{"id":948240,"date":"2020-05-05T17:25:00","date_gmt":"2020-05-05T14:25:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=948240"},"modified":"2020-05-05T17:25:00","modified_gmt":"2020-05-05T14:25:00","slug":"fandoseala-zeitei-mascarada-de-la-cedo-se-rezuma-la-supararea-laurei-kovesi-ca-presedintele-klaus-iohannis-i-a-incetat-raportul-de-munca-si-nu-l-a-putut-contesta-in-instanta-cedo-a-stabilit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=948240","title":{"rendered":"FANDOSEALA ZEITEI \u2013 Mascarada de la CEDO se rezuma la supararea Laurei Kovesi ca presedintele Klaus Iohannis i-a incetat raportul de munca si nu l-a putut contesta in instanta. CEDO a stabilit ca decretul lui Iohannis este legal si nu poate fi cenzurat. Marea victorie de la CEDO duce in spate rusinoasa victimizare: Kovesi s-a plans ca a fost data afara din DNA pentru ca a aparat sistemul judiciar si a avut pozitii critice fata de reforma pe Legile Justitiei"},"content":{"rendered":"
\n

FANDOSEALA ZEITEI \u2013 Mascarada de la CEDO se rezuma la supararea Laurei Kovesi ca presedintele Klaus Iohannis i-a incetat raportul de munca si nu l-a putut contesta in instanta. CEDO a stabilit ca decretul lui Iohannis este legal si nu poate fi cenzurat. Marea victorie de la CEDO duce in spate rusinoasa victimizare: Kovesi s-a plans ca a fost data afara din DNA pentru ca a aparat sistemul judiciar si a avut pozitii critice fata de reforma pe Legile Justitiei<\/h1>\n
\n

Scris de: Elena DUMITRACHE | \"pdf\"<\/a> | \"print\"<\/a><\/p>\n

\n
5 May 2020 17:25<\/div>\n
Vizualizari: 18712<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n

Anuntata cu surle si trambite de zile bune, decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului in cauza Kovesi contra Romaniei a reprezentat o noua ocazie pentru aplicarea unei corectii Statului roman. De aceasta data pentru ca legislatia nu este bine reglementata in ce priveste contestarea continutului unui decret prezidential.<\/b> Caci la asta se rezuma intreaga actiune a Laurei Kovesi: la imposibilitatea de a anula pe plan national decretul prezidential prin care presedintele Klaus Werner Iohannis a demis-o pe 9 iulie 2018 din functia de procuror-sef al DNA.<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n

\u00a0<\/p>\n

Naduful lui Kovesi in actiune la CEDO nu a fost insa indreptat direct catre decretul prezidential, desi acest act era cel care a scos-o afara din DNA in cateva ore de la publicarea actului in Monitorul Oficial, ci catre Raportul de evaluare intocmit de fostul ministru Tudorel Toader, cu evidenta nevoie de victimizare in spatiul public. Caci, in mod incredibil, Kovesi s-a dus sa se planga la CEDO nu doar ca a fost data afara fara sa poata contesta solutia, ci ca a fost data afara din DNA pentru ca a avut pozitii categorice pentru apararea sistemului judiciar in fata reformelor de modificare a Legilor Justitiei<\/b>. Senzational! Aplauze! <\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Cat tupeu poate avea un procuror sub conducerea caruia s-au petrecut cele mai cumplite abuzuri din Romania post-decembrista sa vorbeasca despre apararea sistemului judiciar, cand sub ochii ei s-au calcat in picioare drepturile fundamentale ale oamenilor, cand din pixul ei s-a semnat cel mai abuziv protocol care a transformat Justitia in sclava serviciilor de informatii? <\/span>Despre aceste lucruri CEDO nu vorbeste, la fel cum nu vorbeste nici Kovesi, care prefera sa se laude in actiunea la CEDO cu distinctiile internationale primite (cine stie cu ce costuri). <\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Astfel cum veti citi din rezumatul Deciziei CEDO in cauza Kovesi contra Romaniei pe care Lumea Justitiei l-a realizat, fosta sefa DNA a reusit la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, intr-o judecata demna de Cartea Recordurilor (de doar un an), sa transforme o numire politica (astfel cum era la acel moment numirea procurorului sef la DNA) intr-un litigiu de munca intre stat si functionarul public in care l-a inclus si pe Iohannis, cel care ii semnase practic incetarea raportului de munca (conform dreptului muncii). <\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Precizam ca solutia pronuntata marti, 5 mai 2020, de CEDO nu este definitiva.<\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

CEDO despre dreptul la un proces echitabil al lui Kovesi: Decretul lui Iohannis e legal si nu poate fi cenzurat<\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Curtea a constatat astfel incalcarea dreptului la un proces echitabil, prevazut de articolul 6 din Conventia EDO, fata de imposibilitatea instantelor de a judeca pe fond decretele emise de Presedintele Romaniei. In acest sens, CEDO a evidentiat existanta unui viciu major al sistemului constitutional si legal national reprezentat de faptul ca decretele de natura executiva sunt exceptate de la controlul pe fond al instantelor de judecata. Ceea ce nu poate insemna ca decretul lui Iohannis nu este legal sau ca poate fi cenzurat. <\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Caci, desi nemultumirea suprema a lui Kovesi era Raportul de evaluare facut de fostul ministru Tudorel Toader, in baza caruia a fost revocata din functia de sefa a DNA, sustinand in actiunea depusa la CEDO ca Raportul nu poate fi considerat o decizie administrativa in sfera de aplicare a dreptului administrativ intrucat nu produce efecte de sine, fiind necesara interventia presedintelui Romaniei sau a CCR. <\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Iata ce precizeaza CEDO: <\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\u201eIn consecinta, in lumina cadrului legislativ intern, Curtea considera ca reclamantul ar putea pretinde ca ar fi avut dreptul conform legislatiei romane, la protectie impotriva presupusei nelegale destituiri din functia de procuror sef al DNA in timpul acesteia mandat.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Cu privire la acest aspect, trebuie mentionat si faptul ca, sustinand ca reclamanta nu a epuizat caile de atac disponibile in situatia sa, Guvernul a confirmat ca in legislatia nationala nu a fost exclus formal accesul la o instanta in cazul solicitantului. Ar trebui adaugat ca Curtea Constitutionala, in decizia nr. 358, nu a exclus, ca regula generala, dreptul solicitantului de a cauta solutionarea spetei pe cale judiciara, dar a limitat doar competenta administrativa a instantelor de judecata care pot examina stricto sensu legalitatea deciziei administrative, respectiv decretul prezidential.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Prin urmare, avand in vedere cele de mai sus, nu se poate concluziona ca legislatia nationala ‘a exclus in mod expres accesul la o instanta’ pentru o cerere bazata pe pretinsa ilegalitate a incetarii mandatului solicitantei. (…)<\/i><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

In circumstantele cauzei actuale, Curtea considera ca este util sa continue examinarea si la a doua conditie a testului Eskelinen. Prin urmare, chiar presupunand ca accesul la instanta in situatia reclamantului a fost exclusa in mod expres de legislatia nationala, aplicand testul Eskelinen in continuare, Curtea considera ca a doua conditie – constand in existenta unei justificari obiective pentru aceasta excludere in interesul statului – nu a fost indeplinita in cazul actual. Intr-un cadru legal in care scoaterea din functie a procurorului sef al DNA a fost decisa de presedinte, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul CSM, absenta unui control judiciar asupra legalitatii deciziei inlaturarea nu poate fi in interesul statului. Membrii inalti ai sistemului judiciar ar trebui sa se bucure – ca si alti cetateni – de protectia impotriva arbitraritatii de la puterea executiva si de supravegherea de catre un organ judiciar independent a legalitatii unei astfel de decizii de inlaturare este capabil sa faca efectiv un astfel de drept. Hotararea Curtii Constitutionale cu privire la competentele respective ale organelor constitutionale nu priveste aceste considerente de pertinenta lor.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

In aceste conditii, Curtea considera ca articolul 6 se aplica sub conducerea sa civila si ca obiectia guvernului de lipsa de competenta ratione materiae ar trebui respinsa (…)<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Curtea observa ca legislatia interna prevede intr-adevar o posibilitate generala de a contesta in fata instantelor administrative orice decizie administrativa, iar un decret prezidential este o decizie administrativa in sensul acestei legi. Cu toate acestea, exemplele prezentate de Guvern nu se refera la situatii similare cu cele ale reclamantului, in special adoptarea de catre presedinte a unui decret pentru indepartarea unui procuror dintr-o functie de conducere, in urma unui ordin specific in aceasta legatura de Curtea Constitutionala.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

153. Cu privire la acest aspect, Curtea constata ca, in decizia sa din 30 mai 2018, Curtea Constitutionala a mentionat in mod specific ca, in circumstantele particulare ale cauzei reclamantei, instantele de administratie au puteri limitate de a revizui decretul prezidential pentru inlaturarea solicitantului. De fapt, Curtea Constitutionala a considerat ca o astfel de revizuire s-a limitat la legalitatea stricto sensu a decretului, mai precis la autoritatea emitenta, la baza legala a acesteia, la existenta propunerii de demisie de catre ministrul justitiei si la transmiterea acestei propuneri catre CSM pentru aprobarea sa, semnatura si, daca este necesar, publicarea acesteia in Monitorul Oficial. Avand in vedere aceste limite specifice stabilite de Curtea Constitutionala, Curtea considera ca o plangere in fata instantelor administrative ar fi fost eficienta numai pentru examinarea legalitatii externe a decretului prezidential, oferind astfel doar o examinare formala. O astfel de cale nu ar fi fost un remediu eficient pentru baza plangerii reclamantei – faptul ca inlaturarea ei a fost o sanctiune disciplinara ilegala declansata de opiniile sale exprimate public in contextul reformelor legislative – ceea ce ar fi solicitat o examinare a fondului si legalitatea interna a decretului in cauza.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

154. Avand in vedere cele de mai sus, in absenta unor exemple de jurisprudenta interna de cazuri similare si avand in vedere caracterul obligatoriu si specific al deciziei adoptate de Curtea Constitutionala in cauza curenta, Curtea nu este convinsa de faptul ca reclamantul a avut un remediu intern disponibil pentru a ataca eficient in instanta ceea ce intentiona cu adevarat sa conteste, si anume motivele indepartarii ei din functia de procuror-sef al DNA prin decretul prezidential din 9 iulie 2018, in conformitate cu hotararea Curtii Constitutionale din 30 mai 2018\u201d<\/span>.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Dreptul la libera exprimare, cartea jucata de Kovesi ca sa se victimizeze<\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Astfel cum reiese si din cuprinsul Deciziei CEDO, Laura Kovesi s-a plans ca motivul pentru care in final a fost demisa au fost opiniile publice adoptate, ulterior, data fiind legislatia in vigoare nemaiavand posibilitea sa conteste solutia, desi reprezenta un abuz, in opinia sa. Pentru a ajunge la aceasta concluzia ca libertatea de exprimare i-a fost violata, CEDO a desfiintat Raportul Ministerului Justitiei victimizand-o practic pe Kovesi si sustinand ca revocarea sa s-a facut ca urmare a pozitiilor sale publice (comunicate de presa publicate pe site-ul DNA) referitoare la modificarea Legilor Justitiei. <\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dupa cum veti vedea, sustinerile ministrului Justitiei de la acea data Tudorel Toader (altfel intemeiate), potrivit carora comportamentul lui Kovesi a fost subiect de ingrijorare la nivel national, european si international sunt contrazise de CEDO cu ajutorul, atentie, “materialelor internationale relevante privind independenta procurorilor”. <\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Materiale care, ce sa vedeti, sunt de fapt “extrasele relevante din avizul dat de Comisia de la Venetia la cea de-a 116-a sesiune plenara (Venetia 19-20 octombrie)” unde au fost expuse amendamentele pe Legile Justitiei<\/b><\/span>. In aceeasi nota de “luat lumina”, folosite pe post de indrumar, sunt prezentate si amendamentele GRECO ori concluziile Rapoartelor MCV pe Romania.<\/b> Totul pentru a demonstra ca masura destituirii Laurei Kovesi nu era justificata, dat fiind ca aceasta era apreciata la nivel international. <\/span><\/span><\/p>\n

Iata ce sustine CEDO despre masura revocarii Laurei Kovesi: <\/b><\/span><\/span><\/p>\n

“In Raport, Ministerul Justitiei sustine ca prin comportamentul reclamantului s-a creat o criza fara precedent in istoria recenta a Romaniei, care a facut ca tara sa devina subiect de ingrijorare la nivel national, european si internatinoal. Curtea observa din materialele prezentate de reclamant ca, din contra, ingrijorarile la nivel national, european si international au fost expuse legat de revocare reclamantului.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

In acest context, Curtea considera ca nu a fost adusa nicio dovada care sa demonstreze ca masurile atacate au avut drept scop protejarea statului de drept sau a oricarui alt scop legitim. Masura a fost o consecinta a exercitarii anterioare a dreptului la libertatea de exprimare a reclamantului, care a detinut cea mai inalta functie in biroul anticoruptie din sistemul judiciar. Dupa cum s-a mentionat mai sus in contextul articolului 6, acesta a fost, de asemenea, o masura care a afectat dreptul ei de a ocupa pe deplin, timp de trei ani, functia de procuror sef al DNA (…)<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

In acest context, se pare ca indepartarea prematura a reclamantei din functia de procuror-sef al DNA a invins chiar scopul mentinerii independentei sistemului judiciar.<\/span> In plus, incetarea prematura a mandatului reclamantei a reprezentat o sanctiune deosebit de severa care a avut ca efect, fara dubiu, un efect de racire, prin faptul ca a descurajat-o nu doar pe ea, ci si pe alti procurori si judecatori de a participa in viitor la dezbaterile publice legate de reformele legislative care afecteaza sistemul judiciar si in general problemele privind independenta sistemului judiciar”. <\/i><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

*Cititi aici integral Hotararea CEDO <\/b><\/span><\/span><\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/section>\n

\n
\n

Comentarii<\/h2>\n<\/div>\n
\n
\n
\n


\n\t\t\t\t\t\t\t\t#
\n\t\t\t\t\t\t\t\tHades<\/strong>\"date\"
\n\t\t\t\t\t\t\t\t 5 May 2020 17:38
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>+47<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

Oribil\u0103 motivare. Nicio leg\u0103tur\u0103 cu drepturile omului sau cu dreptul \u00een general. Dar, n-ar trebui s\u0103 ne mire. Dup\u0103 numirea unei infractoare la \u0219efia unei structuri europene (EPPO), care nu va func\u021biona niciodat\u0103, destinate exclusiv \u00eengenuncherii \u201drebelilor\u201d din UE, era normal ca numita s\u0103 fie \u201dalbit\u0103\u201d, s\u0103 fie cur\u0103\u021bat\u0103 \u0219i prezentat\u0103 ca Fecioara Maria (iertat\u0103 fie-mi blasfemia) a procuraturii europene. Diva Justi\u021biei, Zei\u021ba Drept\u0103\u021bii \u0219i Ap\u0103r\u0103toarea Sistemului Judiciar Universal. Din p\u0103cate, insultele la adresa Rom\u00e2niei din partea a\u0219a-zi\u0219ilor \u201dparteneri europeni\u201d continu\u0103 \u0219i se diversific\u0103 pe zi ce trece, \u00eencurajate de colabora\u021bionismul infect al sclave\u021bilor lor interni. Ceea ce \u00eemi \u00eent\u0103re\u0219te convingerea c\u0103 Rom\u00e2nia nu avea ce c\u0103uta \u00een UE, nu are ce c\u0103uta acolo \u0219i va trebui s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 c\u00e2t mai grabnic o corabie, care de ceva vreme \u00eencoace ia din ce \u00een ce mai mult\u0103 ap\u0103 la bord \u0219i va avea \u00een foarte cur\u00e2nd soarta Titanicului, lovit de icebergul Sars-Cov-2. <\/div>\n