{"id":917651,"date":"2025-12-05T15:21:00","date_gmt":"2025-12-05T12:21:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=917651"},"modified":"2025-12-05T15:21:00","modified_gmt":"2025-12-05T12:21:00","slug":"inalta-curte-demasca-guvernul-motivele-pentru-care-102-judecatori-iccj-au-decis-in-unanimitate-atacarea-la-ccr-a-legii-privind-modificarile-la-pensiile-de-serviciu-ale-magistratilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=917651","title":{"rendered":"INALTA CURTE DEMASCA GUVERNUL \u2013 Motivele pentru care 102 judecatori ICCJ au decis in unanimitate atacarea la CCR a legii privind modificarile la pensiile de serviciu ale magistratilor: \u201cSe ajunge ca un magistrat, care ar indeplinit conditiile in 14 ani acum, va indeplini conditiile de pensionare in 31 de ani… Fictiune juridica lipsita de rationalitate… Discrimineaza magistratii fata de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu\u201d (Document)"},"content":{"rendered":"
\n

INALTA CURTE DEMASCA GUVERNUL \u2013 Motivele pentru care 102 judecatori ICCJ au decis in unanimitate atacarea la CCR a legii privind modificarile la pensiile de serviciu ale magistratilor: \u201cSe ajunge ca un magistrat, care ar indeplinit conditiile in 14 ani acum, va indeplini conditiile de pensionare in 31 de ani… Fictiune juridica lipsita de rationalitate… Discrimineaza magistratii fata de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu\u201d (Document)<\/h1>\n
\n

Scris de: George TARATA | \"pdf\"<\/a> | \"print\"<\/a><\/p>\n

\n
5 December 2025 15:21<\/div>\n
Vizualizari: 95830<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n

Lumea Justitiei prezinta motivele pentru care Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis atacarea la Curtea Constitutionala a Romaniei a legii privind modificarile la pensiile de serviciu ale magistratilor. Este vorba despre sesizarea pentru controlul constitutionalitatii, inainte de promulgare, in ceea ce priveste \u201dLegea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522\/2025)\u201d<\/b>, sesizare votata in unanimitate vineri, 5 decembrie 2025, de cei 102 de judecatori ICCJ care au participat la sedinta Sectiilor Unite ale instantei supreme<\/b>. <\/span><\/span><\/p>\n

\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Astfel, in sesizarea trimisa la ICCJ, Inalta Curte arata ca legea pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan (foto)<\/span><\/b> si-a angajat raspunderea in Parlament, in 2 decembrie 2025, discrimineaza magistratii fata de alti beneficiari de pensii de serviciu, incalca in mod brutal independenta justitiei si elimina practic pensia de serviciu pentru judecatori si procurori. <\/span><\/span><\/p>\n

De asemenea, aceeasi lege incalca standardele internationale statuate prin hotararile CJUE si CEDO si incalca deciziile obligatorii ale CCR. <\/span><\/span><\/p>\n

Nu in ultimul rand, legea privind modificarile la pensiile de serviciu ale magistratilor utilizeaza termeni ambigui si neclari si prezinta lacune normative, aspecte ce o fac sa fie incompatibila cu standardul de claritate si previzibilitate intr-un stat de drept. <\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Iata comunicatul in care ICCJ explica motivele pentru care a atacat la CCR legea privind pensiile de serviciu ale magistratilor:<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

\u201cInalta Curte de Casatie si Justitie in unanimitate a decis sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei pentru controlul constitutionalitatii, inainte de promulgare, in ceea ce priveste: <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522\/2025) in raport de prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5), art. 16 alin. (1), art. 114, art. 124 alin. (3), art. 133 alin. (1), si ale art. 147 alin. (4), precum si ale art. 148 alin. (2) si (4) prin faptul ca: <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

– Discrimineaza magistratii fata de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

– Incalca brutal independenta justitiei; <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

– Elimina de facto pensia de serviciu pentru magistrati; <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

– Incalca standardele internationale statuate prin jurisprudenta CJUE si CEDO; <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

– Incalca caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale; <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

– Utilizeaza termeni ambigui si neclari si prezinta lacune normative care fac legea incompatibila cu standardul de claritate si previzibilitate intr-un stat de drept.<\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Analiza a reliefat urmatoarele aspecte care fac solutia normativa supusa analizei incompatibila cu rigorile Constitutiei: <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Motivele de neconstitutionalitate extrinseci: <\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

I. Caracterul de urgenta a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuala pentru urmatoarele motive: <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

a. Invocarea conditionalitatilor Jalonului 215 din PNRR a fost scoasa din context si este neconforma cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeana, obiectul nefiind stabilirea modalitatilor de pensionare care fusese apreciat ca indeplinit, ci propunerea initiala privind supraimpozitarea. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

b. Invocarea conditiilor economice care necesita interventia nu a fost justificata de Executiv, lipsind orice fel de date care sa arate impactul economic pentru anii imediat urmatori si care justifica urgenta invocata.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Motivele de neconstitutionalitate intrinseci:<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

I. Legea incalca obligatiile constitutionale de claritate a reglementarii pentru asigurarea previzibilitatii si predictibilitatii consacrate de art. 1 alin (3) si (5) din Constitutie. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

a. Legea utilizeaza termeni juridici inexistenti in fondul normativ si nedefiniti in continutul actului legislativ curent, creand neclaritate si imprevizibilitate. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

b. Legea afecteaza principiul securitatii juridice creand in mod cumulativ modificari abrupte ale statutului magistratului, fara o tranzitie reala. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la esalonarea varstei de pensionare, esalonarea vechimii in munca si esalonarea eliminarii perioadelor asimilate de vechime in specialitate, 45% dintre magistratii in functie au o crestere brusca la 65 de ani, iar 21% au o crestere brusca la 60-64 de ani. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

II. Legea creeaza discriminare evidenta intre categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabila magistratilor, desi sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constitutional. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

a. La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizatiile brute, la magistrati fiind propus unul mult inferior. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

b. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu numai in cazul magistratilor plafonarea este drastica, respectiv limitata la 70% din venitul net. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

c. Discriminarea este evidenta si nejustificata raportat la motivele invocate in expunerea de motive a Executivului in conditiile in care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistratilor este minim raportat la totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

III. Anuleaza de facto pensiile de serviciu, creand pentru magistratii care nu indeplinesc conditiile de pensionare la data intrarii in vigoare a legii, reducerea pana la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generatiile viitoare va deveni chiar inferioara celei din sistemul public de pensii. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

IV. Legea incalca independenta justitiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO si ale CCR. Toate aceste instante au pronuntat decizii exprese si explicite care fac ca solutia legislativa sa fie incompatibila cu garantarea independentei justitiei. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

V. Legea incalca decizii anterioare ale CCR care au sanctionat expres solutii normative identice cu cele cuprinse in proiectul actual si prin aceasta incalca principiul suprematiei Constitutiei si caracterului obligatoriu al deciziilor CCR.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Sinteza<\/span><\/i><\/span><\/p>\n

In considerentele hotararii au fost retinute in sinteza urmatoarele aspecte: <\/span><\/i><\/span><\/p>\n


<\/span><\/i><\/span><\/p>\n

I. Neconstitutionalitatea extrinseca: incalcarea art. 114 din Constitutie, in sensul lipsei urgentei <\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Contrar normelor de tehnica legislativa, a standardelor de buna reglementare si cu incalcarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, expunerea de motive care insoteste proiectul de act normativ nu ofera o justificare reala pentru modalitatea de adoptare a legii propusa de Guvern. <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

I.1 Invocarea conditionalitatilor impuse de Planul National de Redresare si Rezilienta <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Expunerea de motive a legii face referire la continutul Deciziei nr. 3490 din 28 mai 2025, potrivit caruia, pentru Jalonul 215 este suspendata plata sumei de 213 milioane euro. in aceasta decizie, Comisia Europeana a conditionat Jalonul 215, in principal, de solutia de impozitare, nu de conditiile de pensionare ale magistratilor. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Aceasta concluzie are in vedere faptul ca dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 282\/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 227\/2015 privind Codul fiscal, prin care au fost revizuite conditiile de acordare a pensiilor de serviciu, cat si procedura de impozitare a acestora, Romania a fost evaluata pozitiv, Comisia Europeana apreciind indeplinit Jalonul 215 din cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Contrar celor sustinute de initiatorul proiectului de lege, Comisia Europeana nu a criticat dispozitiile ce vizeaza conditiile de pensionare, astfel cum acestea au fost reconfigurate prin actul normativ anterior precizat, confirmand, practic, reglementarea adoptata.<\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Ca urmare a deciziei CCR privind impozitarea, prin care s-a stabilit o rata de inlocuire de 80%, legiuitorul a venit cu modificarea Codului fiscal, fiind modificat prin Legea nr. 141\/2025, in vigoare de la 1 august 2025. Prin aceasta modificare a instituit obligatia de plata pentru pensiile mai mari de 3000 lei a unui impozit de 10% si a CASS de 10%, ajungandu-se astfel la obiectivul Jalonului in acord cu decizia CCR. Aceasta situatie normativa este ulterioara deciziei din mai 2025 si este de natura a complini Jalonul 215 integral, in limitele constitutionale. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

I.2 Invocarea argumentelor referitoare la conditiile economice<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Argumentele invocate de Guvern legatura cu situatia economica dificila in care se afla la acest moment Statul roman nu sunt, nici ele, de natura sa justifice urgenta legii, avand in vedere faptul ca, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, o motivare bazata pe argumente de natura economica \u201ear putea acredita ideea unei urgente a masurilor in cauza si a necesitatii de adoptare cu celeritate a modificarilor legislative daca ar fi insotita si de o fundamentare, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 24\/2000 privind normele de tehnica legislativa\u201d (paragraful 38 al Deciziei Curtii Constitutionale nr. 29\/2020). <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Expunerea de motive nu contine nicio informatie cu privire la impactul financiar asupra bugetului consolidat pe termen scurt sau lung ori cu privire la veniturile si cheltuielile rezultate din aplicarea solutiilor legislative preconizate. Guvernul nu a aratat cate persoane si in ce cuantum ar urma sa beneficieze de pensii de serviciu in anul urmator sau urmatorii 2 ani si care ar fi impactul bugetar al reducerii, raportat la atingerea adusa statutului, si pentru a cuantifica urgenta raportata efectiv la impactul obtinut si rezultatul pentru redresarea economiei nationale. <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

II. Motive de neconstitutionalitate intrinseca: <\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

II.1 Neconstitutionalitatea legii, ca o consecinta a nerespectarii normelor de tehnica legislativa [incalcarea art. 1 alin. (3) si alin. (5) din Constitutie]<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

II.1.a) Legea incalca cerintele de claritate si precizie. <\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Ex: utilizarea termenului \u201evechime totala in munca\u201d care nu este definit nicaieri si nici in cuprinsul legii. Termenii legali utilizati si definiti in legislatie pensiilor fiind \u201evechime in munca\u201d, \u201evechime in functie\u201d, \u201evechime in specialitate\u201d si \u201evechime in magistratura\u201d. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Efecte: Neclaritatea generata de utilizarea acestui termen autonom este de natura sa ridice serioase probleme in practica judiciara ulterioara si chiar sa conduca la restrangerea dreptului la pensie, inclusiv in sensul inlaturarii din calculul aferent indeplinirii acestei conditii de deschidere a dreptului la pensie a perioadelor in care persoanele vizate de lege au contribuit in sistemele de pensii neintegrate (de ex. avocatii care au devenit magistrati). <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Ex: sintagma \u201edata pensionarii\u201d este neclara, creatoare de confuzii, intelesul acesteia fiind imposibil de lamurit pe calea simplei interpretari judiciare. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Efecte: Reglementand ipotezele derogatorii de la una din conditiile de pensionare (cerinta vechimii totale in functie), prin raportare la \u201edata pensionarii\u201d \u2013 ca element de calcul care nu poate fi determinat decat ulterior configurarii certe a tuturor conditiilor impuse pentru nasterea dreptului la pensionare \u2013 legiuitorul a construit, practic, o solutie legislativa improprie din punct de vedere logico-juridic, bazata pe un rationament de tip circular (petitio principii). in acest fel, legea incalca cerinta reglementata de art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24\/2000, potrivit careia: \u201e(4) Textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce.\u201d. Hotararea de sesizare dand numeroase exemple in corpul legii care incalca obligatia constitutionala de claritate a legii, statuata unanim in practica Curtii. <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

II.1.b) Legea incalca cerintele de predictibilitate, afectand principiul securitatii juridice, corelat cu componenta institutionala a independentei justitiei.<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Curtea Constitutionala a statut ca modificarea regimului de pensionare poate fi acceptata in anumite conditii, actul normativ prin care se instituie o astfel de masura trebuie sa se situeze in limite legale si sa respecte conditiile de constitutionalitate. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Prin urmare, fara a nega dreptul legiuitorului de a modifica regimuri juridice preexistente, reiteram neindeplinirea de catre acesta a obligatiei de a stabili prin norme tranzitorii reale si efective o aplicare etapizata a noilor conditii si criterii de acordare a pensiei de serviciu, in conditiile in care acesta a creat un sistem de esalonare a aplicarii conditiilor de pensionare necorelat, neclar si nerezonabil, aspect cu atat mai grav cu cat, chiar in privinta modului de esalonare a aplicarii conditiilor de dobandire a dreptului la pensia de serviciu, Curtea Constitutionala il sanctionase nu cu mult timp inainte, indicandu-i, totodata, prin Decizia nr. 467\/2023, reperele clare de urmat pentru realizarea unei esalonari corecte din punct de vedere constitutional. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Aceste repere, legiuitorul a ales, insa, sa le ignore din nou, cu incalcarea dispozitiilor art. 147 alin. (4) din Constitutie, sub urmatoarele aspecte: <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

i) Esalonarea privind varsta de pensionare (incalca decizia CCR nr. 467\/2023 paragraful 125, afectand principiul securitatii juridice consacrat de art. 1 alin (5) din Constitutie.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In fapt prin cumularea prevederilor din Legea nr. 282\/2023 cu normele din prezenta lege se ajunge ca un magistrat, care ar indeplinit conditiile in 14 ani acum, va indeplini conditiile de pensionare in 31 de ani. <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Argumentele si statisticile efective extinse au fost cuprinse in textul sesizarii ICCJ pentru a fi avute in vedere de Curtea Constitutionala. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

ii) Neconstitutionalitatea esalonarii varstei de pensionare sub aspectul momentului de inceput.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In contradictie evidenta cu considerentele Curtii Constitutionale din Decizia nr. 467 din 02 august 2023, prezenta lege instituie, prin art. V alin. (5) lit. a), varsta de 49 de ani ca varsta minima de pensionare pana la data de 31 decembrie 2026. <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Aceasta solutie legislativa este in mod cert o fictiune juridica lipsita de rationalitate<\/b><\/span>, intrucat, pe de o parte: <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

– cresterea cu 4 luni a varstei minime de pensionare pentru anul 2026 (art. IV din Legea nr. 282\/2023) este abrogata prin art. II din prezenta lege; <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

– expunerea de motive a prezentei legi indica o \u201ecrestere treptata a varstei de pensionare cu cate un an pentru fiecare generatie de magistrati\u201d (pct. 2.3), iar, pe de alta parte, in concret, cresterea varstei minime de pensionare intre anul 2025 si anul 2026 este de 1 an si 4 luni (de la 47 de ani si 8 luni la 49 de ani). <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

iii) Esalonarea privind vechimea in munca <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Din perspectiva cerintelor de predictibilitate si stabilitate juridica, care alcatuiesc principiul securitatii legislative, reglementarea unei conditii suplimentare de vechime totala in munca de 35 de ani (specifica regimului pensiei de drept comun) dilueaza notiunea de pensie de serviciu a magistratilor, strans legata de conceptul de \u201ecariera in magistratura\u201d, prin preluarea unor elemente specifice stabilirii pensiei in sistemul de drept comun si aplicarea acesteia la regimul juridic al pensiei de serviciu. <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

iv) Esalonarea privind eliminarea perioadelor asimilate <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Legea analizata reglementeaza si o noua procedura de eliminare treptata pana in anul 2035 a vechimilor asimilate. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel, desi o solutie similara a fost sanctionata de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 467\/2023, noul proiect prevede ca la fiecare 2 ani, vechimea asimilata sa se reduca efectiv cu cate 1 an. <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

II.2. Legea incalca dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie privind principiul egalitatii in drepturi, raportate la art. 47 alin. (2) si art. 124 alin. (3) din Constitutie <\/span><\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Legea analizata creeaza un regim juridic dezavantajos si discriminatoriu pentru magistrati in privinta dreptului lor la pensie, garantat de art. 47 din Constitutie, in continutul oferit acestui drept la nivel legislativ primar, in raport cu categorii profesionale aflate in situatii similare sau analoage (alti beneficiari ai unor pensii de serviciu). Tratamentul juridic dezavantajos in raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu este cu atat mai grav cu cat, in acord cu cele statuate de Curtea Constitutionala, doar pensia de serviciu a magistratilor beneficiaza de protectie constitutionala, in lumina art. 124 alin. (3) din Constitutie, ca garantie a independentei justitiei. <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Tratamentul diferentiat creat pentru subiectii de drept aflati sub incidenta legii criticate, in raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu rezulta, cel putin, din urmatoarele aspecte: <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

– nicio alta categorie profesionala nu este triplu conditionata (vechime in functie, vechime totala in munca si varsta minima de pensionare) pentru accesarea dreptului la pensie (nici dintre cele carora le este recunoscut beneficiul acordarii unei pensii de serviciu, nici dintre cele care cad sub incidenta Legii nr. 360\/2023); <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

– cuantumul pensiei de serviciu a magistratilor este stabilit prin aplicarea unui procent inferior celui reglementat pentru alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu Astfel, in cazul militarilor [potrivit art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223\/2015] al membrilor corpului diplomatic si consular [potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 216\/2015], al functionarilor publici parlamentari [potrivit 731 alin. (3) din Legea nr. 7\/2006] sau al auditorilor Curtii de Conturi [potrivit art. 51 alin. (1) din Legea nr. 94\/1992], cuantumul pensiei este determinat prin aplicarea procentului de 65% la baza de calcul (stabilita prin raportare la veniturile salariale brute), iar al judecatorilor Curtii Constitutionale de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute [potrivit art. 71 alin. (1) din Legea nr. 47\/1992]. <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

– pragul maxim stabilit de lege pentru cuantumul pensiei de serviciu a magistratilor este cel de 70% din venitul net avut in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii. in schimb, alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu fie nu sunt limitate la un maxim, fie beneficiaza de un prag mult mai ridicat (de exemplu, militarii beneficiaza, in temeiul art. 30 din Legea nr. 223\/2015, de un maxim de 85% din baza de calcul, stabilita prin raportare la veniturile salariale brute). <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

– penalizarea pentru fiecare an care lipseste din vechimea maxima in functie aplicata magistratilor care, la implinirea varstei de 65 de ani, pot beneficia de pensia de serviciu daca indeplinesc conditia unei vechimi totale in munca de minim 35 de ani, dintre care intre 20 si 25 de ani realizata numai in functiile prevazute de lege, este stabilita la nivel dublu in raport cu alte categorii de beneficiari carora li se recunoaste un beneficiu legal similar. Astfel, in cazul magistratilor, potrivit art. I pct. 2 din lege (cu referire la art. 211 alin. (3) din Legea nr. 303\/2022), cuantumul pensiei este micsorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseste din vechimea de 25 de ani in functiile prevazute de lege. in acelasi timp, in situatia similara a militarilor, art. 29 alin. (2) din Legea nr. 223\/2015 prevede ca: \u201e(2) De pensie de serviciu beneficiaza si militarii, politistii si functionarii publici cu statut special, in conditiile legii, cu o vechime cumulata de pana la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevazuta la art. 28 pentru fiecare an care lipseste din aceasta vechime.\u201d <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

– pentru nicio alta etapizare a cresterii varstei de pensionare realizata prin actele normative adoptate pana in prezent, fie ca este vorba de sistemul public de pensionare, fie de sisteme speciale de pensionare, nu au fost avute vreodata in vedere perioade precum cele propuse prin norma analizata (cresterea varstei de pensionare cu 17 ani intr-un interval temporal de 16 ani). Dimpotriva, au fost prevazute perioade mult mai mari pentru tranzitie, care au permis, spre exemplu, cresterea varstei standard de pensionare pentru barbati cu 3 ani intr-un interval temporal de 15 ani, respectiv cresterea varstei standard de pensionare pentru femei cu 5 ani intr-un interval temporal de 20 ani, in cazul sistemului public de pensii ori cresterea varstei standard de pensionare cu 4 ani intr-un interval temporal de 15 ani, in cazul anexei nr. 1 la Legea nr. 223\/2015 privind pensiile militare de stat. <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

In concluzie, raportat la cele mai sus aratate, se poate observa faptul ca modalitatea de reglementare a pensiei de serviciu in cazul magistratilor genereaza evidente situatii de inechitate si discriminare comparativ cu celelalte categorii sociale, beneficiare de pensie de serviciu. <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Lipsa unei justificari rezonabile si obiective <\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In Expunerea de motive a legii principala justificare a diminuarii drastice a pensiilor de serviciu a magistratilor are un caracter general, vizand necesitatea imperioasa a reducerii cheltuielilor cu pensiile, bugetul de stat fiind in situatia de a nu le mai putea sustine la nivelul actual. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In argumentarea generica a legii, lipsita de o fundamentare bazata pe cifre, care sa ofere o evidentiere clara si completa a impactului financiar al noii reglementari in planul economiilor bugetare, Guvernul omite sa precizeze datele financiare care ar fi putut oferi imaginea relevanta pentru analiza eventualului caracter obiectiv al restrictionarii dreptului la pensia de serviciu a magistratilor. <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

In sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% apartin sistemului de aparare si ordine publica (aproximativ 190.000 de persoane, militari, politisti, ofiteri SRI, SIE, SPP, functionari publici cu statut special, jandarmi, etc.), iar peste 10.000 apartin celorlalte categorii profesionale (magistrati, grefieri, functionari publici parlamentari, membri ai Corpului Diplomatic si Consular al Romaniei, personal aeronautic civil navigant si personalul Curtii de Conturi). <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistratilor, dar altele decat cele ale sistemului de aparare si ordine publica), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare in 2024 a depasit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocata de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei si SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Expunerea de motive este mai degraba destinata comunicarii publice a unui narativ neadevarat decat a fundamentarii oficiale si riguroase a necesitatii modificarii cadrului legal doar in ce priveste pe magistrati. <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Pe de alta parte Jalonul 215 nu privea doar pe magistrati, care par sa fie tinta nesustinuta de date pentru atacul la autoritatea judecatoreasca. <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

II. 3 Legea incalca dispozitiile art. 124 alin.(3) din Constitutie privind independenta justitiei coroborate cu cele ale art. 147 alin. (4) privind obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale si ale art. 148 alin. (2) si alin. (4) privind prioritatea dreptului Uniunii Europene, fiind afectata componenta functionala\/institutionala a principiului independentei justitiei in substanta sa <\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Independenta justitiei reprezinta in lumina jurisprudentei europene dar si a celei nationale, un element structural esential al statului de drept. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Garantiile pe care statul este dator sa le ofere respectarii principiului independentei justitiei – intre care se numara si pensia de serviciu a magistratilor – nu reprezinta favoruri sau privilegii acordate magistratilor, ci ele slujesc binelui general concretizat in valori precum libertatea, demnitatea, democratia, care desi nu au asociata in mod direct o valoare economica, depasesc prin importanta aspecte variabile si temporare, insa cuantificabile din punct de vedere material. <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

In realitate, raportat la efectele avute pe termen lung asupra sistemului de justitie a masurii luate de Guvern si avand in vedere caracterul deopotriva general al principiilor puse in balanta, analiza ceruta instantei constitutionale presupune o ordonare din punctul de vedere al importantei oferite de societate, prin institutiile sale, propriilor valori. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Hotararea Sectiilor unite prezinta deciziiele CJUE, CEDO dar si jurisprudenta CCR care evidentiaza fara echivoc caracterul neconstitutional al solutiilor normative propuse. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

II.4 Eliminarea de facto a pensiilor de serviciu pentru generatiile viitoare de magistrati. <\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Anuleaza de facto pensiile de serviciu, creand pentru magistratii care nu indeplinesc conditiile de pensionare la data intrarii in vigoare a legii, reducerea pana la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generatiile viitoare va deveni chiar inferioara celei din sistemul public de pensii. Argumentele circumscrise acestei critici sunt expuse pe larg in cuprinsul sesizarii ICCJ. <\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

II.5 Neconstitutionalitatea prevederilor art. V alin. (6) din proiectul de lege ce incalca dispozitiile art. 1 alin. (3) si (5), ale art. 16 si art. 124 alin. (3) cu referire la art. 147 alin. (4) si art. 148 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, in privinta modalitatii de actualizare a pensiei de serviciu in functie de indicele de inflatie <\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Hotararea Sectiilor unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie expune in concret incompatibilitatea solutiilor normative identificate de Executiv raportate la decizii anterioare exprese, raportate la respectivele prevederi, ceea ce incalca in procesul de legiferare caracterul obligatoriu al deciziilor CCR<\/span><\/b>\u201d. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

* Cititi aici comunicatul ICCJ privind atacarea la CCR a legii privind pensiile de serviciu ale magistratilor<\/b><\/span><\/span><\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/section>\n

\n
\n

Comentarii<\/h2>\n<\/div>\n
\n
\n
\n


\n\t\t\t\t\t\t\t\t#
\n\t\t\t\t\t\t\t\tgogu pintenogu<\/strong>\"date\"
\n\t\t\t\t\t\t\t\t 5 December 2025 16:00
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>+50<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

Premierul Shrek si concubina Fiona s-au dus la Viena s\u0103 rezolve interesele multina\u021bionalelor din energie. La revenire c\u0103pc\u0103unul se face scut pentru incompetenta sinistr\u0103 Buzoianu. <\/div>\n