{"id":938086,"date":"2023-09-20T07:10:26","date_gmt":"2023-09-20T04:10:26","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=938086"},"modified":"2023-09-20T07:10:26","modified_gmt":"2023-09-20T04:10:26","slug":"memorandumul-jaffe-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=938086","title":{"rendered":"Memorandumul Jaffe – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Memorandumul Jaffe<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nSeptembrie 20, 2023<\/p>\n

\"Memorandumul<\/a><\/strong><\/p>\n

Memorandumul Jaffe<\/strong><\/h1>\n

Via STRATINFO<\/a>:<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Memorandumul Jaffe este un document produs de Parentalitate Planificat\u0103 (eng.:\u00a0Planned Parenthood<\/i>) \u00een 1967, care prezint\u0103 un plan al st\u00e2ngii politice de a gestiona popula\u021bia SUA. Urm\u00e2nd\u00a0modus operandi<\/i>\u00a0al st\u00e2ngii, Planned Parenthood pretinde c\u0103 pledeaz\u0103 pentru drepturile femeilor, asisten\u021ba medical\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 \u0219i emancipare, dar ac\u021bioneaz\u0103 ca o tabula\u021bie de idei pentru reducerea popula\u021biei mondiale. A fost compilat ini\u021bial de c\u0103tre vicepre\u0219edintele Planned Parenthood, Divizia Popula\u021biei Mondiale, Frederick S. Jaffe (1925\u20131978), de unde reiese numele memorandumul Jaffe, \u0219i adresat lui Bernard Berelson (1912-1979).<\/p>\n

Memorandumul este o sintez\u0103 a mai multor idei aflate atunci \u00een circula\u021bie larg\u0103, at\u00e2t \u00een interiorul, c\u00e2t \u0219i \u00een afara Planned Parenthood, \u0219i transmise de cercurile eugeniste. Datorit\u0103 rezumatului s\u0103u concis al acestor idei, memorandumul serve\u0219te ca o ilustrare util\u0103 al agendei eugeniste, pe care elita globalist\u0103 o urm\u0103re\u0219te, \u00eencep\u00e2nd cu Thomas Robert Malthus (1766-1834),\u00a0An Essay on the Principle of Population<\/i>\u00a0\u0219i continuat\u00a0\u00ee<\/b>n ritm crescut de la cel de-al doilea r\u0103zboi mondial. Memorandumul reflect\u0103 multe idei dominante propuse la acea vreme, \u00een literatura despre eugenism, precum The\u00a0Population Bomb<\/i>, Paul R. Ehrlich,\u00a0The Limits to Growth<\/i>, Dennis L. Meadows.<\/p>\n

Memorandumul este prezentat cu ton neutru, f\u0103r\u0103 c\u00e2t de pu\u021bin\u0103 repudiere din partea autorului. Dintre numeroasele m\u0103suri propuse pentru reducerea fertilit\u0103\u0163ii umane, unele dintre cele mai importante sunt: restructurarea familiei, am\u00e2narea sau evitarea c\u0103s\u0103toriei, modificarea imaginii familiei ideale, educarea copiilor \u00een afara familiei (ideal de stat), \u00eencurajarea homosexualit\u0103\u0163ii, educarea pentru limitarea familiei, \u00eencurajarea femeilor s\u0103 munceasc\u0103, schimbarea politicei fiscale \u00een detrimentul familiei. Nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m c\u0103 din 1969 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi multe dintre aceste m\u0103suri au fost introduse \u00een legisla\u021bia multor \u021b\u0103ri \u0219i s-au r\u0103sp\u00e2ndit \u00een societ\u0103\u021bi prin cultura de ocupa\u021bie.<\/p>\n

Memorandumul a fost tradus pentru prima data\u00a0\u00ee<\/b>n rom\u00e2n\u0103, de redac\u021bia echipei STRATINFO.<\/p>\n

Centrul pentru Dezvoltarea Programului de Planificare Familial\u0103 (Planned Parenthood)<\/h3>\n

Activit\u0103\u021bi relevante pentru studiul politicii de popula\u021bie pentru Statele Unite<\/h3>\n

Acest memorandum r\u0103spunde scrisorii dumneavoastr\u0103 din 24 ianuarie, care caut\u0103 idei despre activit\u0103\u021bile necesare \u0219i utile pertinente form\u0103<\/b>rii politicii popula\u021biei, definite ca \u201em\u0103suri legislative, programe administrative \u0219i alte ac\u021biuni guvernamentale (a) care sunt concepute pentru a modifica evolu\u021biile popula\u021biei\u2026 sau (b) care de fapt le modific\u0103.\u201d Observa\u021biile mele se vor limita la Statele Unite \u0219i la activit\u0103\u021bile care ar putea elucida necesitatea, dezirabilitatea \u0219i, \u00een unele cazuri, poten\u021bialele pericole, ale dezvolt\u0103rii unei politici sau politici guvernamentale explicite privind popula\u021bia \u00een Statele Unite.<\/p>\n

\u00cen afar\u0103 de abstrac\u021bia conform c\u0103reia, pe termen lung, o rat\u0103 zero a cre\u0219terii popula\u021biei este inevitabil\u0103, argumentele avansate pentru a justifica acum o politic\u0103 explicit\u0103 a Statelor United de \u00eencurajare a unei limite universale specifice m\u0103rimii familiei (spre deosebire de propunerile care vizeaz\u0103 selectiv beneficiarii de asisten\u021b\u0103 social\u0103 \u0219i grupurile rasiale) se concentreaz\u0103 \u00een principal pe dou\u0103 propozi\u021bii:<\/p>\n

1) Cre\u0219terea continu\u0103 a popula\u021biei din S.U.A. va cauza inevitabil o deteriorare a calit\u0103\u021bii vie\u021bii genera\u021biilor prezente \u0219i viitoare; aceasta put\u00e2nd fi descris\u0103 ca fiind pozi\u0163ia ecologic\u0103.[1]<\/a><\/p>\n

2) Este necesar\u0103 o politic\u0103 explicit\u0103 a S.U.A. pentru a \u00eencuraja sau a obliga o familie mai restr\u00e2ns\u0103 \u00een S.U.A. pentru a permite guvernului nostru s\u0103 \u00eencurajeze sau s\u0103 oblige \u00een mod eficient na\u021biunile \u00een curs de dezvoltare s\u0103 se mi\u0219te \u00een direc\u021bii similare; aceasta put\u00e2nd fi numit\u0103 pozi\u021bia de rela\u021bii publice interna\u021bionale.<\/p>\n

Dezbaterea de p\u00e2n\u0103 acum (\u00een guvern, \u00eentre organiza\u021biile de conservare, \u00een domeniul demografic, \u00een cadrul Planned Parenthood etc.) a ignorat practic, cu doar c\u00e2teva excep\u021bii notabile (de exemplu, Coale), comportamentul actual de fertilitate din SUA \u0219i implica\u021biile acestuia pentru politicile \u0219i programarele publice. Nu a abordat serios politicile publice din alte domenii care pot influen\u021ba realizarea preferin\u021belor de fertilitate \u0219i nici consecin\u021bele politice previzibile rezultante dintr-un efort major de adoptare \u0219i aplicare a unei politici antinataliste a popula\u021biei americane. Nici nu a considerat politica popula\u021biei ca un element \u2013 ci doar unul \u2013 al unui domeniu mai larg de planificare social\u0103 \u00een care costurile \u0219i beneficiile directe \u0219i indirecte ale fiec\u0103rui element trebuie s\u0103 fie c\u00e2nt\u0103rite fa\u021b\u0103 de costurile \u0219i beneficiile directe \u0219i indirecte ale tuturor elementelor pentru a produce o politic\u0103 social\u0103 coerent\u0103.<\/p>\n

Politicile publice realiste menite s\u0103 influen\u021beze comportamentul real sunt rareori adoptate \u00een SUA doar din motive de rela\u021bii publice. Prin urmare, nu este probabil ca propunerea 2 de mai sus s\u0103 devin\u0103 baza principal\u0103 pentru o politic\u0103 a popula\u021biei din SUA, oric\u00e2t de atractiv\u0103 \u00een superficialitatea ei ar fi \u00een argumentare \u0219i dezbatere. Decizia privind o politic\u0103 a popula\u021biei din S.U.A. va fi luat\u0103 \u00een cele din urm\u0103,\u00a0\u021bin<\/b>\u00e2nd cont de\u00a0<\/b>valabilitatea sau invaliditatea Propozi\u021biei 1.<\/p>\n

\u00cen consecin\u021b\u0103, cel pu\u021bin \u00een ceea ce prive\u0219te Statele Unite, cred c\u0103 o serie de activit\u0103\u021bi trebuie \u00eentreprinse ca condi\u021bii prealabile \u0219i necesare pentru a lua \u00een considerare dac\u0103 SUA ar trebui sau nu s\u0103 adopte vreo politic\u0103 explicit\u0103 privind popula\u021bia.<\/p>\n

Aceste sugestii sunt prezentate mai jos, mai mult sau mai pu\u021bin \u00een ordinea necesar\u0103, \u00een mod logic, pentru ca \u00eentreb\u0103rile anterioare s\u0103 primeasc\u0103 r\u0103spuns cu autoritate \u00eenainte ca problemele derivate s\u0103 fie abordate. Primele activit\u0103\u021bi sunt concepute pentru a oferi o evaluare definitiv\u0103 a nivelurilor de cre\u0219tere a popula\u021biei la care se poate a\u0219tepta din extinderea la mecanismul de control voluntar maxim actual; aceste studii ar oferi un r\u0103spuns la \u00eentrebarea de baz\u0103: \u201eAu nevoie S.U.A. de o politic\u0103 explicit\u0103 a popula\u021biei?\u201d<\/p>\n

Dac\u0103 atunci va r\u0103m\u00e2ne o problem\u0103 definibil\u0103 a cre\u0219terii popula\u021biei \u00een S.U.A., bazat\u0103 pe cel mai bun ra\u021bionament, cel de-al doilea grup de studii ar \u00eencerca s\u0103 clarifice termenii discursului asupra politicilor alternative prin eliminarea ipotezelor \u00eenc\u0103rcate de valoare care au distorsionat p\u00e2n\u0103 acum g\u00e2ndirea profesional\u0103 \u0219i public\u0103. Apoi, se propune ca o gam\u0103 larg\u0103 de politici publice din celelalte domenii \u2013 \u0219i bazele lor teoretice subiacente \u2013 s\u0103 fie examinate \u00een mod dezinteresat pentru a determina impactul, dac\u0103 este cazul, asupra tendin\u021belor popula\u021biei. \u00cen cele din urm\u0103, lista politicilor alternative poten\u021bial eficiente care apar ar trebui s\u0103 fie evaluat\u0103 critic \u00een ceea ce prive\u0219te consecin\u021bele lor politice \u0219i sociale probabile \u00eentr-o societate stratificat\u0103.<\/p>\n

I. Utiliz\u0103rile \u0219i Limitele unei Societ\u0103\u021bi Contraceptive<\/b><\/p>\n

S.U.A au realizat o practic\u0103 aproape universal\u0103 a unei forme de control al fertilit\u0103\u0163ii (incluz\u00e2nd<\/a><\/i>\u00a0metode ineficiente). Argumentul pentru o politic\u0103 a popula\u021biei din SUA se bazeaz\u0103 pe preferin\u021ba exprimat\u0103 a cuplurilor din SUA pentru o familie ideal\u0103 medie de 3+ copii, ceea ce va duce la o rat\u0103 de cre\u0219tere despre care se spune c\u0103 este inadmisibil\u0103. (Este important de re\u021binut c\u0103 num\u0103rul dorit este de obicei mai mic dec\u00e2t num\u0103rul considerat ideal.)<\/p>\n

Cu toate acestea, experien\u021ba actual\u0103 a fertilit\u0103\u021bii pare s\u0103 mearg\u0103 \u00een direc\u021bia opus\u0103: rata anual\u0103 de fertilitate este acum de aproximativ 85, ceea ce, dac\u0103 ar continua, ar duce la o m\u0103rime medie a familiei finalizate de aproximativ 2,6 copii; acest lucru se realizeaz\u0103 \u00een ciuda stadiului actual al tehnologiei, variind de la tehnici contraceptive relativ eficiente la ineficiente \u0219i, pentru toate cazurile practice, f\u0103r\u0103 avort legal de rezerv\u0103; fertilitatea actual\u0103 include a\u0219adar un num\u0103r considerabil de na\u0219teri \u0219i concep\u021bii nedorite.<\/p>\n

(Datele din Studiul Na\u021bional de Fertilitate din 1965 ofer\u0103 o estimare minim\u0103 de 850.000 de na\u0219teri nedorite anual \u00een perioada 1960-65, sau 21% din toate na\u0219terile. \u00cen timp ce fertilitatea general\u0103 a sc\u0103zut din 1960-65, pare foarte probabil ca fertilitatea actual\u0103 s\u0103 includ\u0103 cel pu\u021bin un 15% inciden\u021b\u0103 a na\u0219terilor nedorite. Dac\u0103 acest lucru este valid, rata de fertilitate \u201edorit\u0103\u201d este \u00een prezent \u00eentre 70-75, care este nivelul de \u00eenlocuire, dac\u0103 ar continua.)<\/p>\n

Exist\u0103, desigur, motive excelente pentru pruden\u021b\u0103 \u00eenspre proiectarea tendin\u021belor viitoare bazate pe experien\u021ba actual\u0103 \u00een materie de fertilitate: preferin\u021bele de fertilitate ale cuplurilor americane nu sunt statice \u0219i variaz\u0103 ca r\u0103spuns la condi\u021bii care sunt doar pu\u021bin cunoscute. Dar aceea\u0219i precizare se aplic\u0103 \u0219i mai puternic extrapol\u0103rilor din perioada de dinaintea pilulei de dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial (pe care se bazeaz\u0103 o mare parte din cererea pentru o politic\u0103 de popula\u021bie a S.U.A.): aceste proiec\u021bii par s\u0103 fi fost modificate destul de considerabil de disponibilitatea tehnicile contraceptive \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite din 1960 \u0219i gradul \u00een care aceste metode au contribuit la \u00eent\u00e2rzierea primelor na\u0219teri \u0219i la introducerea unor intervale mai lungi \u00eentre na\u0219terile ulterioare. Mai mult, interac\u021biunea dintre controlul \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit al fertilit\u0103\u021bii \u0219i preferin\u021bele de fertilitate abia \u00eencepe s\u0103 fie clarificat\u0103 de cercet\u0103tori precum Freedman, Westoff \u0219i Ryder, care au ar\u0103tat c\u0103 \u201emai t\u00e2rziu este egal cu mai pu\u021bine.\u00a0[1]<\/a><\/p>\n

\u00cemi imaginez c\u0103 date precum acestea l-au determinat pe Coale \u00een noiembrie anul trecut s\u0103 afirme c\u0103 am avea motive s\u0103 credem c\u0103 SUA se vor \u00eengrijora \u00een scurt timp de prea pu\u021bine na\u0219teri, c\u00e2t \u0219i de prea multe.<\/p>\n

\u00centruc\u00e2t SUA au resursele necesare pentru a face contracep\u021bia cu adev\u0103rat eficient\u0103 \u0219i disponibil\u0103 pentru toat\u0103 lumea \u0219i a completa aceasta cu avortul la cerere, ar putea astfel s\u0103 ofere un test al \u00eentrebuin\u021b\u0103rilor \u0219i limitelor ac\u021biunii voluntare \u00een rezolvarea problemei popula\u021biei.<\/p>\n

Urm\u0103toarele lucr\u0103ri<\/a><\/i>\u00a0ar fi indicate:<\/p>\n

1) Un studiu definitiv al num\u0103rului actual de na\u0219teri nedorite \u00een Statele Unite.<\/p>\n

2) Un studiu definitiv al num\u0103rului actual de avorturi ilegale din Statele Unite.<\/p>\n

3) De la 1 \u0219i 2, o evaluare a ratei probabile de cre\u0219tere \u00een urma elimin\u0103rii efective a sarcinii nedorite \u00een societate \u00een care contracep\u021bia eficient\u0103 este distribuit\u0103 eficient tuturor celor care o doresc, iar avortul este disponibil la cerere ca m\u0103sur\u0103 de rezerv\u0103.<\/p>\n

4) Delimitarea condi\u021biilor necesare \u0219i suficiente pentru realizarea unei astfel de societ\u0103\u021bi<\/p>\n

a. resurse publice \u0219i private: fonduri, cadre profesionale, prioritate.<\/p>\n

b. tehnologii contraceptive eficiente.<\/p>\n

c. sisteme de distribu\u021bie.<\/p>\n

d. schimb\u0103ri legale, politice \u0219i institu\u021bionale (\u0219i cerin\u021bele pentru inducerea acestora).<\/p>\n

e. \u00eentreb\u0103ri deschise care necesit\u0103 cercet\u0103ri suplimentare.<\/p>\n

5) Evaluarea consecin\u021belor politice, sociale, economice \u0219i culturale ale ratei probabile de cre\u0219tere indicate la punctul 3 sau a beneficiilor fa\u021b\u0103 de care ar putea fi ponderate costurile realiz\u0103rii unei societ\u0103\u021bi cu adev\u0103rat contraceptive (ca la punctul 4).<\/p>\n

Ipoteza care st\u0103 la baza acestor propuneri este c\u0103 realizarea unei societ\u0103\u021bi \u00een care contracep\u021bia eficient\u0103 s\u0103 fie distribuit\u0103 eficient tuturor, pe baza normelor voluntare actuale, fie ar avea ca rezultat o rat\u0103 de cre\u0219tere tolerabil\u0103, fie ar merge foarte departe c\u0103tre realizarea acesteia. Dac\u0103 aceast\u0103 ipotez\u0103 este confirmat\u0103 \u00een esen\u021b\u0103, ar anula necesitatea unei politici de popula\u021bie explicite \u00een S.U.A., care nu se limiteaz\u0103 la normele voluntare.<\/p>\n

II. Clarificarea Termenilor Discursului<\/b><\/p>\n

Discursul actual asupra politicii popula\u021biei este \u00eenc\u0103rcat cu ipoteze, p\u0103rtiniri \u0219i judec\u0103\u021bi despre cauzele \u0219i determinan\u021bii comportamentului de fertilitate, iar aceste ipoteze sunt \u00eencorporate \u00een terminologia folosit\u0103. Unele dintre aceste ipoteze apar \u00een literatur\u0103 de decenii \u0219i secole (de exemplu, \u201e An Essay on the Principle of Population\u201d a lui Malthus), dar nu au fost niciodat\u0103 supuse verific\u0103rii empirice. \u00cen schimb, ele au fost acceptate ca \u00een\u021belepciune conven\u021bional\u0103 \u0219i, la r\u00e2ndul lor, tind s\u0103 \u00eempiedice \u0219i s\u0103 denatureze clarificarea problemelor implicate \u00een evaluarea propunerilor de politici alternative.<\/p>\n

Se propune, prin urmare, ca anumi\u021bi termeni \u0219i ipoteze cheie s\u0103 fie clarifica\u021bi \u0219i supu\u0219i unui test empiric, \u00een m\u0103sura \u00een care datele \u0219i cercetarea ar permite:<\/p>\n

1) Sunt serviciile sociale gratuite \u201epro-nataliste\u201d?<\/p>\n

Ideea c\u0103 acordarea de servicii sociale gratuite are un efect pronatalist este acceptabil\u0103 aproape necritic \u00een literatur\u0103 \u0219i, la r\u00e2ndul s\u0103u, devine un postulat major pe care se bazeaz\u0103 propunerile alternative. Este necesar\u0103 o analiz\u0103 empiric\u0103 pentru a determina m\u0103sura \u00een care aceast\u0103 caracterizare este valabil\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te rezultatul (diferen\u021biat de retorica avansat\u0103 pentru a justifica adoptarea politicii particulare \u00een primul r\u00e2nd).<\/p>\n

De exemplu, exist\u0103 vreo dovad\u0103 c\u0103 fertilitatea \u00een r\u00e2ndul claselor comparabile este mai mare \u00een \u021b\u0103ri, state sau comunit\u0103\u021bi care fac urm\u0103toarele servicii disponibile, gratuite, unui num\u0103r mare de cupluri dec\u00e2t \u00een \u021b\u0103ri, state sau comunit\u0103\u021bi care nu o fac?<\/p>\n

\u00cengrijirea medical\u0103 a mamei \u0219i copilului<\/p>\n

Concediu de maternitate \u0219i ajutor social<\/p>\n

Spa\u021bii de protec\u021bie a copilului<\/p>\n

Inv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt Public Obligatoriu p\u00e2n\u0103 \u00een Liceu<\/p>\n

Educa\u021bie universitar\u0103 (sau burse disponibile \u00een mod liberal)<\/p>\n

Desigur, aceste servicii aduc beneficii pozitive societ\u0103\u021bii, care merg dincolo de fertilitate (de\u0219i unele pot avea un efect ulterior \u0219i asupra fertilit\u0103\u021bii \u2013 \u0219i nu \u00een direc\u021bia pronatalist\u0103). Ei par s\u0103 fie caracteriza\u021bi ca \u201epronatali\u0219ti\u201d doar pentru c\u0103 nu penalizeaz\u0103 \u00een mod direct na\u0219terea, dar nu pare s\u0103 existe nici o dovad\u0103 c\u0103 \u00eencurajeaz\u0103 \u00eentr-adev\u0103r fertilitatea, \u00een Statele Unite sau \u00een alt\u0103 parte. De fapt, zonele \u0219i na\u021biunile care ofer\u0103 mai multe servicii sociale gratuite par, la o analiz\u0103 superficial\u0103, s\u0103 aib\u0103 o fertilitate mai sc\u0103zut\u0103, dar acest lucru poate fi explicat din alte motive (de exemplu, standarde de trai mai ridicate). Cu toate acestea, ar trebui stabilit\u0103 influen\u021ba sau lipsa de influen\u021b\u0103 ale acestor servicii asupra fertilit\u0103\u021bii.<\/p>\n

2) \u201eStimulente\u201d economice pentru fertilitate<\/p>\n

Un caz special al (1) se refer\u0103 la presupusul \u201estimulent\u201d pentru fertilitate \u00een programe precum aloca\u021biile pentru familie \u0219i pentru copii. Aceste indemniza\u021bii au fost (\u0219i sunt) \u00een mod legitim din punct de vedere politic ca un mijloc de cre\u0219tere a natalit\u0103\u021bii, dar singurele analize de p\u00e2n\u0103 acum ale rezultatelor reale nu ofer\u0103 nici un sprijin pentru presupusul lor efect pronatalist. Cu toate acestea, pe baza justific\u0103rii ini\u021biale \u0219i a setului terminologic\/ideologic care urmeaz\u0103, sunt avansate multe propuneri pentru reducerea, eliminarea sau blocarea aloca\u021biilor familiale din motive de fertilitate.<\/p>\n

Este necesar un studiu empiric definitiv al rezultatului fertilit\u0103\u021bii pentru programele de aloca\u021bii familiale, at\u00e2t pentru a informa viitoarea dezbatere din SUA cu privire la restructurarea sistemului de asisten\u021b\u0103 social\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru a face lumin\u0103 asupra utilit\u0103\u021bii poten\u021biale a stimulentelor economice (\u0219i, prin urmare, a descuraj\u0103rilor) \u00een modelarea tendin\u021belor de fertilitate.<\/p>\n

De asemenea, este necesar un studiu empiric definitiv al variantei americane specifice \u00een acest domeniu \u2013 \u0219i anume, acuza\u021bia frecvent\u0103 c\u0103 mamele AFDC (Ajutor pentru familiile cu copii afla\u021bi \u00een \u00eentre\u021binere) au mai mul\u021bi copii pentru a-\u0219i cre\u0219te aloca\u021bia lunar\u0103. Aceast\u0103 no\u021biune este larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 printre cet\u0103\u021benii influen\u021bi \u0219i factorii de decizie politic\u0103 \u0219i este unul dintre stimulen\u021bii puternici din spatele cererii pentru o politic\u0103 a popula\u021biei din SUA.<\/p>\n

III. Evaluarea Impactului asupra Tendin\u021belor Popula\u021biei ale altor Politici Publice<\/b><\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere importan\u021ba teoretic\u0103 acordat\u0103 factorilor sociali \u0219i economici \u00een modelarea tendin\u021belor popula\u021biei, este remarcabil c\u00e2t de pu\u021bin\u0103 aten\u021bie a fost acordat\u0103 efectelor asupra fertilit\u0103\u021bii politicilor publice \u00een domeniile care afecteaz\u0103 structura social\u0103 \u0219i economic\u0103 de baz\u0103. Doar recent, de exemplu, s-a sugerat c\u0103 standardele diferen\u021biale de bun\u0103stare sunt un factor care stimuleaz\u0103 migra\u021bia (cu dovezi empirice pu\u021bine sau deloc).<\/p>\n

Prin urmare, ar p\u0103rea util s\u0103 se caute o evaluare a efectului real sau anticipat asupra popula\u021biei al politicilor actuale, cum ar fi:<\/p>\n

1) Politica Fiscal\u0103 \u0219i Monetar\u0103 care pare s\u0103 priveasc\u0103 infla\u021bia ca o concomitent\u0103 al ocup\u0103rii integrale \u0219i, prin urmare, s\u0103 accepte niveluri de \u0219omaj relativ ridicate (sau cel pu\u021bin prevenibile) dup\u0103 cum este necesar. Cu toate acestea, mai multe femei intr\u0103 pe pia\u021ba muncii \u00een condi\u021bii de ocupare integral\u0103 \u0219i rela\u021bia dintre angajarea femeilor \u0219i fertilitatea sc\u0103zut\u0103 pare bine stabilit\u0103. Este necesar\u0103, de fapt, o examinare a \u00eentreb\u0103rii: C\u00e2t\u0103 infla\u021bie ar putea sau ar trebui s\u0103 risc\u0103m s\u0103 ob\u021binem o fertilitate mai sc\u0103zut\u0103 (X% risc de infla\u021bie= Y% cre\u0219tere a angaj\u0103rii femeilor= Z% reducere a fertilit\u0103\u0163ii.)<\/p>\n

2) Politica Educa\u021bional\u0103; Cel pu\u021bin dou\u0103 aspecte par s\u0103 merite studiate:<\/p>\n

a) Efectul asupra fertilit\u0103\u021bii al politicilor de \u00eencurajare a nivelurilor de educa\u021bie superioare pentru toat\u0103 lumea (presupun\u00e2nd c\u0103 presupusul efect \u201epronatalist\u201d al educa\u021biei gratuite discutat \u00een II poate fi conciliat cu cercet\u0103rile demografice care arat\u0103 rela\u021bia invers\u0103 dintre educa\u021bie \u0219i fertilitate); \u0219i<\/p>\n

b) Efectul asupra fertilit\u0103\u0163ii al politicilor \u015fi programelor actuale privind educa\u0163ia femeilor (de exemplu, pentru a le preg\u0103ti fie pentru maternitate, fie pentru participarea \u00een for\u0163a de munc\u0103, c\u0103s\u0103torie mai devreme sau mai t\u00e2rziu, etc.) \u015fi efectul probabil al politicilor alternative.<\/p>\n

3) Politica For\u021bei de Munc\u0103 \u2014 aceasta este str\u00e2ns legat\u0103 de 1 \u0219i 2; ar trebui s\u0103 fie examinat\u0103 m\u0103sura \u00een care politicile actuale, de la cerin\u021bele de formare \u0219i ucenicie la transferabilitatea planurilor de pensii, \u00eencurajeaz\u0103 sau descurajeaz\u0103 femeile s\u0103 munceasc\u0103. Un aspect specific al acestei analize ar fi m\u0103sura \u00een care politicile publice faciliteaz\u0103 sau descurajeaz\u0103 angajarea tinerelor mame prin furnizarea sau refuzul de unit\u0103\u021bi de \u00eengrijire a copilului (presupun\u00e2nd din nou o reconciliere a acestui program cu presupusele efecte \u201epronataliste\u201d discutate \u00een II.)<\/p>\n

4) Politica Agricol\u0103 \u2013 Ar trebui s\u0103 se examineze m\u0103sura \u00een care politica agricol\u0103 guvernamental\u0103 din SUA de \u00eencurajare a amalgam\u0103rii fermelor familiale \u00een \u201eagro-afaceri\u201d a contribuit la exodul urban \u00een ultimii 20 de ani.<\/p>\n

5) Politica de Asisten\u021b\u0103 Social\u0103 \u2014 Ar trebui s\u0103 fie explorata m\u0103sura \u00een care nivelurile de asisten\u021b\u0103 \u0219i serviciile medicale \u0219i sociale inadecvate \u00een care nu se poate tr\u0103i, \u00eempreun\u0103 cu stigmatizarea beneficiarilor, au contribuit la o fertilitate mai mare.<\/p>\n

6) Politica de locuin\u021be \u2014 \u00cen ce m\u0103sur\u0103 a stimulat politica de \u00eencurajare a proprietarilor mici de locuin\u021be \u0219i a dezvolt\u0103rii suburban, niveluri mai ridicate de fertilitate? Care ar fi efectele probabile ale politicilor alternative?<\/p>\n

7) Teoria \u0219i Politica Economic\u0103 \u2014 Un caz special este domeniul politicii economice, deoarece se crede c\u0103 cre\u0219terea popula\u021biei este indispensabil\u0103 cre\u0219terii economice. Indiferent dac\u0103 ne place sau nu, aceasta este probabil ideea dominant\u0103 \u00een comunitatea de afaceri \u0219i pentru mul\u021bi economi\u0219ti, \u0219i este foarte pu\u021bin probabil ca o politic\u0103 de popula\u021bie care s\u0103 vizeze rate mai sc\u0103zute de cre\u0219tere s\u0103 fie adoptat\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acest concept este \u00eenlocuit. Sunt sugerate dou\u0103 abord\u0103ri:<\/p>\n

a) Un studiu care urm\u0103re\u0219te func\u021bia \u2013 explicit\u0103 sau implicit\u0103 \u2013 a cre\u0219terii popula\u021biei \u00een modelele propuse de teoreticienii economici din punct de vedere istoric. Scopul studiului ar trebui s\u0103 fie acela de a r\u0103spunde, \u00een termeni teoretici, la \u00eentrebarea: Printre teoriile cre\u0219terii economice \u00een \u021b\u0103rile avansate care controleaz\u0103 politicile \u0219i luarea deciziilor \u00een afaceri \u00een prezent, este cre\u0219terea continu\u0103 a popula\u021biei un element indispensabil sau dispensabil?<\/p>\n

b) \u00cencurajarea muncii de c\u0103tre teoreticieni economici corespunz\u0103tori pentru a dezvolta un substitut pentru cre\u0219terea popula\u021biei \u00een modelele actuale de control ale cre\u0219terii economice \u00een \u021b\u0103rile avansate.<\/p>\n

Studiile prezentate mai sus ar face lumin\u0103 asupra efectului asupra tendin\u021belor popula\u021biei ale unor politici publice existente; identificarea intereselor care beneficiaz\u0103 de aceste politici; \u0219i, sper\u0103m, s\u0103 intensifice unele puncte de interven\u021bie pentru a \u00eencuraja o fertilitate sc\u0103zut\u0103 f\u0103r\u0103 adoptarea unei politici explicite de popula\u021bie.<\/p>\n

IV. Evaluarea Eficacit\u0103\u021bii Educa\u021biei Popula\u021biei \u00een Influen\u021barea Preferin\u021belor de Fertilitate<\/b><\/p>\n

S-a sus\u021binut extinderea activit\u0103\u021bilor educa\u021bionale menite s\u0103 creasc\u0103 gradul de con\u0219tientizare a problemei popula\u021biei, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u0219te meritele sale intrinseci, c\u00e2t \u0219i ca parte a unei politici generale de popula\u021bie. Ar trebui \u00eentreprinse proiecte pentru a delimita con\u021binutul, domeniul de aplicare \u0219i limitele unor astfel de activit\u0103\u021bi, ca ghid pentru programele \u00een \u0219coli \u0219i de c\u0103tre grupuri private, \u0219i ar trebui efectuate studii pentru a testa eficien\u021ba acestor programe \u00een influen\u021barea efectiv\u0103 a preferin\u021belor de fertilitate.<\/p>\n

\u00cen acest domeniu, pare deosebit de important s\u0103 se fac\u0103 distinc\u021bia \u00eentre educa\u021bie \u0219i \u00eendoctrinare. Oricare ar fi meritele \u0219i eficacitatea unui efort cu adev\u0103rat educa\u021bional, o campanie de \u00eendoctrinare poate avea doar efecte neglijabile asupra valorilor fertilit\u0103\u021bii, dar poate oferi sprijin neinten\u021bionat \u00een construirea unei opinii publice care urm\u0103re\u0219te legalizarea controlului obligatoriu al fertilit\u0103\u021bii pentru grupurile selectate (\u00een special beneficiarii de asisten\u021b\u0103 social\u0103). Consecin\u021bele politice adverse ale unei astfel de dezvolt\u0103ri asupra popula\u021biei \u0219i a planific\u0103rii familiale, la nivel na\u021bional \u0219i interna\u021bional, ar putea fi destul de grave.<\/p>\n

V. Evaluarea Consecin\u021belor Politice \u0219i Sociale ale Politicilor Alternative de Popula\u021bie \u00eentr-o Societate Stratificat\u0103<\/b><\/p>\n

Dezbaterea din Statele Unite p\u00e2n\u0103 acum a continuat f\u0103r\u0103 nici o recunoa\u0219tere explicit\u0103 a faptului c\u0103 SUA este o societate stratificat\u0103 din punct de vedere economic \u0219i rasial. Cu toate acestea, este clar c\u0103 majoritatea politicilor propuse ca alternative la planificarea familial\u0103 nu pot fi de a\u0219teptate s\u0103 afecteze \u00een mod egal toate segmentele popula\u021biei. Tabelul ata\u0219at \u00eencearc\u0103 o sortare brut\u0103 a principalelor m\u0103suri discutate, \u00een func\u021bie de impactul lor universal sau selectiv. \u00cen mod clar, politicile care au un efect \u00een primul r\u00e2nd economic \u2013 politici fiscale, stimulente \u0219i descurajare \u2013 nu pot fi de a\u0219teptat s\u0103 aib\u0103 o influen\u021b\u0103 egal\u0103 asupra comportamentului familiilor bogate din clasa de mijloc \u0219i cu venituri mici. Alte propuneri \u2013 de exemplu, avortul obligatoriu \u00een cazul sarcinilor \u00een afara c\u0103s\u0103toriei \u2013 pot fi de a\u0219teptat s\u0103 fie aplicate selectiv \u00eempotriva acelor sarcini \u00een afara c\u0103s\u0103toriei care sunt vizibile, iar acest lucru are tent\u0103 rasial\u0103. Stratificarea social\u0103 ridic\u0103, astfel, problema: \u201eCine va decide a cui fertilitate \u2013 \u0219i \u00een ale cui scopuri?\u201d<\/p>\n

Pare urgent, a\u0219adar, ca politicile care reies ca aparent utile din lucr\u0103rile propuse \u00een I-IV mai sus s\u0103 fie supuse unei analize critice \u00een ceea ce prive\u0219te realit\u0103\u021bile unei societ\u0103\u021bi stratificate de clas\u0103 \u0219i ras\u0103. O astfel de analiz\u0103 ar trebui s\u0103 stabileasc\u0103 ce politici pot fi administrate universal \u0219i care se poate a\u0219tepta s\u0103 aib\u0103 un impact diferen\u021bial asupra diferitelor segmente ale popula\u021biei. Consecin\u021bele politice ale unei astfel de diferen\u021bieri ar trebui examinate, \u00een efortul de a oferi r\u0103spunsuri concrete la \u00eentreb\u0103ri precum acestea:<\/p>\n

1) Este fezabil s\u0103 ne a\u0219tept\u0103m ca societatea s\u0103 accepte politici care limiteaz\u0103 fertilitatea la nivel universal \u2013 sau este mai probabil ca cei care sunt puternici s\u0103 favorizeze \u0219i s\u0103 adopte politici care \u00eei afecteaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pe cei care au mai pu\u021bin\u0103 putere sau sunt lipsi\u021bi de putere? Este un astfel de tratament diferen\u021biat viabil din punct de vedere politic?<\/p>\n

2) Este posibil s\u0103 se propun\u0103 \u0219i justifice politici universale de control al fertilit\u0103\u021bii f\u0103r\u0103 a consolida \u0219i legitima \u2013 din punct de vedere politic, filosofic \u0219i ideologic \u2013 corpul de opinie existent care, din motive care nu au prea mult de-a face cu problema popula\u021biei, urm\u0103re\u0219te deja un control selectiv obligatoriu al fertilit\u0103\u021bii a beneficiarilor de asisten\u021b\u0103 social\u0103 \u0219i grupurile minoritare?<\/p>\n

Aceste studii, \u00een opinia mea, ar fi necesare pentru un r\u0103spuns clar la \u00eentreb\u0103rile cheie legate de o politic\u0103 explicit\u0103 a popula\u021biei \u00een Statele Unite \u0219i anume:<\/p>\n

Avem nevoie de una \u2013 \u0219i dac\u0103 da, c\u00e2t de cur\u00e2nd?<\/p>\n

Merit\u0103 costul probabil, c\u00e2\u0219tigul anticipat?<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Traducere STRATINFO<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n