{"id":970903,"date":"2024-04-28T13:22:00","date_gmt":"2024-04-28T10:22:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=970903"},"modified":"2024-04-28T13:22:00","modified_gmt":"2024-04-28T10:22:00","slug":"experienta-comunista-nu-trebuie-repetata-avocatul-gheorghe-piperea-candidat-aur-la-europarlamentare-ue-e-o-constructie-juridica-bazata-pe-democratie-reprezentativa-pe-transparent","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=970903","title":{"rendered":"EXPERIENTA COMUNISTA NU TREBUIE REPETATA \u2013 Avocatul Gheorghe Piperea, candidat AUR la europarlamentare: \u201eUE e o constructie juridica bazata pe democratie reprezentativa, pe transparenta informatiilor, pe decizii luate cat mai aproape de cetateni. Sunt lucruri date uitarii in ultimii 15 ani, mai ales in pandemie… Ne indreptam catre un supra-stat, care seamana din ce in ce mai mult cu suprastatul de tip sovietic. Noi, romanii, nu mai vrem sa repetam experienta sovietica, experienta comunista\u201d"},"content":{"rendered":"
\n

EXPERIENTA COMUNISTA NU TREBUIE REPETATA \u2013 Avocatul Gheorghe Piperea, candidat AUR la europarlamentare: \u201eUE e o constructie juridica bazata pe democratie reprezentativa, pe transparenta informatiilor, pe decizii luate cat mai aproape de cetateni. Sunt lucruri date uitarii in ultimii 15 ani, mai ales in pandemie… Ne indreptam catre un supra-stat, care seamana din ce in ce mai mult cu suprastatul de tip sovietic. Noi, romanii, nu mai vrem sa repetam experienta sovietica, experienta comunista\u201d<\/h1>\n
\n

Scris de: Valentin BUSUIOC | \"pdf\"<\/a> | \"print\"<\/a><\/p>\n

\n
28 April 2024 13:22<\/div>\n
Vizualizari: 4959<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n

Avocatul Gheorghe Piperea (foto)<\/span> \u2013 candidat AUR la europarlamentare<\/b> \u2013 a acordat sambata, 27 aprilie 2024, un interviu pentru Lumea Justitiei la conferinta \u201eMake Europe Great Again! Empowering National Voices\u201d (\u201eRedati maretia Europei! Emanciparea vocilor nationale\u201d)<\/i>, organizata la Parlament de catre Institutul de Studii Politice Conservatoare \u201eMihai Eminescu\u201d al Aliantei pentru Unirea Romanilor.<\/span><\/span><\/p>\n

\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Maestrul Piperea a declarat ca daca va ajunge in Parlamentul European va lupta pentru apararea principiului subsidiaritatii \u2013 unul dintre principiile fondatoare ale Uniunii Europene, dar pe care, din pacate, UE l-a abandonat in ultimii 15 ani, mai cu seama in pandemie. Principiul spune ca, in afara unui numar limitat de competente exclusive ale UE (uniunea vamala, concurenta pe piata interna, politica monetara a zonei euro, conservarea resurselor biologice ale marii si politica comerciala comuna), cele mai multe competente sunt partajate intre Uniune si statele-membre. In cadrul acestor competente partajate, Uniunea Europeana ar trebui sa ia decizii numai dupa consultarea tarilor-membre. Or, aceasta consultare a disparut treptat in ultimul deceniu si jumatate (si in mod accelerat dupa 2020), acuza avocatul Gheorghe Piperea.<\/span><\/span><\/p>\n

In caz contrar, daca statele UE nu vor lupta pentru subsidiaritate, atunci Uniunea Europeana risca sa se transforme intr-o noua URSS. Or, noi, romanii nu vrem sa repetam experienta comunista, avertizeaza Piperea.<\/span><\/span><\/p>\n

Profesorul universitar a afirmat ca daca va fi ales in PE, va organiza cat mai multe intalniri cu cetatenii, atat pentru a le explica mecanismele Uniunii Europene, cat si pentru a-i incuraja sa intreprinda demersuri pentru reforme normative in cadrul UE \u2013 de exemplu, procese colective (\u201eclass actions\u201d).<\/span><\/span><\/p>\n

De asemenea, Gheorghe Piperea a declarat pentru Luju ca va continua la Bruxelles demersurile legislative incepute in Romania in legatura cu protectia consumatorilor, banking, transporturi, concurenta si insolventa, concretizate in scrierea a mai multor proiecte de legi, cel mai cunoscut fiind cel care avea sa devina Legea darii in plata nr. 77\/2016, precum si initiativa privind plafonarea dobanzilor la credite. Motivul este acela ca toate proiectele de legi pe care maestrul Piperea le-a scris in Romania au la baza reglementari UE, precum si jurisprudenta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.<\/span><\/span><\/p>\n

Nu in ultimul rand, avocatul a promis ca se va implica in politica agricola a UE, avand in vedere ca Romania atrage mult prea putine fonduri europene in acest domeniu, situatia fiind cu atat mai scandaloasa, cu cat tara noastra este a treia cea mai importanta producatoare agricola din Uniunea Europeana, dupa Franta si Polonia. De asemenea, alte domenii de interes pentru candidatul AUR se refera la ideologia de gen si propaganda pentru razboi.<\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Prezentam interviul acordat de avocatul Gheorghe Piperea pentru Luju:<\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

\u201eReporter:<\/b> Va rog sa ne spuneti directiile prioritare de actiune pe care le aveti in minte pentru Parlamentul European.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Gheorghe Piperea:<\/b> In primul rand, va trebui sa pun in practica un sistem care sa faca cetatenii Romaniei sa stie despre ce este vorba in aceasta constructie juridica numita Uniunea Europeana. Si este nevoie de multa munca de lamurire: atat pe canalele mass media care ne sunt la dispozitie, cat si pe retelele de socializare, dar si prin vizite de lucru, vizite de studiu la Uniunea Europeana sau invers: conferinte si seminarii pe care sa le tin atunci cand ma intorc in Romania. Asta este unu la mana.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

In al doilea rand: pentru a intelege cum functioneaza aceste institutii si cum pot sa fie facute sa functioneze si in beneficiul nostru, va trebui sa se creeze o retea de organizatii ale societatii civile, de persoane, de influenceri, care sa faca o presiune pozitiva pe Parlamentul national si autoritatile nationale, pentru un scop foarte precis. Ce am spus pana acum pare sa fie foarte vag, dar ce incerc eu sa pun in practica este foarte concret.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Din Tratatul Uniunii Europene, rezulta ca pentru ca orice fel de reglementare de la Uniunea Europeana (recomandare, circulara, rezolutie samd.) sa fie pusa in discutie si pusa in aplicare de Uniunea Europeana, este nevoie ca UE sa comunice cu parlamentele nationale si cu institutiile nationale, pentru ca acestea sa-si spuna parerea: daca sunt sau nu sunt de acord ca Uniunea sa ia din competentele statelor sau sa ia din competentele partajate, care sunt guvernate de principiul subsidiaritatii.<\/i><\/span><\/span><\/b><\/p>\n

Nu e vorba aici de o simpla protectie a suveranitatii nationale, ci e vorba de a ne asigura ca mecanismele Uniunii Europene (asa cum au fost ele construite) functioneaza. Iar constructia juridica numita Uniunea Europeana a fost facuta in principal pe baza principiului subsidiaritatii \u2013 care inseamna ca atunci cand este nevoie de o actiune, iar aceste actiuni nu sunt in competenta exclusiva a UE (sunt vreo patru sau cinci domenii de competenta exclusiva a UE) si nici in competenta statelor-membre, ci sunt competente partajate, atunci Uniunea Europeana sa intrebe, sa se bazeze pe decizia informata a Parlamentului, a Guvernului, dar mai ales pe decizia informata a cetatenilor. Pentru ca Uniunea Europeana este o constructie juridica bazata pe democratie reprezentativa, pe transparenta informatiilor si pe decizii luate cat mai aproape de cetateni. Sunt lucruri pe care le observam ca sunt date uitarii in ultimii 15-16 ani, dar mai ales in pandemie, pentru ca UE a decis sa schimbe cumva din mers si competentele (a uzurpat foarte multe competente ale statelor-membre), si tratatele \u2013 sa le modifice in asa fel incat sa ne indreptam catre o federatie de state (ceea este contrar constructiei Uniunii Europene) sau catre un supra-stat (care seamana din ce in ce mai mult cu suprastatul de tip sovietic). Iar noi, romanii, stim un lucru cat se poate de cert si de clar: nu mai vrem sa repetam experienta sovietica, experienta comunista.<\/span><\/b><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Sunt trei directii de actiune pe care le voi incepe imediat, dar asta este o chestiune care tine de un intreg mandat de cinci ani.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

In alta ordine de idei: sunt foarte multe lucruri pe care cetatenii pot sa le faca pentru a se opune in mod direct unor decizii ale UE neconforme cu agenda populatiei. Si am trei exemple in minte: agenda climatica este din ce in ce mai nebuneasca si a ajuns sa emita reglementari care obliga companiile din domeniul hidrocarburilor sa capteze fumul si sa-l stocheze \u2013 dar nu oricum, ci la 3-4.000 de metri adancime in conditii nesigure. Sunt chestii pe care le-au stabilit chiar oamenii de stiinta, nu eu.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

A doua chestiune: ideologia de gen o ia din ce in ce mai mult razna.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

In al treilea rand: propaganda pentru razboi.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Toate aceste lucruri se regasesc, intr-un fel sau altul, in luari de pozitie, in rezolutii ale Parlamentului European, in programe financiare, in decizii. Iar acestea pot sa fie atacate direct la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (conform art. 263 din Tratatul de functionare a Uniunii Europene), dar nu de catre o persoana, ci de catre un grup de persoane suficient de mare, incat sa poata fi luat in serios. Adica un class action (proces colectiv) care sa se faca la Luxemburg, in fata Tribunalului sau a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

In rest, sunt foarte multe alte lucruri de facut \u2013 cum ar fi, de exemplu, constientizarea faptului ca Romania este a treia cea mai importanta producatoare agricola din Uniunea Europeana (dupa Franta si Polonia), dar nici macar nu percepe faptul ca 35% din bugetul UE este dedicat agriculturii. Deci nu numai ca nu acceseaza banii acestia, ci nici macar nu percepe. Cum sa folosesti acesti bani? Prin niste programe care, de exemplu, sa faca din Romania nu ceea ce este in momentul de fata (adica un importator net de mancare si un exportator de materie prima pentru mancare), ci invers: un exportator de mancare si un procesator. Se poate face chestiunea aceasta relativ simplu, pentru ca avem a doua cea mai mare suprafata agricola, dupa Polonia (Franta are o suprafata agricola mai mica). Asta este pe partea de agricultura.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Sunt foarte lucruri pe care le-as lua in discutie pe specializarile mele, pe care le stie toata lumea: pe protectia consumatorilor, pe banking, pe transporturi, pe concurenta, pe insolventa… Sunt niste specializari pe care le am de 20 de ani si care imi vor fi simplu si la indemana de pus in discutie, pentru ca nu doar ca stiu despre ce este vorba, dar am si pus in practica aceste reglementari. Lumea ar trebui sa-si aminteasca: atunci cand am invins bancile, am utilizat dreptul Uniunii Europene in aceasta lupta. Atunci cand am invins Comisia Europeana in litigiul acela cu ajutorul de stat de la Oltchim (in decembrie 2017, am castigat la Tribunalul de la Luxemburg un proces impotriva Comisiei Europene), am folosit dreptul Uniunii Europene.<\/i><\/span><\/span><\/b><\/p>\n

Ce vreau sa stie romanul este ca nu intotdeauna reglementarile UE sunt gresite sau au impact negativ in Romania; dimpotriva.<\/i><\/span><\/span><\/b><\/p>\n

Reporter:<\/b> In acele litigii, ati invocat dreptul Uniunii Europene pentru ca exista un vid legislativ in dreptul intern sau pentru ca dreptul intern era potrivnic?<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Gheorghe Piperea:<\/b> Si, si. E o chestiune care, la prima vedere, e greu de inteles, dar cand ajungi sa lucrezi cu astfel de lucruri, sunt relativ simple. Pentru ca exista reglementari contrare reglementarilor Uniunilor Europene si jurisprudentei CJUE (iar asta s-a intamplat foarte des in litigiile cu bancile) si exista reglementari care sunt intr-un anumit fel in Uniunea Europeana si sunt incomplet sau deloc transpuse in legislatia noastra. Deci data asta, avem de a face cu o lipsa a reglementarilor. Si atunci se aplica, in completare, reglementarile si principiile bune din dreptul Uniunii Europene.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Reporter:<\/b> Aveti cateva exemple concrete in materie de protectie a consumatorilor?<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Gheorghe Piperea:<\/b> Am nenumarate. Nu stiu daca este timp sa dau zece exemple, dar dau doua dintre ele. De exemplu: pe baza unor jurisprudente ale Uniunii Europene (care erau disparate la momentul respectiv), eu am reusit sa construiesc ceea ce acum se numeste Legea darii in plata nr. 77\/2016 \u2013 acea lege care permite echilibrarea contractelor, iar in caz de imposibilitate a echilibrarii contractelor, permite stergerea datoriilor reziduale ale debitorului supraindatorat (sufocat de datorii). Este o lege care probabil se va transforma in directiva foarte curand.<\/b><\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

A doua chestiune: tot pe baza reglementarilor Uniunii Europene, am conceput patru proiecte de legi, dintre care cea mai importanta se afla acum pe rolul Parlamentului European si priveste limitarea dobanzilor excesive in contractele de credit. Si ce sa vedeti: in octombrie 2023, Parlamentul European a votat in prima citire o directiva a creditelor ipotecare care prevede un plafon maximal al dobanzilor la credite.<\/i><\/span><\/b><\/span><\/p>\n

Adica pe baza a ceea ce s-a intamplat in jurisprudenta europeana, eu am pus niste proiecte de legi pe masa Parlamentului Romaniei, care acum sunt luate ca model pentru a se transforma in directive ale Uniunii Europene. Si daca am facut chestia asta aici, o pot face si in multe alte domenii\u201d<\/i>.<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/section>\n

\n
\n

Comentarii<\/h2>\n<\/div>\n
\n
\n
\n


\n\t\t\t\t\t\t\t\t#
\n\t\t\t\t\t\t\t\tsantinela<\/strong>\"date\"
\n\t\t\t\t\t\t\t\t28 April 2024 13:45
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>+9<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

Foarte frumos spus dar parca ne intreaba pe noi cineva !<\/div>\n