{"id":90575,"date":"2019-03-08T13:20:40","date_gmt":"2019-03-08T10:20:40","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=90575"},"modified":"2019-03-08T13:20:40","modified_gmt":"2019-03-08T10:20:40","slug":"analiza-administratiei-prezidentiale-de-ce-a-respins-klaus-iohannis-proiectul-de-buget-pe-2019","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=90575","title":{"rendered":"Analiza Administra\u021biei Preziden\u021biale. De ce a respins Klaus Iohannis proiectul de buget pe 2019"},"content":{"rendered":"
\n

Prognozele macroeconomice pe acest an sunt excesiv de optimiste, iar banii aloca\u021bi \u00een proiectul legii de buget pe 2019 nu asigur\u0103 necesarul pl\u0103\u021bii tuturor pensiilor, a spus Cosmin Marinescu, consilier al \u0219efului statului pe probleme economice. El a prezentat analiza Administra\u021biei Preziden\u021biale dup\u0103 care pre\u0219edintele Klaus Iohannis a respins proiectul legii bugetului pe anul 2019.<\/strong><\/p>\n

Marinescu a spus vineri c\u0103 optimismul de care Guvernul a dat dovad\u0103 la realizarea bugetului a fost mai pronun\u021bat chiar \u0219i fa\u021b\u0103 de 2018. El a ad\u0103ugat: cre\u0219terile economice luate \u00een calcul anul trecut sau realizate au variat \u00een seria 5,5% (ini\u021bial la scrierea bugetului), 6,1%, 5,5%, 4,5% pentru a cobor\u00ee la 4%. Prognozele institu\u021biilor europene au fost mult mai apropiate de realitate, a spus Cosmin Marinescu.<\/p>\n

Discursul integral al consilierului preziden\u021bial pe probleme economice:<\/p>\n

\u201e\u00cen contextul deciziei Cur\u021bii Constitu\u021bionale, care a declarat neconstitu\u021bional\u0103 legea plafoanelor bugetare, solicitarea Pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei de reexaminare a proiectului de buget exprim\u0103 preocuparea ca Rom\u00e2nia s\u0103 beneficieze de un buget credibil, solid, sustenabil \u00een planul finan\u021belor publice, un buget care s\u0103 rezolve nu doar unele probleme curente, ci s\u0103 asigure Rom\u00e2niei pentru urm\u0103torii ani – predictibilitate \u0219i stabilitate economic\u0103.<\/p>\n

Din acest punct de vedere, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu analiza realizat\u0103 asupra proiectului de buget, doresc s\u0103 m\u0103 refer at\u00e2t la aspecte de fond, structurale, care \u021bin de construc\u021bia \u00een sine a bugetului, c\u00e2t \u0219i la unele elemente specifice referitoare la veniturile \u0219i cheltuielile bugetare, cum ar fi, de exemplu, cheltuielile cu pensiile sau situa\u021bia bugetar\u0103 a autorit\u0103\u021bilor publice locale.<\/p>\n

\u00cen privin\u021ba construc\u021biei bugetare \u0219i a cadrului macroeconomic:<\/strong><\/p>\n

Prognozele macroeconomice aflate la baza proiectului de buget pentru 2019 sunt excesiv de optimiste, de unde rezult\u0103 o serie de riscuri \u00een planul stabilit\u0103\u021bii finan\u021belor publice. Prognozele anului 2019 sunt mult mai \u00eendep\u0103rtate de un scenariu realist chiar dec\u00e2t cele aferente anului 2018.<\/p>\n

Merit\u0103 s\u0103 ne amintim pu\u021bin cum au stat lucrurile \u00een anul 2018, c\u00e2nd Comisia Na\u021bional\u0103 pentru Prognoz\u0103 a venit, succesiv, cu diverse scenarii \u00een privin\u021ba cre\u0219terii economice: ini\u021bial 5,5%, apoi cre\u0219tere la 6,1%, apoi reducere la 5,5%, apoi iar reducere, la 4,5%, pentru a descoperi, \u00een final, c\u0103 Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 public\u0103 pentru 2018 o cre\u0219tere economic\u0103 de doar 4%.<\/p>\n

Aceste evolu\u021bii din 2018 au confirmat c\u0103 prognozele organismelor interna\u021bionale au fost mult mai aproape de realitate, \u00een compara\u021bie cu prognozele e\u0219uate ale Guvernului.<\/p>\n

Pentru 2019, scenariul de cre\u0219tere economic\u0103 de 5,5% \u00eenseamn\u0103 orice altceva, nu \u0219i prognoz\u0103 macroeconomic\u0103 responsabil\u0103, \u00een special \u00een situa\u021bia \u00een care importante economii partenere ale Rom\u00e2niei resimt deja o \u00eencetinire economic\u0103.<\/p>\n

\u00cen acest context, Guvernul avea obliga\u021bia legal\u0103 s\u0103 argumenteze, \u00een Raportul care \u00eenso\u021be\u0219te bugetul, diferen\u021bele semnificative fa\u021b\u0103 de scenariul macrobugetar al Comisiei Europene, a c\u0103rei prognoz\u0103 pentru 2018 este \u00een prezent de doar 3,8%.<\/p>\n

\u00cens\u0103, insist asupra faptului c\u0103 prognozele de cre\u0219tere economic\u0103 vehiculate \u00een prezent sunt anterioare adopt\u0103rii OUG 114\/2018, ale c\u0103rei m\u0103suri intempestive \u0219i hazardate afecteaz\u0103 sustenabilitatea unor sectoare economice esen\u021biale pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Evalu\u0103rile recente din partea unor agen\u021bii ne arat\u0103 c\u0103 pot urma prognoze economice chiar mai sc\u0103zute, cu perspective negative, de \u00eencetinire a dinamicii economice.<\/p>\n

Care sunt implica\u021biile? Un scenariu macrobugetar nerealist, a\u0219a cum ne prezint\u0103 Guvernul, \u00eenseamn\u0103 venituri pe h\u00e2rtie, adic\u0103 venituri care nu vor fi colectate \u00een realitate. De unde rezult\u0103 c\u0103 surse importante de cheltuieli sunt incerte, sunt lipsite de fundament.<\/p>\n

Este elocvent exemplul execu\u021biei bugetare a anului trecut, c\u00e2nd veniturile fiscale, repet, veniturile fiscale, \u00a0\u2013 tocmai cele care arat\u0103 eficien\u021ba activit\u0103\u021bii ANAF \u2013 au fost cu aproape 3 miliarde lei sub nivelul programat ini\u021bial prin legea bugetului.<\/p>\n

\u00cen 2018, \u00eencadrarea \u00een \u021binta de deficit nu a fost deloc, dar absolut deloc, semnul unei execu\u021bii bugetare eficiente, rezultatul a fost ob\u021binut prin solu\u021bii ad-hoc care nu \u021bin la nesf\u00e2r\u0219it: a se vedea, de exemplu, a\u0219a-numitele proiecte retrospective, de 3,8 miliarde lei, trecute pe fonduri europene \u0219i \u00eenregistrate ca venituri \u00een decembrie 2018, precum \u0219i aportul excesiv al dividendelor din partea companiilor de stat (2 miliarde lei dividende excep\u021bionale, neplanificate, doar \u00een decembrie 2018). Este evident c\u0103 aceast\u0103 evolu\u021bie fragilizeaz\u0103, \u00een perspectiv\u0103, situa\u021bia unor companii esen\u021biale pentru economia Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u00cen privin\u021ba veniturilor bugetare:<\/strong><\/p>\n

Analizele proiectului de buget pentru 2019 ne arat\u0103 c\u0103 veniturile sunt supraevaluate cu circa 10 miliarde lei, adic\u0103 1% din PIB, ceea ce reprezint\u0103 foarte mult \u00een raport cu nivelul estimat al deficitului bugetar.<\/p>\n

Este lipsit\u0103 de credibilitate obliga\u021bia asumat\u0103 discre\u021bionar de Guvern privind colectarea suplimentar\u0103 de c\u0103tre ANAF a 7,5 miliarde lei, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost prezentat un plan concret de m\u0103suri care s\u0103 arate cre\u0219terea eficien\u021bei \u00een colectarea veniturilor.<\/p>\n

A\u0219adar, conform documentelor Guvernului, venituri fiscale de 7,5 miliarde de lei sunt bazate exclusiv pe promisiuni. \u00cen timp ce cre\u0219terea cheltuielilor bugetare este cert\u0103, pentru salarii, pentru pensii, aceste venituri sunt bazeaz\u0103 pe promisiuni.<\/p>\n

Veniturile din TVA, de exemplu, sunt proiectate \u00een bugetul pentru 2019 cu o cre\u0219tere de aproape 17% fa\u021b\u0103 de anul trecut, atunci c\u00e2nd cre\u0219terea a fost de doar 11%, procent ob\u021binut oricum \u00een mod speculativ, adic\u0103 prin am\u00e2narea unor ramburs\u0103ri de TVA aferente ultimelor luni ale anului 2018 (situa\u021bia care, evident, ne va costa pe deficitul \u00een termen ESA). Oricum, \u00een 2018, \u00eencas\u0103rile din TVA au fost sub nivelul programat ini\u021bial prin legea bugetului.<\/p>\n

Merit\u0103 astfel invocat\u0103 opinia Consiliului Fiscal, care arat\u0103 c\u0103 veniturile din TVA sunt supraevaluate cu circa 5 miliarde lei. De asemenea, veniturile din accize sunt \u0219i acestea supraevaluate, prin asumarea discre\u021bionar\u0103 a unor \u00eencas\u0103ri suplimentare de circa 1 miliard lei, \u00een ciuda faptului c\u0103, \u00een 2018, \u00eencas\u0103rile din accize au fost \u0219i ele sub programul ini\u021bial.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te cheltuielile bugetare:<\/strong><\/p>\n

Analiza proiectului de buget arat\u0103 subestimarea unor capitole de cheltuieli, sau chiar ajust\u0103ri negative deliberate, a\u0219a cum s-ar putea s\u0103 stea lucrurile chiar \u00a0\u00een cazul pensiilor.<\/p>\n

De exemplu, \u00een proiectul de buget pus \u00een dezbatere public\u0103 pe 31 ianuarie, cheltuielile cu pensiile din Bugetul asigur\u0103rilor sociale de stat erau prev\u0103zute la 69,3 miliarde lei.<\/p>\n

Dup\u0103 doar o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een bugetul adoptat de Guvern \u00een 8 februarie, cheltuielile cu pensiile au devenit 68,1 miliarde lei, deci cu 1,2 miliarde lei mai pu\u021bin. Aceste prevederi au fost apoi votate \u00een Parlament, pe 15 februarie.<\/p>\n

Este deosebit de important\u0103 clarificarea acestei situa\u021bii, care poate ar\u0103ta c\u0103 banii din buget nu asigur\u0103 necesarul pentru plata tuturor pensiilor. Calculele ne arat\u0103 cheltuieli cu pensiile subestimate cu circa 1,4 miliarde lei.<\/p>\n

De exemplu, oricine dore\u0219te poate aproxima cheltuielile necesare cu pensiile \u00een 2019, lu\u00e2nd \u00een considerare cheltuiala lunar\u0103 cu pensiile din ultimele luni ale anului trecut. Atunci cheltuiala lunar\u0103 a fost 5,51 miliarde lei. Lu\u0103m \u00een considerare apoi majorarea punctului de pensie cu 15%, de la 1 septembrie 2019, a\u0219a cum Guvernul a anun\u021bat, \u0219i astfel ar rezulta un necesar pentru pensii de 69,5 miliarde lei, deci cu 1,4 miliarde lei peste cheltuielile bugetate, de doar 68,1 miliarde lei.<\/p>\n

Solicit\u0103m astfel s\u0103 se clarifice aceste aspecte \u0219i s\u0103 existe asigurarea c\u0103 sumele destinate pensiilor vor fi incluse \u00een buget integral, pentru \u00eentreg anul.<\/p>\n

Exist\u0103 \u0219i alte capitole de cheltuieli susceptibile de subestimare, cum ar fi, de exemplu,\u00a0 cheltuielile cu contribu\u021bia Rom\u00e2niei la bugetul Uniunii Europene<\/p>\n

De exemplu, potrivit Raportului \u00eentocmit de Guvern, fa\u021b\u0103 de prevederile din proiectul de buget supus dezbaterii publice \u00een 31 ianuarie, bugetul adoptat \u00een Guvern, \u00een 8 februarie, \u0219i votat apoi \u00een Parlament, \u00een 15 februarie, indic\u0103 o contribu\u021bie a Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 sc\u0103zut\u0103 cu 500 de milioane lei, f\u0103r\u0103 s\u0103 existe nicio fundamentare a acestei ajust\u0103ri negative fa\u021b\u0103 de proiectul ini\u021bial.<\/p>\n

\u00cen privin\u021ba investi\u021biilor, tocmai pentru c\u0103 bugetul anului 2019 a fost prezentat drept un buget al investi\u021biilor, este elocvent\u0103 reducerea cheltuielilor de capital din bugetele autorit\u0103\u021bilor publice locale cu peste 1 miliard lei fa\u021b\u0103 de execu\u021bia anului anterior, ceea ce, evident, va afecta negativ proiectele de investi\u021bii ale autorit\u0103\u021bilor locale.<\/p>\n

\u00a0\u00cen esen\u021b\u0103, investi\u021biile din bani na\u021bionali pentru autorit\u0103\u021bile publice locale se g\u0103sesc, \u00een bugetul 2019, la un minim istoric de 1,2% din PIB.<\/p>\n

De\u0219i investi\u021biile sunt pu\u021bine, sunt \u0219i \u00eent\u00e2rziate. Guvernul \u00eensu\u0219i a periclitat investi\u021biile autorit\u0103\u021bilor publice locale, prin \u00eent\u00e2rzierea cu care a trimis bugetul \u00een Parlament, \u00eent\u00e2rziere de 3 luni de zile – 11 februarie 2019 fa\u021b\u0103 de termenul legal de 15 noiembrie 2018.<\/p>\n

\u00cen privin\u021ba administra\u021biilor publice locale, proiectul de buget pentru 2019 prevede o schimbare esen\u021bial\u0103.\u00a0 Este vorba despre o g\u0103selni\u021b\u0103 a Guvernului \u00een ceea ce prive\u0219te finan\u021barea sistemului de protec\u021bie a copilului, a centrelor pentru persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi \u0219i a sistemului de protec\u021bie pentru persoanele cu handicap.<\/p>\n

Toate aceste servicii sociale au fost transferate din bugetul de stat \u00een sarcina bugetelor locale, \u00een sarcina UAT-urilor, a unit\u0103\u021bilor administrativ-teritoriale cum se numesc acestea.\u00a0<\/p>\n

Dup\u0103 ce Guvernul a stabilit c\u0103 UAT-urile primesc 60% din cotele defalcate din impozitul pe venit, Guvernul recurge apoi la transferul acestor servicii sociale c\u0103tre UAT-uri, parc\u0103 nevr\u00e2nd ca primarii, \u00een 2019, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu mai mul\u021bi bani.<\/p>\n

La nivel na\u021bional, situa\u021bia se prezint\u0103 astfel: asisten\u021ba social\u0103 transferat\u0103 bugetelor locale necesit\u0103, \u00een 2019, cheltuieli de circa 6,5 miliarde lei. Potrivit proiectului de buget, sursele de finan\u021bare sunt constituite din: (1) sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale \u0219i (2) venituri proprii ale UAT-urilor.<\/p>\n

\u00cens\u0103, \u0219i aici este foarte interesant, sumele din TVA de echilibrare, pentru 2019, cresc cu doar 4 miliarde lei fa\u021b\u0103 de anul trecut, de la 7,5 miliarde lei \u2013 inclusiv aloc\u0103rile din Fondul de rezerv\u0103 a Guvernului \u00een 2018, la 11,4 miliarde lei \u00een 2019. A se vedea, \u00een acest sens Anexa 1 la Legea Bugetului de stat.<\/p>\n

Ca atare, bugetele locale trebuie s\u0103 suporte diferen\u021ba dintre 6,5 miliarde lei, cheltuielile cu transferul asisten\u021bei sociale \u00een sarcina bugetelor locale \u0219i 4 miliarde lei, c\u00e2t reprezint\u0103 TVA de echilibrare.<\/p>\n

A\u0219adar, g\u0103selni\u021ba Guvernului \u00eenseamn\u0103 pentru bugetele administra\u021biei publice locale o \u201enot\u0103 de plat\u0103\u201d \u00een plus, din venituri proprii, de circa 2,5 miliarde lei, bani care, evident, puteau fi folosi\u021bi pentru investi\u021bii \u0219i pentru dezvoltarea comunit\u0103\u021bilor locale.<\/p>\n

\u00cen acest context, numeroase prim\u0103rii se pot confrunta cu bugete insuficiente, la limita necesarului de func\u021bionare, ceea ce ar putea afecta inclusiv sistemul de asisten\u021b\u0103 social\u0103 descentralizat la nivelul autorit\u0103\u021bilor publice locale.<\/p>\n

Toate aceste elemente au fost surprinse \u00een cererea de reexaminare, inclusiv cu trimitere la baza legal\u0103 deficitar\u0103 a acestei \u201edescentraliz\u0103ri pe jum\u0103tate\u201d – \u00een sarcina bugetelor locale.<\/p>\n

Astfel, solicit\u0103m Parlamentului s\u0103 reexamineze at\u00e2t fundamentarea legal\u0103, c\u00e2t \u0219i latura financiar\u0103 a acestei schimb\u0103ri \u00een finan\u021barea sistemului de asisten\u021b\u0103 social\u0103.<\/p>\n

\u00cen privin\u021ba deficitului bugetar, proiectul de buget ignor\u0103 o serie de prevederi ale Legii responsabilit\u0103\u021bii fiscal-bugetare, cele cu privire la obiectivul bugetar pe termen mediu – celebrul MTO- dar \u0219i cele referitoare la m\u0103surile care se impun \u00een cazul unor abateri temporare ale deficitului, a\u0219a cum este \u00een prezent situa\u021bia Rom\u00e2niei.<\/p>\n

De fapt, devia\u021bia deficitului bugetar fa\u021b\u0103 de obiectiv pare s\u0103 se permanentizeze, \u00een cazul nostru, situa\u021bie de natur\u0103 s\u0103 atrag\u0103 riscuri \u0219i vulnerabilit\u0103\u021bi suplimentare, cum ar fi cre\u0219terea dob\u00e2nzilor, precum \u0219i cre\u0219terea datoriei publice \u00een urm\u0103torii ani, evident, cu efecte negative \u00een perspectiv\u0103 asupra nivelului de trai.<\/p>\n

M\u0103rimea deficitului, de 2,76% din PIB, arat\u0103 c\u0103 ajustarea fa\u021b\u0103 de anul 2018 este practic inexistent\u0103. Aceasta contravine recomand\u0103rii Consiliului Uniunii Europene din 27 noiembrie 2018, conform procedurii de devia\u021bie semnificativ\u0103 a deficitului bugetar, recomandare ce prevede o ajustare structural\u0103 de 1% din PIB \u00een 2019.<\/p>\n

\u00cen schimb, bugetul actual, prin legea plafoanelor, prevede ajust\u0103ri structurale abia din 2021, ceea ce arat\u0103 c\u0103 Guvernul, aflat \u00een pan\u0103 de solu\u021bii, \u00ee\u0219i tot am\u00e2n\u0103 angajamentele asumate.<\/p>\n

\u00cen alt\u0103 ordine de idei, rolul conferit de Constitu\u021bie Pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei este \u0219i acela de a veghea la buna func\u021bionare a autorit\u0103\u021bilor publice. Forma actual\u0103 a bugetului nu convinge cu privire la \u00eendeplinirea acestei cerin\u021be \u00een ceea ce prive\u0219te exerci\u021biul bugetar curent, \u0219i ridic\u0103 \u00eentreb\u0103ri \u0219i \u00een privin\u021ba anilor urm\u0103tori.<\/p>\n

A\u0219adar, lu\u00e2nd \u00een considerare argumentele detaliate \u00een cererea de reexaminare, consider\u0103m c\u0103 Parlamentul are datoria de a oferi Rom\u00e2niei un buget credibil, construit pe baze solide, bine fundamentat, care s\u0103 nu \u00eempov\u0103reze viitorul economic al rom\u00e2nilor, ci s\u0103 ofere garan\u021bii de stabilitate, predictibilitate \u0219i prosperitate pentru to\u021bi rom\u00e2nii, \u0219i \u00een anii care vor urma.\u201d<\/p>\n

Cite\u0219te \u0219i\u00a0Buzatu, dup\u0103 criticile pe buget: Iohannis ar trebui s\u0103 produc\u0103 “mangleala” rom\u00e2nilor<\/a><\/strong><\/p>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/economie\/de-ce-a-dat-inapoi-presedintia-parlamentului-bugetul-de-stat-1094502<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prognozele macroeconomice pe acest an sunt excesiv de optimiste, iar banii aloca\u021bi \u00een proiectul legii de buget pe 2019 nu asigur\u0103 necesarul pl\u0103\u021bii tuturor pensiilor, a spus Cosmin Marinescu, consilier al \u0219efului statului pe probleme economice. El a prezentat analiza Administra\u021biei Preziden\u021biale dup\u0103 care pre\u0219edintele Klaus Iohannis a respins proiectul legii bugetului pe anul 2019. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":90576,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[11],"class_list":["post-90575","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-digi24"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/90575","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=90575"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/90575\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/90576"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=90575"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=90575"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=90575"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}