{"id":912352,"date":"2024-11-17T17:14:00","date_gmt":"2024-11-17T14:14:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=912352"},"modified":"2024-11-17T17:14:00","modified_gmt":"2024-11-17T14:14:00","slug":"sefa-csm-rupe-tacerea-interviu-cu-presedinta-consiliului-superior-al-magistraturii-judecatoarea-denisa-stanisor-nu-poate-fi-echivalata-o-buna-comunicare-interna-intre-membrii-csm","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=912352","title":{"rendered":"SEFA CSM RUPE TACEREA \u2013 Interviu cu presedinta Consiliului Superior al Magistraturii, judecatoarea Denisa Stanisor: \u201eNu poate fi echivalata o buna comunicare interna intre membrii CSM, intre care foarte rar se nasc discutii contradictorii, cu lipsa de transparenta… Nu exista teama de presa sau de critica… Au fost numeroase situatii in care votul nu a fost unanim… Lipsa procesului-verbal de depunere a juramantului nu echivaleaza cu lipsa depunerii juramantului\u201d"},"content":{"rendered":"
\n

SEFA CSM RUPE TACEREA \u2013 Interviu cu presedinta Consiliului Superior al Magistraturii, judecatoarea Denisa Stanisor: \u201eNu poate fi echivalata o buna comunicare interna intre membrii CSM, intre care foarte rar se nasc discutii contradictorii, cu lipsa de transparenta… Nu exista teama de presa sau de critica… Au fost numeroase situatii in care votul nu a fost unanim… Lipsa procesului-verbal de depunere a juramantului nu echivaleaza cu lipsa depunerii juramantului\u201d<\/h1>\n
\n

Scris de: George TARATA | \"pdf\"<\/a> | \"print\"<\/a><\/p>\n

\n
17 November 2024 17:14<\/div>\n
Vizualizari: 5917<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n

Lumea Justitiei publica un amplu interviu realizat cu <\/span>presedinta Consiliului Superior al Magistraturii, judecatoarea Denisa Stanisor (foto 1)<\/span><\/strong><\/span>. Un interviu in care aceasta ofera lamuriri atat in ceea ce priveste activitatea CSM, cat si in ceea ce priveste situatia instantelor in momentul de fata. <\/span><\/span><\/p>\n

\n

\u00a0<\/p>\n

Astfel, sefa CSM a tinut sa respinga acuzatiile in legatura cu lipsa de transparenta a Consiliului, tinand sa sublinieze ca dimpotriva institutia pe care o conduce se situeaza la un nivel superior al indicelui de transparenta. In acest context, Stanisor precizeaza ca daca intre membrii CSM nu exista divergente, iar atunci cand exista ele sunt bine gestionate, acest lucru nu reprezinta o lipsa de transparenta. De asemenea, sedintele extrem de scurte ale Sectiei pentru judecatori nu inseamna ca intre membrii CSM nu au loc discutii in comisiile de lucru sau la momentul deliberarii asupra punctelor aflate pe ordinea de zi, afirma Stanisor, si nici nu inseamna ca aceleasi sedinte foarte scurte ar devoala o modalitate prin care membrii CSM se feresc sa se expuna de teama presei sau a criticilor. <\/span><\/span><\/p>\n

In acelasi interviu, judecatoarea Denisa Stanisor dezvaluie noi detalii despre scandalul referitor la centralizarea sistemului ECRIS si a caluclatoarelor judecatorilor pe un server administrat de Ministerul Justitiei, vorbind si despre relatia pe care CSM o are cu ministra Justitiei Alina Gorghiu. <\/span><\/span><\/p>\n

Totodata, sefa CSM prezinta date de ultima ora despre situatia in care se regasesc instantele si despre gradul de ocupare a posturilor de judecator, explicand in acelasi timp si de ce s-a renuntat la demersul de normare a muncii. <\/span><\/span><\/p>\n

Nu in ultimul rand, Denisa Stanisor ofera raspunsuri in legatura cu deciziile Inaltei Curti din dosarele disciplinare solutionate de CSM, dar si in legatura cu una dintre cele mai grave probleme din sistem, si anume lipsa juramantului pe care magistratii au obligatia sa il depuna la inceperea activitatii. <\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Prezentam interviul cu presedinta CSM, judecatoarea Denisa Stanisor:<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

As incepe discutia cu ultima dezbatere de amploare care s-a produs in sistem. Este vorba despre scandalul privind centralizarea sistemului ECRIS si a calculatoarelor judecatorilor pe un server administrat de Ministerul Justitiei. Au existat pozitii diferite din partea CSM si a Ministerului Justitiei pe aceasta tema. In ce etapa ne aflam acum, in ce stadiu se afla procesul de centralizare?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

La acest moment sunt puse in aplicare de catre instantele judecatoresti dispozitiile Hotararii Sectiei pentru judecatori nr. 1519 din data de 05 septembrie 2024.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

S-a constatat, prin hotararea amintita, <\/span>in exercitarea atributiei constitutionale de a veghea la respectarea independentei justitiei, ca prin inrolarea calculatoarelor si serverelor din instantele judecatoresti in domeniul <\/span>just.ro, <\/span>gestionat de catre Ministerul Justitiei, se creeaza o vulnerabilitate de natura sa afecteze independenta justitiei.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Drept consecinta, pentru inlaturarea vulnerabilitatii privind independenta justitiei s-a decis incetarea procesului de inrolare a calculatoarelor si serverelor din instantele judecatoresti in domeniul administrat de Ministerul Justitiei – <\/span>just.ro. <\/span>in cazul in care demersul a fost deja inceput sau finalizat, s-a decis revenirea la situatia anterioara inrolarii.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

De asemenea, s-a decis reconfigurarea serverelor ECRIS fara a fi in relatie de dependenta cu domeniul <\/span>just.ro si <\/span>monitorizarea zilnica de catre instantele judecatoresti a accesului in echipamentele informatice pentru identificarea oricarui acces neautorizat.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Dupa cum deja cunoasteti, in baza principiului cooperarii loiale, s-a solicitat Ministerului Justitiei sa demareze procesul de transfer catre Consiliul Superior al Magistraturii al tuturor atributiilor ce ii revin in domeniul IT vizand instantele judecatoresti, apreciindu-se ca acest proces reprezinta nu doar o masura de conformare cu standardele europene, ci si un pas necesar pentru asigurarea unei justitii independente si eficiente. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Intrucat arhitectura implementata in cadrul instantelor judecatoresti este conceptual gresita, tratand instantele drept compartimente in cadrul ministerului, cu consecintele tehnice inerente, iar sistemul tehnic functioneaza pe un echipament al ministerului, s-a hotarat crearea unei arhitecturi de domenii strict pentru instantele judecatoresti. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel, impreuna cu acestea a fost conceputa o arhitectura a domeniilor in care se afla calculatoarele si serverele din instantele judecatoresti astfel incat aceasta sa fie compatibila cu principiul independentei justitiei.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Totodata, in perioada urmatoare vor fi elaborate proceduri pentru tranzitia echipamentelor catre noile domenii. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Pana la acest moment, transferul nu a fost realizat, ci se poarta in continuare discutii pentru identificarea celor mai bune solutii.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Nu va ascund ca au circulat opinii \u2013 chiar si din randul magistratilor \u2013 potrivit carora in spatele acestui diferend s-ar ascunde de fapt batalia pe controlul dosarelor, caci atat CSM, cat si Ministerul Justitiei ar dori sa fie singura institutie care sa aiba acces la informatiile din dosare. Este reala aceasta teza? Cum ati putea combate aceasta teorie? <\/span><\/strong><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Acest scenariu nu este real. Consiliul, prin intermediul Sectiei pentru judecatori, a actionat cu loialitate in raport de independenta justitiei garantata constitutional. Principiul separatiei puterilor in stat nu permite o astfel de intruziune in activitatea puterii judecatoresti, precum cea rezultata din procesul inrolarii calculatoarelor si serverelor de catre Minsiterul Justitiei.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Interventia Consiliului are ca scop eliminarea posibilitatii tehnice de a accesa si modifica informatii direct despre dosarele aflate pe rolul instantelor judecatoresti de catre o institutie ce se afla in afara autoritatii judecatoresti. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Arhitectura a fost conceputa impreuna cu instantele judecatoresti si corespunde cu situatia preexistenta demersului de centralizare nejustificata a calculatoarelor judecatorilor intr-un domeniu unic.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Demersurile tehnice care urmaresc centralizarea echipamentelor instantelor si stocarea datelor in mod centralizat in afara autoritatii judecatoresti, cu justificarea necesitatii implementarii unor mecanisme de finantare, nu pot sub nicio forma prevala asupra garantiilor de independenta a justitiei, pilon fundamental al statului de drept si principiu esential promovat chiar de catre institutiile care asigura finantarea unor astfel de proiecte.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In plus, la nivel european, ministerele care gestioneaza domeniul justitiei nu detin asemenea prerogative care sa interfereze de o maniera nepermisa cu activitatea autoritatilor judecatoresti, astfel incat sa pericliteze independenta acestora.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Edificatoare din acest punct de vedere sunt si luarile de pozitie ale Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE), exprimate prin avizele nr. 24\/2021 si nr. 26\/2023, precum si a Retelei Europene a Consiliilor Judiciare, asa cum rezulta din Declaratia de la Roma din 14 iunie 2024.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In esenta, luarile de pozitie anterior mentionate subliniaza ca este imperios necesar ca, in tarile in care exista, Consiliile Judiciare sa fie implicate si sa poata decide cu privire la arhitectura sistemelor informatice, la siguranta datelor generate de sistemul de justitie si la aplicatiile care sunt folosite in sistem, pentru eficientizarea si imbunatatirea calitatii actului de justitie.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Pozitiile pe acest caz din partea Ministerului Justitiei au fost exprimate nu de catre ministrul justitiei, ci de catre un functionar din cadrul acestei institutii, si anume directorul Directiei de Informatica. Cum comentati absenta din toata aceasta polemica a ministrei justitiei Alina Gorghiu? Ati avut macar discutii private cu aceasta, caci la sedintele CSM nu a participat?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Intr-adevar, doamna ministru nu a participat la sedintele Sectiei pentru judecatori a CSM in care au fost dezbatute aceste probleme, desi ar fi fost cu siguranta util si benefic pentru identificarea solutiilor potrivite referitoare la situatia generata de inrolarea calculatoarelor si serverelor. Au existat intalniri cu doamna ministru pentru a discuta aceasta situatie, iar Consiliul a avut si o pozitie publica in acest sens, prin emiterea unui comunicat, ca urmare a unei comunicari publice transmise de catre Ministerul Justitiei, prin care au fost prezentat aspecte neconforme cu cele discutate.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel cum s-a afirmat si la acel moment, Consiliul Superior al Magistraturii ramane in continuare deschis cooperarii institutionale, insa intotdeauna in limitele loialitatii, si va continua sa semnaleze corect si ferm toate aspectele care pot constitui vulnerabilitati la adresa independentei justitiei, in vederea remedierii lor in cadrul statului de drept.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Ce relatie ati avut in general cu ministra Justitiei, exceptand tema despre care am vorbit pana acum?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

O relatie institutionala, astfel cum impun si dispozitiile legale in materie. Ministrul justitiei este membru de drept in Consiliu si invitat de fiecare data sa participe la lucrarile sectiilor si plenului. De asemenea, au existat colaborari institutionale si in cadrul unor evenimente publice la care am participat.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In calitate de reprezentant al Consiliului, subliniez din nou disponibilitatea institutiei catre o cooperare institutionala reala, care sa fie in beneficiul realizarii justitiei la nivelul standardelor democratice aplicabile si Romaniei.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Aceasta cooperare institutionala reala se poate materializa si prin prezenta doamnei ministru la sedintele Consiliului, in calitate de membru de drept.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Sa trecem la activitatea CSM. Conduceti Consiliul din ianuarie 2024, deci de zece luni. Cu regret trebuie sa va spun ca nici in mandatul dvs nu s-a rezolvat problema pe care Lumea Justitiei a semnalat-o inca de la inceputul activitatii actualului CSM, din mandatul fostului presedinte Daniel Gradinaru. Este vorba despre lipsa de transparenta. Ma refer aici la sedintele care dureaza circa 1 minut, cu exceptia celor in care sunt programate interviuri sau cand sunt dezbatute subiecte majore (de genul centralizarii calculatoarelor Minsiterului Justitiei). De ce nu ati schimbat nimic, de ce ati mers pe aceeasi linie in care nu exista discutii publice intre membrii CSM, in care nu mai sunt dezbateri pe subiectele incluse pe ordinea de zi?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Au existat si exista discutii publice in cadrul sedintelor de sectii sau Plen, atunci cand acestea sunt necesare fata de situatia care le impune. Nu poate fi echivalata o buna comunicare interna intre membrii CSM, intre care foarte rar se nasc discutii contradictorii si, chiar si atunci, sunt bine gestionate, cu lipsa de transparenta. Consiliul se afla la nivelul superior al indicelui de transparenta institutionala, iar acesta este monitorizat anual de catre Secretariatul General al Guvernului. De altfel, transparenta institutionala a fost constant imbunatatita, iar acest aspect rezulta si din reflectarea cu regularitate in mass-media a activitatii Consiliului. <\/i><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Multi afirma ca atitudinea celor din actualul CSM este cauzata de frica de presa, de frica de a se expune. Mai exact, ar exista o frica sa nu fie criticati, asa cum s-a intamplat in cazul membrilor fostului CSM. Un fost CSM care era plin de scandaluri, dat tocmai aceste scandaluri faceau activitatea sa fie extrem de transparenta. Va este frica de presa si de critica?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Nu ar putea fi echivalata transparenta institutionala, astfel cum sugerati, cu lipsa unor bariere in comunicare intre membrii Consiliului care ar fi fost reflectate mediatic daca existau.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel cum am precizat si la intrebarea anterioara, comunicarea interna intre membrii Consiliului se deruleaza in bune conditii, existand o atitudine de colaborare, astfel incat atributiile institutionale sa fie indeplintie corespunzator si cu cea mai mare celeritate. Multe discutii se poarta in comisii sau la momentul deliberarii asupra punctelor aflate pe ordinea de zi a sedintelor. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Nu consider ca exista o teama de presa sau de critica. De altfel, au existat mai multe aparitii publice din partea conducerii anterioare, cat si in cursul prezentului mandat. Membrii CSM, de asemenea, au avut aparitii publice atunci cand subiectul a impus o interventie, iar Consiliul a raspuns presei si institutional prin intermediul biroului de presa. Critica constructiva este mereu benefica, iar Consiliu este receptiv la reflectarea acesteia in mass-media.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In general, Consiliul adopta pozitii publice semnificative, atunci cand este cu adevarat necesar, iar dinamica comunicarii publice a institutiei este vazuta in cheia comunicarii eficiente si la obiect, de impact, daca subiectul mediatizat o impune. Este un aspect ce tine de oportunitate si in privinta caruia Consiliul beneficiaza de o marja de apreciere proprie.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

De altfel, Consiliul comunica constant in mod proactiv, fiind transmise presei din oficiu, pe diferite canale, informatii de interes public din activitatea curenta a institutiei, iar toate sedintele de sectii si plen sunt transmise in direct pe site-ul institutiei si pot fi urmarite de orice persoana interesata.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/i><\/p>\n

Cu foarte putine exceptii, hotararile in CSM sunt luate in unanimitate. Credeti ca este benefica lipsa oricarei opozitii in interiorul CSM, caci exprimarea constanta a unui vot \u201eimpotriva\u201d la mai toate cazurile discutate, de catre aceeasi judecatoare, nu inseamna opozitie?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Nu voi face referire la modalitatea in care voteaza membrii CSM intrucat votul este liber si secret. Fiecare voteaza in cunostinta de cauza, avand acces la toate informatiile aferente lucrarilor, si in urma deliberarilor ce au loc la finalul sedintei. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Au fost numeroase situatii in care votul nu a fost unanim, astfel incat afirmatia dumneavoastra potrivit careia marea majoritate a hotararilor sunt adoptate in unanimitate nu poate fi validata in lipsa unor verificari statistice in acest sens.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Pe de alta parte, astfel cum am aratat si anterior, o viziune congruenta a membrilor CSM asupra unor subiecte ori situatii ce apar in activitatea Consiliului nu este in sine o problema, iar puncte de vedere diferite pot fi exprimate in timpul deliberarilor si unificate in urma discutiilor ce au loc. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Avand in vedere rolul constitutional al Consiliului si responsabilitatea institutiei pentru buna organizare si administrare a justitiei, este chiar benefica o buna colaborare si unitate intre membri.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Tot in ceea ce priveste activitatea CSM, de ce recurgeti la o anonimizare atat de brutala a hotararilor privind eventuale actiuni in regres sau a minutelor comisiilor de lucru? Se doreste ca nimeni sa nu poata afla nicio informatie sau sa afle cat mai greu informatii in legatura cu problemele la care se refera respectivele hotarari si minute?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Conduita Consiliului este intemeiata pe buna credinta si loialitate fata de dispozitiile legale ce reglementeaza posibilitatea publicarii datelor cu caracter personal.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Interesul presei pentru a afla cat mai multe informatii este de inteles si rezida in specificul activitatii mass-media de informare publica, insa in sens invers, institutiile publice sunt obligate sa asigure protectia datelor cu caracter personal in acord cu prevederile legale. Procedand altfel, exista consecinte legale daca date cu caracter personal sunt facute publice cu incalcarea prevederilor legale, provocand eventual si vatamari persoanelor in cauza.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/i><\/p>\n

La fel stau lucrurile cu concursurile de admitere (la INM, in magistratura, pe posturile de asimilati), unde brusc listele candidatilor au inceput sa fie anonimizate, dupa ce ani de zile CSM a dat dovada de transparenta. Exista candidati sensibili despre care opinia publica nu trebuie sa stie? Cum ar fi, de exemplu, copii ai unor magistrati importanti.<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Un raspuns in acest sens a fost comunicat catre dumneavoastra si prin intermediul biroului de presa al Consiliului. Asa cum s-a precizat prin intermediul pozitiei exprimate la acel moment, initiativa nu a apartinut Consiliului, ci au fost formulate cereri in acest sens intemeiate pe dispozitiile GDPR.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Jurisprudenta in materia nivelului de protectie al datelor cu caracter personal este intr-o continua dinamica si a fost astfel in ultimii ani, atat la nivel european, cat si la nivel national.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Orientarile recente sunt in sensul ca, atunci cand o persoana nu are functie publica, iar publicarea datelor cu caracter personal i-ar putea chiar aduce prejudicii in viata privata, echilibrul intre nevoia de informare publica si protectia vietii private este incalcat.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Aceasta a fost si situatia candidatilor la concursurile de admitere in magistratura care pana la validarea rezultatelor in sensul admiterii lor in profesie nu au inca functie publica si, astfel, chiar legislatia nationala, respectiv articolul 14 din Legea nr. 544\/2001 privind informatiile de interes public, asa cum au fost interpretate prin Decizia nr. 37\/2015 pronuntata de iCCJ, prevad ca in aceasta situatie datele cu caracter personal reprezentate de nume si prenume nu ar trebui considerate informatii de interes public.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Pe de alta parte, daca pana acum am abordat aspecte negative din activitatea CSM, corect este sa spunem ca exista si multe lucruri bune facute de Consiliu. Unul dintre ele este cresterea gradului de ocupare a locurilor vacante din instante. Cel putin acestea au fost informatiile transmise din CSM. Cum se prezinta in momentul de fata situatia la curtile de apel, tribunale si judecatorii?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Reducerea deficitului de personal este una dintre principalele directii de actiune asumate de prezentul Consiliu si obiective concrete, cu efecte pozitive, au fost, intr-adevar, atinse din aceasta perspectiva. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

La data de 01 octombrie 2024, numarul total al posturilor de judecator la nivelul sistemului judiciar este de 5070 de posturi, din care 750 de posturi vacante, insa 539 dintre acestea sunt deja alocate unor proceduri de ocupare. Gradul de ocupare al schemei la nivel national este de 85,21 %, posturile fiind repartizate pe grade de jurisdictie, astfel:<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

La Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt 122 de posturi de judecator in schema, dintre care 18 posturi sunt vacante, acestea fiind toate alocate concursului de promovare in functia de judecator la ICCJ care se va finaliza in luna ianuarie 2025. Gradul de ocupare al schemei este, prin urmare, de 85,25%.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

La nivelul tuturor curtilor de apel, schemele cumulate prevad un numar de 930 de posturi, dintre care 33 de posturi vacante. 23 de posturi din cele 33 vacante sunt alocate unor proceduri de ocupare in curs. Gradul de ocupare al schemei este, prin urmare, de 96,45%.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

La nivelul tribunalelor, sunt prevazute cumulat 1701 posturi de judecator, dintre care 424 de posturi sunt vacante. Dintre aceste 424 de posturi vacante, 395 de posturi sunt alocare unor proceduri de ocupare. Prin urmare, la nivelul tribunalelor, gradul de ocupare al schemelor de judecator este de 75,07%.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Judecatoriile dispun de 2317 posturi in total, dintre care 275 de posturi sunt vacante. Dintre acestea, 103 posturi sunt alocate unor proceduri de ocupare. Gradul de ocupare al schemelor este de 88,13%.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

In cat timp vom ajunge sa spunem ca nu mai exista cazuri de instante care functioneaza cu un singur judecator sau cu cate doi judecatori? Daca vom ajunge vreodata in acel moment.<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Un orizont de timp exact nu ar putea fi precizat din mai multe considerente. Unul dintre acestea este dinamica fluctuatiilor de personal, ca urmare a transferurilor, promovarilor, pensionarilor, concedii de maternitate, paternitate sau crestere copil si, din pacate, chiar deces. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Important de precizat este ca astfel de situatii, in care o instanta isi desfasoara activitatea cu un singur judecator sau, in orice caz, mult sub numarul posturilor prevazute in schema de personal, sunt din ce in ce mai rar intalnite si, de altfel, monitorizate indeaproape de catre Consiliu pentru a fi identificate de indata posibile masuri de remediere.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Ramane problema incarcaturii si a volumului mare de dosare de solutionat. Ati initiat si aplicat la un moment dat un proiect de normare a muncii. De ce ati renuntat la el? Initiativa privind abandonarea normarii muncii a venit din CSM sau dinspre instante?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

In cursul anului 2023 au fost formulate de catre Sectia pentru judecatori a Consiliului mai multe recomandari, cu caracter de masuri provizorii, menite sa sprijine instantele judecatoresti in gestionarea volumui mare de activitate. S-a retinut insa, inca de la acel moment, ca este necesara o analiza detaliata pentru stabilirea volumului optim de activitate al judecatorilor. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Contextul adoptarii acestor masuri era caracterizat de o crestere continua a numarului posturilor vacante de judecator, in special ca urmare a pensionarilor, iar ritmul de ocupare al acestora era semnificativ mai lent comparativ cu gradul de vacantare. A fost avut in vedere, de asemenea, pe fondul unui volum deja mare de activitate al instantelor, faptul ca in anul 2020 nu au fost organizate concursuri de admitere la INM si nici de admitere in magistratura pentru persoane cu 5 ani vechime in profesii juridice. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Ulterior, in urma unei analize efectuate la nivelul comisiilor Consiliului, s-a subliniat caracterul de recomandare al masurilor adoptate in 2023 pentru normarea muncii, precum si faptul ca revine conducatorilor instantelor judecatoresti, sub coordonarea presedintelui curtii de apel, sa aprecieze si sa dispuna cu privire la masurile specifice care se impun pentru normarea provizorie a muncii, in functie de situatia concreta de la nivelul fiecarei instante. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel, in contextul necesitatii unei normari a muncii care sa creeze posibilitatea gestionarii de catre judecatori a unui volum optim de activitate, este deosebit de important a se identifica echilibrul necesar dintre nevoia magistratilor si drepturile fundamentale ale justitiabililior. Un reper trebuie sa il reprezinte respectarea principiului solutionarii cauzelor intr-un termen rezonabil, prin raportare la specificul fiecarui litigiu.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In ansamblu, in urma analizei efectuate, a rezultat ca in pofida dificultatilor majore cu care s-au confruntat instantele din cauza insuficientei vadite a numarului de judecatori, masurile de normare provizorie a activitatii au avut efect, intrucat rata de solutionare a dosarelor a crescut, spre exemplu, in cazul curtilor de apel cu 7,4%, iar la tribunale si judecatorii s-au inregistrat cresteri usoare de 1,1%, respectiv de 1,4%.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Cu toate acestea, in urma unui mod neunitar de aplicare in practica a masurilor provizorii adoptate, au rezultat si efecte usor negative in sensul cresterii termenelor de solutionare a cauzelor.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Intrucat evolutia ocuparii locurilor de judecator a inregistrat o imbunatatire semnificativa, a aparut necesara reconsiderarea demersului in vederea conformarii la exigentele respectarii duratei rezonabile de solutionare a cauzelor. Acestea pot fi garantate prin adoptarea de masuri la nivelul fiecarei instante, in mod particular, in functie de numarul cauzelor inregistrate si gradul de ocupare efectiva a schemei de judecatori.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Se poate concluziona astfel, ca masura normarii activitatii apare ca necesara in functie de gradul de ocupare al posturilor, mai ales in perioade dificile, sau in functie de alte situatii care pot conduce la incarcarea excesiva a volumului de activitate al judecatorilor. Insa aceasta nu trebuie privita ca o regula, ci ca o situatie de exceptie, care trebuie analizata in concret la nivelul fiecarei instante si in echilibru cu necesitatea respectarii termenului rezonabil de solutionare a cauzelor, ca drept fundamental al cetatenilor. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Ramane, de asemenea, si in sarcina judecatorilor investiti cu solutionarea cauzelor, sa realizeze managementul propriu al sedintelor de judecata, acestia avand intelegerea exacta a activitatilor procedurale si procesuale pe care le implica fiecare dosar.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Stabilirea si asigurarea unui volum optim de munca pentru judecatori ramane insa o prioritate pentru Consiliu, care implica cercetari si analize laborioase, ce presupun resurse financiare semnificative de care Consiliul nu dispune in prezent, dar care vor fi reluate de indata ce vor exista resursele necesare. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Cum credeti ca s-ar putea rezolva totusi aceasta problema a volumului urias de dosare cu care se confrunta judecatorii, fara sa se incalce accesul liber la justitie?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Cred ca reiese implicit din raspunsul detaliat la intrebarea anterioara.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Trecand la alta tema: sunt curios sa aflu opinia dvs in ceea ce priveste faptul ca hotararile disciplinare ale judecatorilor din CSM (atat din vechiul CSM, cat si din actualul CSM) sunt desfiintate sau modificate radical si imblanzite de Inalta Curte. S-a intamplat in mai toate dosarele disciplinare in care au fost aplicate sanctiuni dure. Chiar sa nu stie sa judece judecatorii din CSM si aproape toate hotararile lor sa fie gresite?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Cu referire la hotararile in materie disciplinara pronuntate de actualul Consiliu \u2013 Sectia pentru judecatori, pe care il reprezint si in numele caruia am prerogativa de a ma adresa dumneavoastra, aceasta concluzie pe care o prezentati nu se sustine statistic.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In anul 2023, Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a pronuntat un numar de 27 de hotarari prin care au fost solutionate actiuni disciplinare exercitate de Inspectia Judiciara impotriva unor judecatori. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Din datele statistice rezulta ca 17 actiuni disciplinare au fost admise, 4 actiuni disciplinare au fost admise in parte, iar 6 actiuni disciplinare au fost respinse.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Impotriva hotararilor pronuntate de Sectia pentru judecatori in materie disciplinara s-a formulat recurs in 15 cauze.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In 7 cauze s-a respins recursul declarat, iar in 3 cauze s-a admis recursul declarat, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 judecatori procedand la o reindividualizare a sanctiunii aplicate. Intr-o alta cauza s-a renuntat la calea de atac formulata.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Trebuie mentionat ca doar in 3 cauze Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 judecatori a desfiintat pe fond solutia pronuntata de Sectia pentru judecatori in materie disciplinara, iar o cauza este in curs de solutionare in recurs.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Totodata, pana la data de 10 octombrie 2024, Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a pronuntat un numar de 12 hotarari prin care au fost solutionate actiuni disciplinare exercitate de Inspectia Judiciara impotriva unor judecatori. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In ceea ce priveste solutiile pronuntate, din datele statistice a rezultat ca 10 actiuni disciplinare au fost admise, o actiune disciplinara a fost admisa in parte si o actiune disciplinara a fost respinsa. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Impotriva hotararilor pronuntate de Sectia pentru judecatori in materie disciplinara, in cursul anului 2024, s-a formulat recurs in 8 cauze.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel, intr-o cauza s-a admis recursul declarat, Inalta Curte de Casatie si Justitie-Completul de 5 judecatori procedand la o reindividualizare a sanctiunii aplicate, iar intr-o alta cauza s-a admis recursul declarat, hotararea Sectiei pentru judecatori in materie disciplinara fiind mentinuta in parte, inclusiv cu privire la sanctiunea disciplinara aplicata judecatorului, restul cauzelor fiind in curs de solutionare in recurs.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In ceea ce priveste practica in materie disciplinara a Consiliului anterior, statistica dedicata se regaseste in rapoarte anuale de activitate care sunt publicate si pot fi consultate de catre orice persoana interesata.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/i><\/p>\n

Exista posibilitatea ca deciziile ICCJ prin care au fost anulate hotararile disciplinare ale CSM (in special excluderile din magistratura) sa va inhibe si sa va faca pe viitor ca si dvs., membrii CSM, sa fiti mai blanzi?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Prerogativa ICCJ \u2013 Completul de 5 judecatori de a solutiona cauza sub toate aspectele, atat sub aspectul legalitatii procedurii disciplinare, cat si al temeiniciei hotararii pronuntate de catre Sectia pentru judecatori a CSM in materie disciplinara se circumscrie exercitiului firesc al dreptului la un proces echitabil prin asigurarea unei cai efective de atac la o instanta judecatoreasca in sensul art. 6 din CEDO.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Posibilitatea reindividualizarii sanctiunii in recurs de catre ICCJ este expres prevazuta de lege si reprezinta, de fapt, expresia exercitiului normal al dreptului la o cale de atac efectiva.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Rezulta de aici ca se realizeaza un control judiciar efectiv al hotararii CSM in materie disciplinara, iar nu unul iluzoriu, garantand partii accesul la o instanta independenta si impartiala.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Membrii Sectiei pentru judecatori in materie disciplinara solutioneaza cauzele in baza propriului rationament logico juridic, luand in considerare, bineinteles, in masura in care este incidenta cauzei solutionate in concret, si practica consolidata in materie a iCCJ ca instanta de recurs. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Inchei cu un alt subiect extrem de actual si de foarte mare interes: existenta judecatorilor care si-au desfasurat activitatea fara a avea depus juramantul obligatoiu de judecator. Cum va raportati la aceasta realitate? Vi se pare normal sa fie oameni condamnati de judecatori care nu au indeplinit o obligatie ceruta de lege, unii dintre ei continuand sa isi desfasoare si astazi activitatea in instante?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Trebuie precizat clar ca eventuala lipsa a procesului-verbal de depunere a juramantului de la dosarul profesional nu echivaleaza cu lipsa depunerii juramantului, iar Consiliul a afirmat public acest aspect in mai multe randuri.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Ceea ce legea sanctioneaza este refuzul magistratului de a depune juramantul, care nu a fost constatat pana acum in nicio situatie, iar nu lipsa procesului-verbal de depunere a juramantului care se poate datora mai multor motive si este independenta de vointa magistratului.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Absenta proceselor verbale de consemnare a depunerii juramantului de catre unii dintre magistrati se datoreaza, pe de o parte, faptului ca gestionarea dosarelor profesionale ale magistratilor se realizeaza de catre Consiliul Superior al Magistraturii incepand cu anul 2005, ocazie cu care au fost preluate de la Ministerul Justitiei, iar pe de alta parte faptului ca, incepand cu data de 24 aprilie 2014, prin Hotararea Plenului CSM nr. 510\/2014 a fost completat art. 60 din Regulamentul Consiliului Superior al Magistraturii in sensul ca dosarele profesionale ale judecatorilor cuprind procesul-verbal in care s-a consemnat depunerea juramantului, conform art. 34 alin. 4 din Legea nr. 303\/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel, anterior datei de 24 aprilie 2014 nu exista obligatia transmiterii procesului-verbal de depunere a juramantului la dosarul profesional al magistratului, aceasta dovada ramanand fie la instanta la care acesta si-a inceput activitatea, fie la alte institutii care, de-a lungul timpului, au gestionat dosarele profesionale ale judecatorilor si procurorilor. <\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Unele instante chiar au casat procesele verbale de depunere a juramintelor aplicand Nomenclatorul care prevede termenele de pastrare a documentelor, aspect care nu poate fi imputat magistratului vizat.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Dvs. aveti depus juramantul de judecator?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

Bineinteles.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/section>\n

\n
\n

Comentarii<\/h2>\n<\/div>\n
\n
\n
\n


\n\t\t\t\t\t\t\t\t#
\n\t\t\t\t\t\t\t\tina<\/strong>\"date\"
\n\t\t\t\t\t\t\t\t17 November 2024 18:30
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>-36<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

Chiar a\u015fa pro\u015fti ne crede Madam? Jur\u0103m\u00e2ntul la intrarea pe func\u0163ie a judec\u0103torilor e OBLIGA\u0162IE DE RANG CONSTITU\u0162IONAL! Fa\u0163\u0103 de \u0162AR\u0102 !!! D\u0103m la o parte Constitu\u0163ia? Din nou? Dac\u0103 s-au “casat” procesele verbale care era temeiul legal de “casare” al DOVEZII c\u0103 poate profesa ca judec\u0103tor??? A\u015fa ceva NU SE CASEAZ\u0102 SUB NICIO FORM\u0102.\u00cen plus exist\u0103 obliga\u0163ia de a se publica actul numirii \u00een MO. C\u00e2nd se strig\u0103 un dosar \u00een instan\u0163\u0103 \u015fi r\u0103spunzi “prezent” primul lucru care \u0163i se cere este buletinul. S\u0103 dovede\u015fti cine e\u015fti. Dac\u0103 nu-l ai, l-ai uitat acas\u0103 sau l-ai pierdut poate chiar atunci nu e\u015fti l\u0103sat s\u0103 te aperi sau s\u0103 reclami ceva. Se invoc\u0103 lipsa calit\u0103\u0163ii procesuale. Se anuleaz\u0103 cererea etc. La fel, jur\u0103m\u00e2ntul de judec\u0103tor este primul lucru care instaleaz\u0103 pe cineva pe scaunul de judec\u0103tor \u015fi-i poate conferi dreptul de ajudeca pe cineva. Sincer, m\u0103 mir c\u0103 Lumea Justi\u0163iei nu a f\u0103cut niciun comentariu la acest interviu. Pot doar s\u0103 spoun c\u0103 este un interviu “cu dedica\u0163ie”! F\u0103r\u0103 niciun dubiu!<\/div>\n