{"id":91884,"date":"2019-02-25T11:45:08","date_gmt":"2019-02-25T08:45:08","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=91884"},"modified":"2019-02-25T11:45:08","modified_gmt":"2019-02-25T08:45:08","slug":"valcov-bugetarii-si-napolitanele-joe","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=91884","title":{"rendered":"V\u00e2lcov, bugetarii \u0219i napolitanele \u201eJoe\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
Mai multe companii cu puncte de lucru \u00een jude\u0163ul Arad au anun\u0163at, zilele trecute, \u00eenchiderea \u00a0activit\u0103\u0163ilor de produc\u021bie \u0219i transferul acestora \u00een \u021b\u0103rile \u00eenvecinate. Astfel de anun\u021buri f\u0103cute \u00een ultimele luni de c\u0103tre firme din vestul \u021b\u0103rii au fost urmate de disponibilizarea a mii de persoane. Evolu\u021biile nasc \u00eentrebarea:\u00a0 se va r\u0103sp\u00e2ndi tendin\u021ba \u0219i \u00een restul Rom\u00e2niei? Este doar ceva conjunctural sau este efectul politicilor la care recurge Guvernul?<\/strong><\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\n


Dou\u0103 companii din industria textil\u0103 au anun\u021bat \u00een aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenchiderea lor. Oficialii celei mai mari dintre acestea, o fabric\u0103 de lenjerie de corp din Curtici-Arad, au anun\u0163at \u00eenchiderea punctului de lucru \u015fi concedierea a 254 de angaja\u0163i.<\/p>\n

O fabric\u0103 de articole de \u00eembr\u0103c\u0103minte a informat c\u0103 va concedia 59 persoane \u00eencep\u00e2nd cu luna martie, iar o companie din domeniul comer\u0163ului a trimis \u00een \u015fomaj 17 angaja\u0163i. Un num\u0103r de 700 de oameni urmeaz\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 locuri de munc\u0103, \u00een Lugoj. Aici, fabrica de pantofi Rieker, care apar\u0163ine unei firme elve\u0163iene, se va \u00eenchide. Inspectoratul teritorial de munc\u0103 a fost deja anun\u0163at.<\/p>\n<\/div>\n

Este un context dificil pentru mediul de afaceri din vestul \u021b\u0103rii, iar jude\u021bul Timi\u0219, unul dintre cele mai stabile pe pia\u021ba afacerilor, \u00eenregistreaz\u0103 \u00eenc\u0103 o pierdere de investitori \u00een prima parte a anului.<\/a><\/strong><\/div>\n
V\u00e2ntul \u00eenchiderii de fabrici \u0219i a reloc\u0103rii acestora nu sufl\u0103 doar \u00een industria u\u0219oar\u0103. Nestle, companie elve\u021bian\u0103 cu fabric\u0103 \u00een Timi\u0219oara, achizi\u021bionat\u0103 \u00een 2000 \u0219i care produce anual 10.000 de tone de dulciuri \u0219i produse din cafea, a decis s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eenchid\u0103 unitatea de produc\u021bie din Rom\u00e2nia. Produc\u021bia Nestle se mut\u0103 \u00een Ungaria unde sunt deja c\u00e2teva alte fabrici. Oare doar maghiarii m\u0103n\u00e2nc\u0103 napolitanele Joe? Sau sunt alte cauze? Tendin\u021ba se \u00eent\u00e2lne\u0219te \u0219i \u00een industrie. Key Safety Systems (KSS) \u00eenchide fabrica de componente auto din Curtici cu 300 de angaja\u021bi.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Ce spun statisticile?<\/strong><\/div>\n
Cazurile punctuale sunt confirmate de statisticile oficiale privind insolven\u021bele. \u0218apte din cele 11 jude\u021be care au un procentaj de cre\u0219tere a insolven\u021belor de peste 10% \u00een perioada 2017-2018 sunt din vestul \u021b\u0103rii.\u00a0 Topul exploziei insolven\u021belor este condus de un jude\u021b din Transilvania, respectiv S\u0103laj unde rata de cre\u0219tere a insolven\u021belor \u00een 2018 fa\u021b\u0103 de 2017 a fost de 58%. A urmat Satu Mare cu 50%, Cluj cu 35% , Bra\u0219ov, Bihor \u0219i Arad cu procentaje de cre\u0219tere de 10-12%.<\/div>\n
Simetric, \u00een cealalt\u0103 parte a clasamentului, anume a jude\u021belor unde a fost \u00eent\u00e2lnit\u0103 cea mai mare sc\u0103dere a cazurilor de insolven\u021b\u0103, apar doar trei jude\u021be din Transilvania, respectiv Alba, Maramure\u0219 \u0219i Covasna.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Care\u00a0poate\u00a0fi\u00a0explica\u021bia?<\/strong><\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Cristian P\u00e2rvan , pre\u0219edinte al Patronatului Investitorilor Autohtoni din Rom\u00e2nia (PIAROM) vede c\u00e2teva cauze: \u201eeste evident c\u0103 sunt industrii unde cre\u0219terea salariului minim nu mai face rentabil\u0103 afacerea si apoi sunt \u0219i celelalte costuri, cum sunt cele cu energia, combustibilul etc. Se duc \u00een Vietnam\u201d, spune el. C\u0103m\u0103\u0219ile se pot face la fel de bine nu doar \u00een Rom\u00e2nia, ci \u0219i \u00een Albania, Macedonia sau Serbia, unde salariile sunt mult mai mici.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\n

Dar care este explica\u021bia faptului c\u0103 \u0219tirile privind \u00eenchiderile de fabrici vin din vestul \u021b\u0103rii? Este aceast\u0103 zon\u0103 mai vulnerabil\u0103 fa\u021b\u0103 de restul \u021b\u0103rii? Cristian P\u00e2rvan spune: \u201enivelul de salarizare este cu 10-15% mai mare fa\u021b\u0103 de alte zone \u0219i cu 30% peste Vaslui, Boto\u0219ani (de aici vulnerabilitatea sporit\u0103 a vestului la major\u0103rile administrative de salarii \u2013 n.red.). Dezvolt\u00e2ndu-se foarte mult, dispare for\u021ba de munc\u0103 local\u0103 \u0219i trebuie s\u0103 aduc\u0103 angaja\u021bii cu autobuzele de la 30-50 de kilometri, iar aceasta aduce costuri suplimentare\u201d.<\/p>\n

Vestul \u021b\u0103rii tr\u0103ie\u0219te din punct de vedere economic \u00eenc\u0103 bine, din gloria anilor trecu\u021bi. \u00a0Banatul \u0219i vestul Transilvaniei se bucur\u0103 \u00eenc\u0103 de rate ale \u0219omajului de 1-2%, de 5-10 ori mai mici dec\u00e2t cele din Teleorman sau Vaslui. \u201ePartium\u201d, zona cuprins\u0103 istoric \u00eentre Transilvania propriu-zis\u0103 \u0219i Ungaria, este cel mai mare concurent economic al Ungariei, spunea cu nici o lun\u0103 \u00een urm\u0103, \u00eentr-un interviu acordat unei publica\u021bii maghiare, Parragh L\u00e1szl\u00f3, \u0219eful Camerei de Comer\u021b a \u021b\u0103rii vecine.<\/p>\n<\/div>\n

Politicile Guvernului aduc \u00eens\u0103 nori negri, iar mini-criza economic\u0103 din vestul \u021b\u0103rii se poate dovedi un \u00a0turnesol pentru restul Rom\u00e2niei. Sc\u0103derea rentabilit\u0103\u021bii afacerilor o putem reg\u0103si m\u00e2ine pretutindeni \u00een Rom\u00e2nia.<\/div>\n
\u00centr-un asalt f\u0103r\u0103 precedent dup\u0103 1990, cu un dezinteres total fa\u021b\u0103 de mediul de afaceri \u0219i cu o lips\u0103 total\u0103 de respect fa\u021b\u0103 de for\u021ba de munc\u0103 din sectorul privat, dornic doar s\u0103 mai mulg\u0103 ni\u0219te bani pentru captarea electoratului, Guvernul zguduie din temelii orice urm\u0103 de stabilitate legislativ\u0103 din zona fiscal\u0103.<\/div>\n
Scriam despre economie \u0219i \u00een anii 2000 \u00a0– ani \u00een care nu exista nici m\u0103car un Cod Fiscal (erau doar zeci-sute de prevederi fiscale disparate) \u0219i \u0219tiu c\u0103 \u0219i atunci \u0219i acum stabilitatea legislativ\u0103 era cerut\u0103 insistent, ca \u0219i acum, de c\u0103tre mediul de afaceri. Un haos ca \u00een zilele noastre, trebuie spus, nu a existat nici m\u0103car \u00een acei ani c\u00e2nd a fost introdus\u0103 cota unic\u0103 de impozitare.<\/div>\n
Din punctul de vedere al mediului de afaceri este inadmisibil ca, \u00een doar c\u00e2teva luni, s\u0103 treci contribu\u021biile integral \u00een spatele angaja\u021bilor cu toate artificiile salariale necesare, s\u0103 introduci taxe noi \u00een sectoarele bancar, energie, telecomunica\u021bii, s\u0103 modifici salariul minim, s\u0103 introduci plafoane diferite ale acestuia \u00een func\u021bie de studii, s\u0103 plafonezi pre\u021burile la gaze, aproape s\u0103 desfiin\u021bezi pilonul II de pensii. Totul \u00een dispre\u021bul unor legi precum cea a \u201eresponsabilit\u0103\u021bii fiscale\u201d care impune ca modific\u0103rile fiscale s\u0103 fie adoptate cu cel pu\u021bin \u0219ase luni \u00eenainte de intrarea lor \u00een vigoare. Codul Fiscal<\/div>\n
este lege organic\u0103 \u0219i este legal s\u0103 fie schimbat prin ordonan\u021b\u0103 de urgen\u021b\u0103.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Cum poate un om de afaceri s\u0103 \u00ee\u0219i planifice la \u00eenceput de an o investi\u021bie cu bani \u00eemprumuta\u021bi, dac\u0103 nu \u0219tie cum va evolua dob\u00e2nda cerut\u0103 de banc\u0103, dup\u0103 introducerea taxei pe l\u0103comie, sau ce regim de amortizare va avea investi\u021bia, dup\u0103 posibile revela\u021bii ale Guvernului? Nu va fi cumva tentat\u0103 banca s\u0103 mai adauge la dob\u00e2nda cerut\u0103 omului de afaceri un punct procentual, a\u0219a, doar ca s\u0103 se protejeze \u00eempotriva fantasmagoriilor lui Darius V\u00e2lcov? Poate omul de afaceri s\u0103 \u0219tie c\u00e2t va pl\u0103ti \u00een 2019 pentru investi\u021bia f\u0103cut\u0103, dac\u0103 trebuie s\u0103 o ramburseze \u00een euro \u0219i singura certitudine este c\u0103 valoarea monedei europene explodeaz\u0103 fa\u021b\u0103 de leu? \u00cen nici dou\u0103 luni scurse de la \u00eenceputul anului leul a pierdut 2% din valoare fa\u021b\u0103 de moneda european\u0103.\u00a0 Nimic mai mult nu ur\u0103sc oamenii de afaceri dec\u00e2t impredictibilitatea.<\/div>\n
\n

Exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre aceste lucruri \u0219i\u00a0 situa\u021bia din vestul \u021b\u0103rii \u0219i, posibil, cu viitorul acestei \u021b\u0103ri? Pot fi puse reorganiz\u0103rile de afaceri \u0219i insolven\u021bele pe seama acestor lucruri? Opin\u0103m c\u0103 da. Sigur Nestle n-a ar\u0103tat cu degetul la OUG 114 pentru a \u00ee\u0219i justifica \u00eenchiderea fabricii. Rieker nu a spus c\u0103 majorarea salariilor minime ce trebuie pl\u0103tite muncitorilor sau cea a pre\u021bului utilit\u0103\u021bilor, dup\u0103 introducerea unei taxe pe energie, au fost cauzele care au\u00a0 determinat-o s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia. Nu c\u00e2\u0219tigau nimic ie\u0219eau din scen\u0103 f\u0103c\u00e2nd repro\u0219uri. \u00cen cazul acestor firme e simplu: nu le mai convine \u00ee\u0219i fac bagajele \u0219i pleac\u0103.<\/p>\n

Nu acela\u0219i lucru pot s\u0103 \u00eel fac\u0103 marile companii din energie, telecomunica\u021bii, bancherii lega\u021bi de sute de mii de clien\u021bi \u0219i patronii rom\u00e2ni. Sunt obliga\u021bi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i s\u0103 lupte pentru profit. Pentru ace\u0219tia singura \u201esolu\u021bie\u201d este transferul costurilor suplimentare impuse de Guvern \u00een pre\u021burile sau \u00a0dob\u00e2nzile practicate. Dac\u0103 nu reu\u0219esc s\u0103 o fac\u0103, \u00eei pa\u0219te falimentul. Transferul costurilor se face prin infla\u021bie. Cererea sporit\u0103 semnific\u0103 importuri mari, dezechilibru \u00een deficitul comercial, cerere mare de euro, scumpiri ale importurilor. Guvernul a \u00eentors concomitent mai multe chei\u021be \u00een economie care dau semnalul cre\u0219terilor de pre\u021buri. M\u0103surile adoptate duc la scumpirea credit\u0103rii pentru mediul de afaceri (\u00een mod rezonabil nu te po\u021bi a\u0219tepta ca bancherii s\u0103 suporte din buzunarul lor taxa pe l\u0103comie), a kilowatt-ului \u0219i a majorit\u0103\u021bii bunurilor de larg consum c\u0103ci sunt cump\u0103rate din alte \u021b\u0103ri pe valut\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\u00a0<\/div>\n
La finele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii trecute statisticile europene au ar\u0103tat c\u0103 Rom\u00e2nia a avut \u00een ianuarie cea mai mare infla\u021bie din UE<\/strong><\/a> (singura \u021bar\u0103 cu infla\u021bie de peste 3%), iar pre\u021bul carburan\u021bilor, f\u0103r\u0103 taxe, se situeaz\u0103 peste media UE<\/strong><\/a>.\u00a0<\/div>\n
Faimosul \u201ewageledgrowth\u201d a economi\u0219tilor PSD (cre\u0219tere economic\u0103 bazat\u0103 pe cre\u0219terea veniturilor), de fapt o scamatorie de mutare a banilor \u00eentre buzunare, nu a fost suficient pentru ca Rieker sau Nestle s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 la noi. Principiul func\u021bioneaz\u0103 \u00een Germania unde la fiecare euro c\u00e2\u0219tigat \u00een plus la salarii, 90 de eurocen\u021bi se transform\u0103 \u00een comenzi c\u0103tre industria \u0219i serviciile din aceast\u0103 \u021bar\u0103, nu \u00een Rom\u00e2nia unde 90 de bani din un leu pl\u0103tit \u00een plus la salarii merge c\u0103tre sporirea valorii importurilor.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Este suficient oare ca un milion de bugetari s\u0103 primeasc\u0103 la salarii \u00een plus 2% din PIB (dou\u0103 miliarde de euro) ca profiturile Nestle sau Rieker s\u0103 nu le scad\u0103 ca urmare a diminu\u0103rii v\u00e2nz\u0103rilor \u00een Rom\u00e2nia concomitent cu cre\u0219terea costurilor salariale \u0219i de func\u021bionare? Ce putem face \u00een viitor s\u0103 \u021binem Rieker \u0219i Nestle \u00een Rom\u00e2nia? Putem obliga beneficiarii major\u0103rilor administrative de salarii s\u0103 \u00ee\u0219i ia la chenzin\u0103 o saco\u0219\u0103 de Joe \u0219i o pereche de pantofi Rieker?<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Ce e de f\u0103cut?<\/strong><\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
R\u00e2ndurile nu sunt o pledoarie pentru \u201e\u00eenghe\u021barea\u201d salariilor \u0219i nici pentru demagogica corelare a salariilor cu o a\u0219a zis\u0103 \u201eproductivitate\u201d a muncii, m\u0103sur\u0103 recomandat\u0103 \u00een special de ideologii opozi\u021biei liberale. Este demagogic\u0103 pentru c\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, pia\u021ba muncii, \u00een care salarizarea este o component\u0103, este plin\u0103 de dezechilibre, iar cererea \u0219i oferta se \u00eent\u00e2lnesc prea greu. Pentru a cre\u0219te salariile reale sunt necesare c\u00e2teva condi\u021bii. Pia\u021ba muncii s\u0103 aib\u0103 fluiditate, un anumit echilibru \u00eentre cerere \u0219i oferta, \u0219i cre\u0219terile de salarii s\u0103 poat\u0103 fi transmise cu relativ\u0103 u\u0219urin\u021b\u0103 \u00een pre\u021burile finale practicate de companii. Niciunul dintre aceste condi\u021bii nu sunt \u00eendeplinite. Dezechilibrele pie\u021bei muncii sunt multiple, fiind regionale sau privitoare la calific\u0103rile cerute\/disponibile. Pre\u021burile de v\u00e2nzare nu pot fi majorate cu u\u0219urin\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 a \u00ee\u0219i pierde clien\u021bii. P\u00e2n\u0103 acum \u00a0Guvernul \u0219i-a asigurat sus\u021binerea electoral\u0103 cu banii altora. Este vorba de noi taxe puse companiilor de stat, confiscarea profitului acestora prin dividende sau sacrificarea investi\u021biilor publice.<\/div>\n<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\n
M\u0103surile salariale au creat falii \u00een interiorul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, discriminarea unor categorii socio-profesionale, demotivarea altora, false valoriz\u0103ri a unei segmente de angaja\u021bi, ajun\u0219i brusc bine pl\u0103ti\u021bi, migra\u021bie a angaja\u021bilor din zona productiv\u0103 c\u0103tre cea administrativ\u0103 \u0219i birocratic\u0103, falii \u00eentre veniturile disponibile ale cet\u0103\u021benilor. Din contribu\u021biile colectate de la 5-6 angaja\u021bi din sectorul privat, pl\u0103ti\u021bi cu salariul mediu pe economie, statul str\u00e2nge banii necesari pentru a pl\u0103ti un salariu net lunar de 5.000 de lei, des \u00eent\u00e2lnit \u00een ministere \u0219i diferite autorit\u0103\u021bi pentru func\u021bii \u201emiddle management\u201d.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Dac\u0103 \u021bine cu adev\u0103rat la cei prost pl\u0103ti\u021bi, Guvernul ar putea s\u0103 acorde firmelor care suplimenteaz\u0103 salariile angaja\u021bilor facilit\u0103\u021bi fiscale la sumele direc\u021bionate de firme pentru cre\u0219terile de salarii, cum ar fi reduceri ale C.A.S., impozitului pe profit. Costurile firmei s-ar men\u021bine. Un exemplu de solu\u021bie poate fi g\u0103sit aici<\/strong><\/a>. Sunt doar c\u00e2teva propuneri, totul depinde de voin\u021b\u0103 \u0219i imagina\u021bie.<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/economie\/valcov-bugetarii-si-napolitanele-joe-1088317<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mai multe companii cu puncte de lucru \u00een jude\u0163ul Arad au anun\u0163at, zilele trecute, \u00eenchiderea \u00a0activit\u0103\u0163ilor de produc\u021bie \u0219i transferul acestora \u00een \u021b\u0103rile \u00eenvecinate. Astfel de anun\u021buri f\u0103cute \u00een ultimele luni de c\u0103tre firme din vestul \u021b\u0103rii au fost urmate de disponibilizarea a mii de persoane. Evolu\u021biile nasc \u00eentrebarea:\u00a0 se va r\u0103sp\u00e2ndi tendin\u021ba \u0219i \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":91885,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[11],"class_list":["post-91884","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-digi24"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/91884","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=91884"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/91884\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/91885"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=91884"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=91884"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=91884"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}