{"id":948401,"date":"2020-03-08T10:23:00","date_gmt":"2020-03-08T07:23:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=948401"},"modified":"2020-03-08T10:23:00","modified_gmt":"2020-03-08T07:23:00","slug":"casa-de-pompe-funebre-dna-fostul-primar-de-jidvei-ioan-horhat-a-primit-post-mortem-despagubiri-de-5-000-euro-de-la-cedo-fiindca-dna-l-a-trimis-in-judecata-ignorand-faptul-ca-edilul-platise-d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=948401","title":{"rendered":"CASA DE POMPE FUNEBRE DNA \u2013 Fostul primar de Jidvei Ioan Horhat a primit post-mortem despagubiri de 5.000 euro de la CEDO fiindca DNA l-a trimis in judecata ignorand faptul ca edilul platise deja presupusul prejudiciu, precum si pentru ca 2 instante l-au condamnat abuziv. Curtii Europene a Drepturilor Omului i-au trebuit 10 ani sa solutioneze dosarul. Intre timp, Horhat a murit fara sa-si vada dreptatea, ultimii ani fiind un chin dupa accidentul cerebral suferit din cauza paradelilor (Document)"},"content":{"rendered":"
\n

CASA DE POMPE FUNEBRE DNA \u2013 Fostul primar de Jidvei Ioan Horhat a primit post-mortem despagubiri de 5.000 euro de la CEDO fiindca DNA l-a trimis in judecata ignorand faptul ca edilul platise deja presupusul prejudiciu, precum si pentru ca 2 instante l-au condamnat abuziv. Curtii Europene a Drepturilor Omului i-au trebuit 10 ani sa solutioneze dosarul. Intre timp, Horhat a murit fara sa-si vada dreptatea, ultimii ani fiind un chin dupa accidentul cerebral suferit din cauza paradelilor (Document)<\/h1>\n
\n

Scris de: Valentin BUSUIOC | \"pdf\"<\/a> | \"print\"<\/a><\/p>\n

\n
8 March 2020 10:23<\/div>\n
Vizualizari: 15886<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n

La aproape un an de cand Lumea Justitiei v-a prezentat cazul fostului director al Romgaz Targu Mures Avram Pantelimon, mort de inima rea in contextul dosarelor pe care i le fabricase DNA (click aici pentru a citi)<\/b><\/span><\/a>, revenim cu un nou caz de om decedat tot pe fondul stresului cauzat de paradeala la care l-a supus Directia Nationala Anticoruptie, doua instante cantandu-i in struna parchetului (chiar daca una cu opinie separata).<\/span><\/span><\/p>\n

\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Vorbim despre Ioan Horhat (foto)<\/span><\/b>, primar al comunei Jidvei (judetul Alba) intre anii 1992 si 2000, apoi in perioada 2004-2008. Marti, 3 martie 2020, Curtea Europeana a Drepturilor Omului i-a acordat despagubiri de 5.000 de euro (plus 1.570 de euro cheltuieli de judecata) pentru ca DNA l-a trimis in judecata, iar apoi instanta l-a condamnat definitiv in ciuda faptului ca edilul achitase presupusul prejudiciu.<\/span><\/span><\/p>\n

Totul a inceput pe 1 noiembrie 2006, cand DNA l-a pus sub urmarire penala pe Horhat pentru presupuse fraude cu fonduri europene. Edilul a platit amenda administrativa de 1.000 de lei impusa de catre procurorul de caz si a primit clasare la 5 decembrie 2006. Primarul nu a contestat niciodata respectiva amenda.<\/b> Totusi, in 9 august 2007, procurorul ierarhic superior a desfiintat ordonanta de clasare si l-a trimis in judecata pe Ioan Horhat. Trimiterea in judecata a avut loc la 21 septembrie, iar pe 27 octombrie 2009 Judecatoria Blaj l-a achitat pe primar la fond. Totusi, in apel, Tribunalul Alba l-a condamnat pe Ioan Horhat la 6 luni de inchisoare cu executare (18 ianuarie 2010), hotarare mentinuta in recurs (11 martie 2010)<\/span> de catre Curtea de Apel Alba-Iulia, cu 2 la 1, opinia separata fiind in sensul ca primarului ar fi trebuit sa-i fie aplicata o simpla amenda administrativa, intrucat faptele nu erau suficient de grave pentru o condamnare.<\/span><\/span><\/p>\n

Zece ani mai tarziu, la 3 martie 2020<\/b>, CEDO a confirmat paradeala judiciara pe care a suferit-o primarul din Jidvei, instanta europeana constatand incalcarea articolului 4 din Protocolul nr. 7 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului (principiul \u201ene bis in idem\u201d<\/i>).<\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Iata ce prevede articolul invocat:<\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

\u201eDreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de doua ori<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

1. Nimeni nu poate fi urmarit sau pedepsit penal de catre jurisdictiile aceluiasi stat pentru savarsirea infractiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotarare definitiva conform legii si procedurii penale ale acestui stat.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

2. Dispozitiile paragrafului precedent nu impiedica redeschiderea procesului, conform legii si procedurii penale a statului respectiv, daca fapte noi sau recent descoperite sau un viciu fundamental in cadrul procedurii precedente sunt de natura sa afecteze hotararea pronuntata.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

3. Nicio derogare de la prezentul articol nu este ingaduita in temeiul articolului 15 din Conventie\u201d<\/i>.<\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

A murit de inima rea<\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Partea trista a intregii povesti este ca \u2013 din informatiile obtinute de Lumea Justitiei \u2013 Ioan Horhat nu a mai apucat sa-si vada dreptatea la CEDO. Suferind un atac vascular cerebral in 2010 (la scurt timp dupa condamnarea definitiva), fostul primar si-a trait urmatorii ani intr-un chin continuu, murind in 2018.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Redam principalele fragmente din hotararea CEDO pronuntata de catre judecatorii Faris Vehabovic, Iulia Antoanella Motoc si Carlo Ranzoni (dosar 53173\/10):<\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

\u201e31. In speta, Curtea constata ca Guvernul nu a contestat faptul ca procedura care a condus la decizia din 5 decembrie 2006 (n.r. ordonanta de clasare) si cele care au condus la hotararea definitiva din 11 martie 2010 (…) au avut caracter penal in sensul articolului 4 din Protocolul nr. 7. De altfel, Guvernul nu a contestat faptul ca cele doua decizii vizau aceleasi fapte si aceeasi acuzatie impotriva reclamantului.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

32. Avand in vedere circumstantele specifice ale cauzei reclamantului, Curtea nu gaseste niciun motiv de retinere a faptului ca cele doua serii de proceduri nu au un caracter penal sau ca nu vizau aceleasi fapte sau acuzatii impotriva reclamantului.<\/i><\/span><\/span><\/b><\/p>\n

33. Prin urmare, ramane de stabilit daca a existat o duplicare a procedurii in cazul reclamantei.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

34. Curtea constata ca a stabilit deja ca o decizie a procurorului de intrerupere a procedurii penale impotriva unui reclamant pe motiv ca faptele nu erau suficient de grave pentru a constitui o infractiune, in acelasi timp impunandu-i o sanctiune administrativa executorie pentru faptele comise, dupa ce procurorul a evaluat toate circumstantele cazului, a condus la o ‘condamnare’ in sensul substantial al termenului (…).<\/i><\/span><\/span><\/b><\/p>\n

35. In aceasta privinta, Curtea observa ca la 5 decembrie 2006, dupa ce a efectuat propria sa evaluare a tuturor circumstantelor cazului pe baza probelor produse in dosar, un procuror DNA a renuntat la urmarirea penala a reclamantului, simultan cu aplicarea unei sanctiuni cu scop punitiv si descurajant (…).<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

36. O astfel de decizie a devenit definitiva (in sensul pe care Conventia il da cuvantului) la expirarea termenului de douazeci de zile prevazut la articolul 249\/1 din Codul de pentru ca solicitantul sa se foloseasca de remedierea prevazuta la articolul mentionat. (…).<\/i><\/span><\/span><\/b><\/p>\n

37. In speta, reclamanta nu a considerat ca este util sa recurga la remedierea prevazuta la articolul 249\/1 din Codul de procedura penala (n.r. vechiul cod) pentru a contesta aceasta decizie. Desi data la care a fost instiintat cu privire la decizia procurorului este neclara, nu exista nici o indoiala ca reclamantul a luat cunostinta de aceasta, a lasat sa treaca termenul de douazeci de zile prevazut la articolul 249\/1 din CPP, iar la 5 ianuarie 2007 a achitat amenda (…). Intrucat reclamantul nu avea la dispozitie un alt remediu obisnuit pentru contestarea acesteia, decizia din 5 decembrie 2006 devenise definitiva anterior datei de 9 august 2007, cand procurorul ierarhic superior din DNA si-a exercitat prerogativa de a redeschide procesul penal impotriva reclamantului (…).<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

38. Potrivit jurisprudentei Curtii, o decizie a unui procuror superior de a redeschide procedurile incheiate printr-o condamnare finala, care este rezultatul unei simple reevaluari a faptelor in lumina legii aplicabile, in absenta unei noi situatii sau fapte sau probe recent descoperite, precum si in absenta descoperirii unui defect fundamental in legatura cu acea procedura, nu intra sub incidenta circumstantelor exceptionale mentionate la articolul 4 \u00a7 2 din Protocolul nr. 7 care justifica o posibila redeschidere a procedurii (…).<\/i><\/span><\/span><\/b><\/p>\n

39. Este clar din decizia din 9 august 2007 (n.r. trimiterea in judecata), pronuntata in prezenta cauza, ca procedura de redeschidere a rezultat din aceleasi fapte ca si cele care stau la baza deciziei din 5 decembrie 2006 (n.r. clasarea). Procurorul ierarhic superior a luat decizia pe baza aceluiasi dosar ca procurorul inferior, nicio noua proba nefiind adaugata si examinata. Redeschiderea cauzei nu a fost, prin urmare, justificata de aparitia unor fapte noi sau recent descoperite.<\/b><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

40. Mai mult, din decizia din 9 august 2007 rezulta ca redeschiderea procedurii a fost justificata de o evaluare diferita a procurorului superior a circumstantelor cazului, ceea ce, in opinia ei, ar fi trebuit sa dea nastere raspunderii penale si nu \u201eadministrative\u201d. din partea solicitantului. Cu toate acestea, decizia nu include nicio mentiune despre necesitatea remedierii unei incalcari a unei reguli procedurale sau a unei omisiuni grave in cadrul procedurii sau al anchetei efectuate de procurorul inferior. Redeschiderea procedurii penale nu a fost, asadar, justificata de un defect fundamental al procedurii anterioare.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

41. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea considera ca motivele invocate de procurorul ierarhic superior pentru a justifica redeschiderea procedurii pe baza deciziei din 9 august 2007 difera de conditiile stricte impuse de articolul 4, alineatul 2 din Protocolul nr. 7. Prin urmare, redeschiderea procedurii in cazul de fata nu a fost justificata de exceptia prevazuta in aceasta dispozitie.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

42. Rezulta ca reclamantul a fost condamnat pe baza deciziei din 5 decembrie 2006 (n.r. clasarea), care a devenit definitiva pana la momentul cand a fost dispusa trimiterea in judecata, prin decizia din 9 august 2007. <\/i><\/span><\/span>Avand in vedere ca in cazul de fata nu a fost incidenta niciuna dintre situatiile care sa permita combinarea (…) sau redeschiderea procedurilor penale, Curtea concluzioneaza ca reclamantul a fost judecat de doua ori pentru aceeasi infractiune, cu incalcarea principiului ne bis in idem.<\/i><\/span><\/span><\/b><\/p>\n

43. Concluzia Curtii nu este influentata de faptul ca reclamantul nu le-a solicitat autoritatilor fiscale rambursarea amenzii platite (…).<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

44. In consecinta, a existat o incalcare a articolului 4 din Protocolul nr. 7 la Conventie<\/i><\/b><\/span>\u201d<\/span><\/i>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Prezentam comunicatul prin care DNA anunta trimiterea in judecata a primarului Ioan Horhat:<\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

\u201eProcurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, Serviciul Teritorial Alba Iulia au dispus trimiterea in judecata a inculpatului HORHAT IOAN, primar al comunei Jidvei, jud. Alba, pentru savarsirea infractiunii de schimbare, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, prin care a prejudiciat Ministerul Economiei si Finantelor cu suma de 2.697,47 euro.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Din probele administrate in faza de urmarire penala, s-a stabilit urmatoarea stare de fapt:<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

In intervalul decembrie 2004 – septembrie 2005 s-a derulat proiectul intitulat “O viata mai buna pentru rromi”, proiect finantat prin fonduri PHARE. In acest mod Consiliul Local Jidvei a primit suma de 32.307,2 euro, obiectivul general al proiectului constand in stimularea dezvoltarii mestesugurilor traditionale ale populatiei rome din localitatea Jidvei, protejarea si relansarea productiei de obiecte cu specific local, precum si promovarea acestor produse pe pietele nationale si internationale.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Horhat Ioan, in calitate de primar al comunei Jidvei, jud. Alba si reprezentant legal al beneficiarului proiectului, a utilizat o parte din suma finantata de Autoritatea Contractanta in dezacord cu liniile bugetare aprobate, fiind considerata neeligibila suma de 2697,47euro. In concret, fie au fost angajate persoane care aveau calitatea de angajati ai Primariei comunei Jidvei (primarul, doi contabili) si care nu pot fi considerate eligibile conform legislatiei, fie au fost decontate cheltuieli cu deplasarile efectuate de persoane neeligibile.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Intrucat prejudiciul a fost recuperat, nu au fost luate masuri asiguratorii.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Dosarul a fost inaintat Judecatoriei Blaj\u201d<\/span><\/i>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

* Cititi aici intreaga hotarare a CEDO in cazul Horhat vs Romania<\/b><\/span><\/a>
<\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Sursa foto: Adevarul.ro<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/section>\n

\n
\n

Comentarii<\/h2>\n<\/div>\n
\n
\n
\n


\n\t\t\t\t\t\t\t\t#
\n\t\t\t\t\t\t\t\tUNUL DIN LUMEA CEA MARE<\/strong>\"date\"
\n\t\t\t\t\t\t\t\t 8 March 2020 10:35
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>+4<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

MADE IN MERMELICA<\/div>\n