{"id":976636,"date":"2023-06-29T16:11:00","date_gmt":"2023-06-29T13:11:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=976636"},"modified":"2023-06-29T16:11:00","modified_gmt":"2023-06-29T13:11:00","slug":"cjue-tine-cu-dreptul-avocatul-flavius-radu-comenteaza-concluziile-avocatului-general-al-curtii-de-justitie-a-uniunii-europene-in-problema-prescriptiei-in-dosarele-penale-prescriptia-va-tr","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=976636","title":{"rendered":"CJUE TINE CU DREPTUL \u2013 Avocatul Flavius Radu comenteaza concluziile avocatului general al Curtii de Justitie a Uniunii Europene in problema prescriptiei in dosarele penale: “Prescriptia va trebui aplicata!… Daca noi, ca stat, am inteles sa renuntam cu usurinta la suveranitate si independenta, prin actiuni ce ar putea fi considerate ‘acte iresponsabile’, constat ca din fericire, altii au inteles sa ne apere de insele actiunile noastre vatamatoare”"},"content":{"rendered":"
\n

CJUE TINE CU DREPTUL \u2013 Avocatul Flavius Radu comenteaza concluziile avocatului general al Curtii de Justitie a Uniunii Europene in problema prescriptiei in dosarele penale: “Prescriptia va trebui aplicata!… Daca noi, ca stat, am inteles sa renuntam cu usurinta la suveranitate si independenta, prin actiuni ce ar putea fi considerate ‘acte iresponsabile’, constat ca din fericire, altii au inteles sa ne apere de insele actiunile noastre vatamatoare”<\/h1>\n
\n

Scris de: Elena DUMITRACHE | \"pdf\"<\/a> | \"print\"<\/a><\/p>\n

\n
29 June 2023 16:11<\/div>\n
Vizualizari: 6853<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n

In ziua in care avocatul general al CJUE, Campos Sanchez-Bordona, a pus concluziile in speta privitoare la interventia prescriptiei in dosarele de coruptie<\/b> \u2013 ajunsa pe masa judecatorilor de la Curtea de Justitie a Uniunii Europene ca urmare a cererii formulate la Curtea de Apel Brasov de catre Ministerul Public pentru pronuntarea unei hotarari preliminare privind neaplicarea deciziilor CCR nr. 297\/2018 si nr. 358\/2022 privind prescriptia in cauzele penale <\/i>\u2013 s-a demonstrat ca onor CJUE mai tine cont si de Dreptul intern si nu calca in picioare suprematia legii nationale.<\/b>Pe scurt, avocatul general al CJUE considera ca trebuie sa se tina cont de prescriptie in cauzele penale, inclusiv in cele care vizeaza infractiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, precum si de faptul ca tragerea la raspundere disciplinara a magistratilor este justificata in situatiile in care se constata incalcarea cu rea credinta sau grava neglijenta a normelor de drept national si de drept al Uniunii Europene.<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Concluziile avocatului CJUE sunt cu atat mai bine vazute in sistemul judiciar cu cat insusi Statul roman, prin agentul guvernamental al Romaniei pentru CJUE, Emilia Gane (foto 2)<\/span><\/b>, a recomandat CJUE sa permita instantelor nationale sa calce in picioarele Deciziile CCR, in favoarea hotararilor CJUE (Click aici pentru a citi)<\/span><\/a><\/b><\/span>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

O reactie sanatoasa fata de concluziile avocatului general al CJUE a fost exprimata astfel si de avocatul Flavius Radu (foto) <\/span>din Baroul Bucuresti, care a apreciat de bun augur argumentele oferite de avocatul CJUE Campos Sanchez-Bordona, conchizand firesc ca in urma argumentelor aduse de acesta din urma “Prescriptia va trebui aplicata!”<\/i>. <\/span><\/span><\/span><\/b><\/p>\n


<\/span><\/span><\/b><\/p>\n

Fara a face alte comentarii, redam in continuare analiza avocatului Flavius Radu: <\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

\u201eIntr-o comunitate de drept precum Uniunea, drepturile fundamentale nu sunt mai putin importante decat interesele financiare ale acesteia. Cu alte cuvinte, interesele financiare ale Uniunii nu pot fi protejate cu pretul unei incalcari a drepturilor fundamentale.\u201d <\/b>– Campos S\u00e1nchez-Bordona, Avocat General al Curtii de Justitie a Uniunii Europene.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In vreme ce ochii publicului sunt atintiti spre scandalul privind pensiile magistratilor, la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, astazi, 29 iunie 2023, era termenul stabilit pentru concluzii, privind situatia prescriptiei raspunderii penale, ca urmare a trimiterii preliminare a Curtii de Apel Brasov.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Chestiunea prescriptiei raspunderii penale a suscitat interesul profesionistilor in drept, dar si a societatii civile, intrucat prin Decizia nr. 358\/2022 a Curtii Constitutionale a fost sanctionata lipsa de reactie a legiuitorului, din perspectiva punerii in acord cu prevederile constitutionale a dispozitiilor din Codul penal care reglementau prescriptia raspunderii penale.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Prin Hotararea pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala nr. 67\/2022 data de Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a stabilit ca intreruperea prescriptiei raspunderii penale este o chestiune de drept penal material\/substantial, astfel incat ea face obiectul aplicarii legii penale mai favorabile.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Principiul legii penale mai favorabile presupune ca, in ipoteza unei succesiuni de legi penale survenite in timp, de la momentul savarsirii unei fapte prevazute de legea penala si pana la momentul stingerii raportului juridic de conflict, daca intervine o lege care cuprinde dispozitii mai favorabile pentru acuzat, aceasta se va aplica.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Anumite structuri de parchet si instante de judecata au considerat totusi ca deciziile pronuntate de Curtea Constitutionala a Romaniei si de Inalta Curte de Casatie si Justitie, ar putea fi totusi relativizate, solicitand Curtii de Justitie a Uniunii Europene o dispensa de la caracterul obligatoriu al acestora.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In scopul obtinerii acestei dispense, s-a invocat necesitatea combaterii coruptiei la nivel inalt, precum si necesitatea protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene, in detrimentul drepturilor fundamentale de care se bucura orice persoana, atat prin raportare la Constitutia Romaniei, cat si prin raportare la Cartea Fundamentala a Drepturilor Omului.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Surprinzatoare a fost si pozitia exprimata de reprezentantii Guvernului Romaniei care au solicitat Curtii de Justitie a Uniunii Europene sa sustina caracterul relativ al Deciziilor Curtii Constitutionale si ale Instantei Supreme, punand accentul pe suprematia dreptului Uniunii.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In aceste conditii, cand constatam ca suprematia Constitutiei Romaniei este pusa la indoiala de insele autoritatile publice menite sa o apere, speranta vine tot din afara.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astazi, au aparut pe pagina de internet a Curtii concluziile avocatului general, domnul Campos S\u00e1nchez-Bordona.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Redau in continuare cateva pasaje extrem de importante din concluziiile domniei sale, spre a intelege ca, daca noi, ca stat, am inteles sa ne cedam suveranitatea si independenta, totusi, unii oameni au inteles sa ne apere de insele actiunile noastre:<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u201einstanta de trimitere va trebui sa se asigure ca sunt respectate drepturile fundamentale garantate de carta (in speta, ale persoanelor condamnate). In cazul in care, avand in vedere cele de mai sus, aceasta decide sa nu aplice jurisprudenta nationala referitoare la inexistenta unor cazuri de intrerupere a prescriptiei raspunderii penale in perioada 2018-2022, ea nu va putea sa faca acest lucru in afara dispozitiilor cartei, a caror valoare nu este inferioara celei a articolului 325 alineatul (1) TFUE(49).\u201d<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u201eObligatia de a garanta recuperarea eficienta a resurselor proprii ale Uniunii nu exonereaza instantele nationale de obligatia lor de a asigura respectarea drepturilor fundamentale garantate de carta, atunci cand este vorba despre proceduri penale pentru infractiuni in materie de TVA, carora li se aplica dreptul Uniunii(50).\u201d<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u201eIn acest context, dreptul fundamental care ar putea justifica mentinerea si aplicarea jurisprudentei Curtii Constitutionale romane este cel consacrat la articolul 49 alineatul (1) ultima teza din carta, si anume retroactivitatea legii penale mai favorabile sau lex mitior.\u201d<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u201eObligatia de a proteja resursele proprii ale Uniunii in domeniul TVA-ului nu poate, repetam, sa scuteasca instantele nationale de aplicarea lex mitior, ca principiu legat de cel al legalitatii incriminarii, care este un element indisolubil legat de statul de drept<\/b>. Acesta din urma este, la randul sau, una dintre valorile primare pe care se intemeiaza Uniunea (articolul 2 TUE).\u201d<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u201eJurisprudenta instantelor supreme din Romania considera ca, in aceasta tara, normele care reglementeaza prescriptia penala au un caracter material. Nicio dispozitie din dreptul Uniunii nu se opune acestei jurisprudente nationale, astfel cum Curtea a recunoscut in Hotararea M.A.S. si M.B\u201d<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u201eCurtea Constitutionala, constatand neconstitutionalitatea articolului 155 din Codul penal din 2009, actioneaza in calitate de \u201elegiuitor negativ\u201d(71). In statele in care controlul constitutionalitatii este unul centralizat, declaratiile de neconstitutionalitate a legilor au o valoare si o forta obligatorie similare cu cele ale legilor insele a caror inaplicabilitate (si, eventual, nulitate) totala sau partiala o declara pentru motivul incompatibilitatii lor cu constitutia nationala. In aceste tari, declaratiile de neconstitutionalitate a legilor au efecte erga omnes si determina disparitia totala sau partiala a acestor legi din ordinea juridica (Spania, Polonia, Portugalia, Lituania, Romania, Germania sau Italia).\u201d<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u201eIn prezenta cauza, principiul retroactivitatii legii penale mai favorabile, prevazut la articolul 49 alineatul (1) ultima teza din carta, justifica exonerarea de raspundere penala a persoanelor condamnate carora li s-a aplicat, la acea data, un regim de intrerupere a prescriptiei raspunderii penale care intre timp a fost declarat neconstitutional, cu conditia sa fie vorba despre domenii in care se aplica dreptul Uniunii. Exonerarea acopera, asadar, si infractiunile de frauda grava care aduce atingere interesele financiare ale Uniunii, contrare articolului 325 TFUE si Deciziei 2006\/928.<\/b>\u201d<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u201eIn consecinta, dreptul Uniunii nu impune, intr-o asemenea situatie, ca jurisprudenta in litigiu a Curtii Constitutionale sa fie lasata neaplicata, chiar daca efectele sale implica impunitatea autorilor unora dintre acele infractiuni.\u201d<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u201eIn orice caz, consideram ca invocarea riscului sistemic de impunitate pentru infractiuni grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii nu constituie un motiv care sa justifice restrangerea unui drept fundamental precum aplicarea retroactiva a legii penale mai favorabile, atunci cand in sistemul constitutional al unui stat membru exista un standard de protectie a acestui drept mai ridicat decat cel stabilit la articolul 49 alineatul (1) ultima teza din carta.\u201d<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u201eDesigur, interesele financiare ale Uniunii merita sa fie protejate, insa acest lucru nu poate avea intaietate in fata apararii unui drept fundamental precum cel reprezentat de principiul retroactivitatii legii penale mai favorabile.\u201d<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u201eIntr-o comunitate de drept precum Uniunea, drepturile fundamentale nu sunt mai putin importante decat interesele financiare ale acesteia. Cu alte cuvinte, interesele financiare ale Uniunii nu pot fi protejate cu pretul unei incalcari a drepturilor fundamentale.\u201d<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In concluzie, daca noi, ca stat, am inteles sa renuntam cu usurinta la suveranitate si independenta, prin actiuni ce ar putea fi considerate \u201eacte iresponsabile\u201d, constat ca din fericire, altii au inteles sa ne apere de insele actiunile noastre vatamatoare”<\/b>.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

*Cititi aici concluziile avocatului CJUE Campos Sanchez-Bordona<\/a><\/b><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/section>\n

\n
\n

Comentarii<\/h2>\n<\/div>\n
\n
\n
\n


\n\t\t\t\t\t\t\t\t#
\n\t\t\t\t\t\t\t\tdulapul securelii ,pelticiunii si pierzaniei nationale<\/strong>\"date\"
\n\t\t\t\t\t\t\t\t29 June 2023 16:40
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>+388<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

TRAIASCA SUVERANITATEA CONSTITUTIEI!
\nTRAIASCA SUVERANITATEA si SUPREMATIA DECIZIILOR CCR!
\nTRAIASCA MAGISTRATII LIBERI GARANTII INDEPENDENTEI si SUVERANITATII CONSTITUTIEI!<\/p>\n

JOS LABELE DE PE PENSIILE si SALARIILE MAGISTRATILOR!<\/p>\n

AFARA cu rezisteala, secureala, soroseala, lulutzeala, portocaleala veveritzeala, cucuveleala, macoveala, samd din JUSTITIE!<\/p>\n

TRAIASCA JUSTITIA ROMANA LIBERA si INDEPENDENTA APARATOAREA SUVERANITATII CONSTITUTIEI
\n!
\naista-i o opinie<\/p><\/div>\n