u00eentre timp au fost modificate de nenum\u0103rate ori, ca urmare a deciziilor CCR, dar \u0219i a excesului de zel al legislativului. Ce ar trebui s\u0103 se \u00eent\u00e2mple cu aceste legi, rescrise sau p\u0103strate cu mici interven\u021bii?<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Fiind unul dintre \u201earhitec\u021bii\u201d acestor coduri, pledez pentru stabilitate normativ\u0103. Noile coduri au reprezentat un salt calitativ real la momentul adopt\u0103rii. Cronicizarea unui fenomen de negare a unei evolu\u021bii denot\u0103 mai degrab\u0103 un obscurantism din partea celor care \u00eel practic\u0103. R\u0103m\u00e2ne op\u021biunea fiec\u0103ruia cum se pozi\u021bioneaz\u0103. Existen\u021ba anumitor sincope la nivelul produsului normativ este inerent\u0103 \u00een orice proces de reform\u0103, dar cred c\u0103 ar fi superficial s\u0103 generaliz\u0103m \u0219i s\u0103 decret\u0103m c\u0103 acestea ar constitui unica surs\u0103 a problemelor cu care ne-am confruntat. Disfunc\u021bionalit\u0103\u021bile au \u0219i alte cauze. Nu pot fi ignorate anumite necorel\u0103ri \u00eentre o serie de ra\u021biuni normative ale codific\u0103rii ini\u021biale \u0219i norme ulterioare, fie din legea de punere \u00een aplicare, fie din acte normative subsecvente care au generat modific\u0103ri fragmentare operate \u00een lipsa unei viziuni coerente pentru integrarea deciziilor CCR (de pild\u0103, au fost operate modific\u0103ri punctuale ale unor norme procedurale f\u0103r\u0103 a se proceda \u0219i la corelarea altor norme cu modificarea operat\u0103).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Nu cred \u00een rescrierea integral\u0103 a codurilor; ar fi o eroare strategic\u0103 major\u0103, arunc\u00e2nd sistemul \u00eentr-un nou haos de interpretare pentru \u00eenc\u0103 un deceniu \u0219i gener\u00e2nd un nou val de instabilitate. Cred \u00eens\u0103 c\u0103 s-ar impune o republicare care s\u0103 integreze organic toate modific\u0103rile \u0219i deciziile CCR, \u201ecur\u0103\u021b\u00e2nd\u201d \u0219i armoniz\u00e2nd textele prin interven\u021bii punctuale, chirurgicale, impuse de evolu\u021bia jurispruden\u021bei, de deciziile instan\u021bei de contencios constitu\u021bional \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, de doctrin\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Interven\u021bii punctuale, acolo unde teoria \u0219i practica au relevat probleme sistemice.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

O procedur\u0103 legislativ\u0103 care s\u0103 respecte cu adev\u0103rat rolul CSM \u0219i al profesioni\u0219tilor dreptului.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Avem nevoie de \u201epace legislativ\u0103\u201d, nu de revolu\u021bii permanente.<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

16. Care este institu\u021bia din sistemul judiciar sau rela\u021bionat\u0103 cu sistemul judiciar care necesit\u0103 a fi reformat\u0103 de urgen\u021b\u0103?<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

A\u0219 indica, f\u0103r\u0103 ezitare, Serviciul de Proba\u021biune \u2013 \u201eCenu\u0219\u0103reasa\u201d sistemului, de\u0219i are un rol crucial \u00een economia pedepselor neprivative de libertate. F\u0103r\u0103 un serviciu de proba\u021biune robust, bine finan\u021bat \u0219i cu personal suficient, individualizarea pedepselor r\u0103m\u00e2ne o teorie frumoas\u0103, iar reintegrarea social\u0103, o iluzie.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

17. Sunte\u021bi poate cel mai titrat autor de c\u0103r\u021bi de specialitate, coordonator de doctorat, formator INM, deci ave\u021bi permanent contact cu genera\u021biile care se preg\u0103tesc s\u0103 devin\u0103 magistra\u021bi. Este justificat\u0103 temerea existent\u0103 \u00een sistemul judiciar potrivit c\u0103reia se simte o calitate profesional\u0103 mai slab\u0103 a noilor magistra\u021bi, urm\u00e2nd ca nivelul s\u0103 fie tot mai jos? \u00cen opinia dumneavoastr\u0103, sunt justificate aceste temeri?<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Nu cred \u00een generaliz\u0103ri \u0219i, ca atare, nici \u00een diagnosticul facil al \u201edeclinului ireversibil\u201d. Tinerii care intr\u0103 ast\u0103zi \u00een magistratur\u0103 au acces la resurse de formare pe care genera\u021biile anterioare nu le-au avut. Totodat\u0103, poten\u021bialul lor intelectual este incontestabil.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, exist\u0103 \u00eengrijor\u0103ri legitime pe care nu le pot ignora. Sistemul actual de selec\u021bie pune accent excesiv pe memorare, pe tehnicitate, pe \u201eantrenarea pentru examen\u201d, \u00een detrimentul form\u0103rii g\u00e2ndirii juridice propriu-zise. Concursurile tind s\u0103 evalueze mai degrab\u0103 capacitatea de reproducere a unor volume impresionante de informa\u021bie dec\u00e2t aptitudinile analitice sau maturitatea necesar\u0103 actului de judecat\u0103. Temerea vizeaz\u0103 mai degrab\u0103 maturitatea emo\u021bional\u0103 \u0219i experien\u021ba de via\u021b\u0103. Justi\u021bia nu se face doar cu codul \u00een m\u00e2n\u0103, ci \u0219i cu o \u00een\u021belegere profund\u0103 a naturii umane. Exist\u0103 riscul de a e\u0219ua \u00eentr-un tehnocratism juridic lipsit de orizont.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Solu\u021biile trebuie c\u0103utate \u00een mai multe direc\u021bii: reforma curriculei facult\u0103\u021bilor de drept, a metodologiei didactice, \u00een sensul de a pune mai mult accent pe ra\u021bionamentul juridic \u0219i mai pu\u021bin pe memorare; reg\u00e2ndirea concursurilor de admitere, pentru a evalua nu doar cuno\u0219tin\u021bele, ci \u0219i aptitudinile \u0219i maturitatea; consolidarea form\u0103rii practice \u00een timpul stagiului; mentorat real din partea magistra\u021bilor experimenta\u021bi. Rolul nostru, al formatorilor \u0219i al mentorilor, este s\u0103 le insufl\u0103m nu doar \u0219tiin\u021ba dreptului, ci \u0219i con\u0219tiin\u021ba greut\u0103\u021bii sociale a semn\u0103turii lor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Nu cred \u00een declinul inevitabil al calit\u0103\u021bii profesionale. Cred \u00eens\u0103 c\u0103 sistemul trebuie s\u0103 se adapteze pentru a valorifica poten\u021bialul noilor genera\u021bii \u0219i pentru a compensa punctele lor mai slabe. Responsabilitatea ne apar\u021bine tuturor \u2013 profesorilor universitari, formatorilor INM, magistra\u021bilor \u00een func\u021bie care ar trebui s\u0103 devin\u0103 mentori.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

18. Ce urmeaz\u0103 dup\u0103 magistratur\u0103 pentru Mihail Udroiu?<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Urmeaz\u0103 libertatea de a construi. O nou\u0103 etap\u0103 profesional\u0103 care \u00eembin\u0103 pasiunea mea pentru dreptul penal cu dorin\u021ba de a valorifica \u00eentr-un mod diferit experien\u021ba acumulat\u0103 \u00een aproape trei decenii de magistratur\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Am fondat UDROIU LEGAL, o firm\u0103 de avocatur\u0103 specializat\u0103 exclusiv \u00een drept penal \u0219i procedur\u0103 penal\u0103. Nu este o avocatur\u0103 de volum, ci una de ni\u0219\u0103, orientat\u0103 c\u0103tre cauze complexe, care necesit\u0103 o abordare strategic\u0103 sofisticat\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Paralel, voi continua activitatea academic\u0103:<\/i><\/b> coordonarea de doctorate la Universitatea Babe\u0219-Bolyai din Cluj-Napoca, activitatea de formator \u2013 titular al cursului de procedur\u0103 penal\u0103 la Institutul Na\u021bional al Magistraturii, activitatea de conferen\u021biar universitar \u00een cadrul Facult\u0103\u021bii de Drept a Universit\u0103\u021bii din Oradea, redactarea \u0219i actualizarea lucr\u0103rilor de specialitate. Aceast\u0103 component\u0103 nu este secundar\u0103 sau complementar\u0103 \u2013 ea reprezint\u0103 o parte esen\u021bial\u0103 a identit\u0103\u021bii mele profesionale.<\/i><\/b> R\u0103m\u00e2n un om al c\u0103r\u021bii \u0219i al catedrei, dar voi fi prezent activ \u00een arena judiciar\u0103, acolo unde se scrie istoria dreptului prin spe\u021be relevante.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Combina\u021bia dintre avocatur\u0103 \u0219i activitatea academic\u0103 nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Sunt convins c\u0103 cele dou\u0103 dimensiuni se poten\u021beaz\u0103 reciproc: practica alimenteaz\u0103 reflec\u021bia teoretic\u0103 cu probleme concrete, iar teoria ofer\u0103 practicii un cadru conceptual care permite abord\u0103ri inovatoare. Aceast\u0103 sinergie a caracterizat \u00eentreaga mea carier\u0103 \u0219i nu inten\u021bionez s\u0103 renun\u021b la ea.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

19. Sunte\u021bi coordonator de doctorat. Dat\u0103 fiind dinamica cu care a\u021bi fost obi\u0219nuit \u00een activitatea de judec\u0103tor, va fi suficient din punctul de vedere al provoc\u0103rilor pe care le suscit\u0103 calitatea de magistrat activitatea didactic\u0103? Unde va mai profesa Mihail Udroiu?<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Activitatea didactic\u0103 \u0219i cea de cercetare au propriile lor provoc\u0103ri, diferite de cele ale activit\u0103\u021bii judiciare, dar nu mai pu\u021bin stimulante. A forma viitorii juri\u0219ti, a contribui la dezvoltarea \u0219tiin\u021bei dreptului, a men\u021bine un dialog permanent cu literatura de specialitate \u2013 toate acestea sunt activit\u0103\u021bi intelectuale intense. Catedra r\u0103m\u00e2ne o constant\u0103 nenegociabil\u0103 a vie\u021bii mele profesionale \u2013 contactul cu studen\u021bii m\u0103 men\u021bine conectat la viitor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Voi continua s\u0103 predau la Universitatea din Oradea, \u00een calitate de conferen\u021biar universitar, \u0219i s\u0103 coordonez doctorate la Universitatea Babe\u0219-Bolyai din Cluj-Napoca. De asemenea, voi r\u0103m\u00e2ne formator la Institutul Na\u021bional al Magistraturii, unde activez de mul\u021bi ani \u0219i unde am pl\u0103cerea de a interac\u021biona cu auditorii de justi\u021bie care vor deveni viitorii judec\u0103tori \u0219i procurori ai Rom\u00e2niei.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cens\u0103 dinamica la care v\u0103 referi\u021bi va fi acum asigurat\u0103 preponderent de avocatur\u0103. Practica penal\u0103 \u2013 mai ales \u00een cauze complexe, cu miz\u0103 ridicat\u0103 \u2013 ofer\u0103 exact acel grad de adrenalin\u0103 intelectual\u0103 care caracteriza activitatea de judec\u0103tor la instan\u021ba suprem\u0103. Diferen\u021ba este c\u0103 acum voi fi de cealalt\u0103 parte a barei, construind strategii de ap\u0103rare \u00een loc s\u0103 evaluez duelul dintre acuzare \u0219i ap\u0103rare din pozi\u021bia de arbitru. Centrul de greutate se va muta \u00een consultan\u021ba \u0219i reprezentarea penal\u0103 de nivel \u00eenalt, acolo unde complexitatea cauzelor cere o \u201ematrice defensiv\u0103\u201d elaborat\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

20. De ce avocatur\u0103? Majoritatea judec\u0103torilor alege notariatul, fiind o profesie mai \u201elini\u0219tit\u0103\u201d.<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Tocmai pentru c\u0103 nu caut o profesie \u201elini\u0219tit\u0103\u201d. Dup\u0103 trei decenii \u00een care am tr\u0103it cu intensitate fiecare dosar, fiecare solu\u021bie, fiecare dezbatere juridic\u0103, nu m-a\u0219 putea mul\u021bumi cu o activitate de rutin\u0103, oric\u00e2t de confortabil\u0103 financiar ar fi aceasta.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Notariatul este o profesie respectabil\u0103, dar static\u0103, orientat\u0103 spre conservarea situa\u021biilor juridice. Structura mea interioar\u0103 este una dinamic\u0103, analitic\u0103 \u0219i combativ\u0103. Avocatura penal\u0103 este, prin natura ei, o profesie a conflictului \u2013 nu \u00een sensul negativ, ci \u00een sensul confrunt\u0103rii legitime de argumente, al luptei pentru drepturile clientului, al tensiunii intelectuale permanente. Acest lucru m\u0103 motiveaz\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Mai exist\u0103 \u0219i un alt aspect, deloc secundar: \u00een avocatur\u0103 pot valorifica \u00een mod autentic experien\u021ba profesional\u0103 pe care am acumulat-o, \u00eentruc\u00e2t pozi\u021bia avocatului este una de veritabil co-participant la actul de justi\u021bie, un \u00eempreun\u0103-lucr\u0103tor al\u0103turi de judec\u0103tor \u0219i procuror \u00een procesul de configurare \u0219i rafinare a jurispruden\u021bei.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen\u021belegerea modului \u00een care g\u00e2nde\u0219te un judec\u0103tor, a mecanismelor decizionale judiciare, a vulnerabilit\u0103\u021bilor procedurale imperceptibile pentru un observator obi\u0219nuit \u2013 toate acestea sunt atuuri care \u00ee\u0219i g\u0103sesc aplicarea optim\u0103 \u00een construc\u021bia strategiilor de ap\u0103rare.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, avocatura \u00eemi permite s\u0103 r\u0103m\u00e2n conectat la evolu\u021bia jurispruden\u021bei, la dezbaterile doctrinare, la dinamica dreptului penal. Notariatul, cu toate calit\u0103\u021bile sale, ar fi \u00eensemnat o ruptur\u0103 de acest univers profesional care m-a definit. Provocarea intelectual\u0103 a dosarului penal complex este singura care m\u0103 motiveaz\u0103 la acest nivel de experien\u021b\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

21. Ce a\u0219tept\u0103ri ave\u021bi de la profesia de avocat? Ve\u021bi colabora cu al\u021bi avoca\u021bi, alte case renumite sau ve\u021bi activa pe cont propriu?<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

A\u0219tept\u0103rile mele vizeaz\u0103 posibilitatea de a practica dreptul penal la cel mai \u00eenalt nivel de complexitate, de a construi structuri de ap\u0103rare riguroase \u0219i profund articulate \u00een cauze care ridic\u0103 veritabile probleme de drept, precum \u0219i de a contribui, din aceast\u0103 perspectiv\u0103, la evolu\u021bia \u0219i consolidarea jurispruden\u021bei. Inten\u021bionez s\u0103 ridic standardul ap\u0103r\u0103rii penale, aduc\u00e2nd un plus de rigoare \u0219tiin\u021bific\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

UDROIU LEGAL este conceput ca un cabinet de ni\u0219\u0103, cu o echip\u0103 de colaboratori restr\u00e2ns\u0103, dar de \u00eenalt\u0103 calificare. Nu urm\u0103resc volumul de dosare, ci selectivitatea \u0219i profunzimea. Prefer s\u0103 am zece cauze \u00een care pot investi \u00eentreaga mea experien\u021b\u0103 \u0219i creativitate juridic\u0103, dec\u00e2t o sut\u0103 de cauze gestionate superficial.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dreptul penal modern presupune adesea intersec\u021bii cu alte domenii \u2013 drept fiscal, drept administrativ, drept european, drept interna\u021bional \u2013, iar \u00een astfel de cauze colaborarea cu speciali\u0219ti din aceste zone este nu doar util\u0103, ci \u0219i necesar\u0103. \u00cen dosarele de mare anvergur\u0103 (criminalitatea financiar\u0103, a\u0219a-numita white-collar crime<\/i>), complexitatea impune echipe multidisciplinare. Voi fi deschis colabor\u0103rilor strategice cu alte case de avocatur\u0103 de prestigiu, dar sub coordonarea unei viziuni unitare, pe care mi-o asum. De asemenea, \u00een cauzele cu element de extraneitate, parteneriatele cu firme din alte jurisdic\u021bii pot fi esen\u021biale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ceea ce nu voi face este s\u0103 sacrific independen\u021ba profesional\u0103 pentru avantaje conjuncturale. Am intrat \u00een avocatur\u0103 cu acela\u0219i set de valori care mi-au ghidat cariera \u00een magistratur\u0103: integritate, profesionalism, respect pentru lege. Nu inten\u021bionez s\u0103 renun\u021b la acestea.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

22. Cum va ar\u0103ta cabinetul de avocatur\u0103 al lui Mihail Udroiu?<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

UDROIU LEGAL este deja o realitate, nu doar un proiect. Este reflexia crezului meu profesional: Excelen\u021b\u0103. Rigoare. Strategie<\/i>. O firm\u0103 de avocatur\u0103 de ni\u0219\u0103, specializat\u0103 exclusiv \u00een drept penal \u0219i procedur\u0103 penal\u0103, construit\u0103 pe funda\u021bia a aproape trei decenii de experien\u021b\u0103 \u00een sistemul judiciar.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Filosofia firmei este sintetizat\u0103 \u00een sloganul: \u201eFrom Justice to Defence\u201d. Aducem \u00een avocatur\u0103 tot ceea ce am \u00eenv\u0103\u021bat \u00een magistratur\u0103 \u2013 rigoarea analizei, \u00een\u021belegerea mecanismelor decizionale judiciare, capacitatea de a anticipa ra\u021bionamentul instan\u021belor \u2013 \u0219i punem aceste competen\u021be \u00een serviciul ap\u0103r\u0103rii.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ariile de practic\u0103 acoper\u0103 \u00eentregul spectru al dreptului penal complex: infrac\u021biuni economice \u0219i de corup\u021bie; fraud\u0103 fiscal\u0103 \u0219i sp\u0103lare de bani; criminalitate informatic\u0103; r\u0103spunderea penal\u0103 a persoanelor juridice; c\u0103i extraordinare de atac; pl\u00e2ngeri la Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului; sesiz\u0103ri la Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene \u0219i la Curtea Constitu\u021bional\u0103; afaceri penale transna\u021bionale; consultan\u021b\u0103 preventiv\u0103 \u0219i compliance<\/i> penal.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Elementul distinctiv este abordarea strategic\u0103. Nu practic\u0103m o avocatur\u0103 reactiv\u0103, care r\u0103spunde pas cu pas mi\u0219c\u0103rilor acuz\u0103rii. Construim arhitecturi de ap\u0103rare \u2013 strategii integrate care anticipeaz\u0103 evolu\u021biile procesuale \u0219i care urm\u0103resc modificarea cadrului de analiz\u0103 al cauzei \u00een beneficiul clientului. Aceast\u0103 capacitate de a g\u00e2ndi strategic, de a vedea ansamblul dincolo de detalii este poate cel mai valoros lucru pe care l-am adus din magistratur\u0103 \u00een avocatur\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen final, cabinetul meu de avocatur\u0103 arat\u0103 exact a\u0219a cum m-am preg\u0103tit s\u0103 arate timp de trei decenii: un loc \u00een care dreptul penal este practicat cu pasiune, cu rigoare \u0219i cu respect pentru valorile fundamentale ale profesiei juridice. Nu va fi o simpl\u0103 firm\u0103 de avocatur\u0103, ci un laborator de solu\u021bii juridice complexe, unde experien\u021ba judiciar\u0103 de la v\u00e2rful ierarhiei (ICCJ) se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu doctrina penal\u0103 pentru a oferi clientului nu doar o ap\u0103rare, ci o strategie c\u00e2\u0219tig\u0103toare fundamentat\u0103 pe anticiparea mecanismelor decizionale ale instan\u021belor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 cheie, cred c\u0103 UDROIU LEGAL ar trebui mai degrab\u0103 citit UDROIU INTUITIVE LEGAL. <\/span>Aceast\u0103 denumire reflect\u0103 integral formarea mea profesional\u0103 \u0219i identitatea mea juridic\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n
\n
\n

[1]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>Decizia CCR nr. 520 din 9 noiembrie 2022 referitoare la obiec\u0163iile de neconstitu\u0163ionalitate privind Legea privind statutul judec\u0103torilor \u0219i procurorilor, \u00een ansamblul s\u0103u, \u0219i ale dispozi\u021biilor art. 17 alin. (5), art. 21 alin. (4), art. 22, art. 25, art. 26 alin. (1), art. 33 alin. (1), art. 43 alin. (2), art. 45 alin. (1), art. 59 alin. (3) \u0219i (4), art. 63 alin. (1), art. 75 alin. (5), art. 88 alin. (2), art. 89, art. , art.115, art. 117 alin. (6), art. 121 alin. (4), art. 128, art. 132, art. 133, art. 135, art. 139-141, art. 143 alin. (2), art. 145-149, art. 150, art. 160 alin. (6), art. 167, art. 169 alin. (8), art. 172 alin. (8), art. 188 alin. (4), art. 206, art. 228 alin. (5)-(7), art. 234 alin. (2), art. 235 alin. (2), art. 269 alin. (16), art. 271, art. 273 alin. (1) lit. c) \u0219i d), art. 275 alin. (1), (3) \u0219i (6), art. 277 alin. (6), art. 278 alin. (2), art. 279, art. 283, art. 284 alin. (5), art. 289 alin. (2), art. 290 din aceea\u0219i lege \u0219i ale anexei nr. 1 pct. B art. 2 lit. b) la aceasta, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 1100 din 15.11.2022 nr. 520\/2022, par. 331.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/section>\n

\n
\n

Comentarii<\/h2>\n<\/div>\n
\n
\n
\n


\n\t\t\t\t\t\t\t\t#
\n\t\t\t\t\t\t\t\t1% rata de achitari dar vrem pensii nesimtite<\/strong>\"date\"
\n\t\t\t\t\t\t\t\t 9 December 2025 17:24
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>+2<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

Cand ai 99% rata la condamnari trebuie musai sa primesti pensie speciala. Dosare masluite? Condamnam si meritam pensie speciala. Dosare cu solutie gata pusa la plic galben? Condamnam si meritam pensie speciala. Dosare care nu au legatura cu legea? Condamnam si meritam pensie speciala. Lasa ca stiu ei ce au facut sau ceva au facut ca nu iese fum fara foc? Condamnam si meritam pensie speciala.<\/div>\n