{"id":892096,"date":"2024-11-29T22:44:33","date_gmt":"2024-11-29T19:44:33","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=892096"},"modified":"2024-11-29T22:44:33","modified_gmt":"2024-11-29T19:44:33","slug":"libertate-de-miscare-sau-abandon-ganduri-si-intrebari-ale-alpha-generation-asupra-fenomenului-depopularii-romaniei-si-saraciei-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=892096","title":{"rendered":"Libertate de mi\u0219care sau abandon? G\u00e2nduri \u0219i \u00eentreb\u0103ri ale Alpha Generation asupra fenomenului depopul\u0103rii Rom\u00e2niei \u0219i s\u0103r\u0103ciei | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
OPINII<\/a><\/span>Libertate de mi\u0219care sau abandon? G\u00e2nduri \u0219i \u00eentreb\u0103ri ale Alpha Generation asupra…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
OPINII<\/a>RECOMAND\u0102RI<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Libertate de mi\u0219care sau abandon? G\u00e2nduri \u0219i \u00eentreb\u0103ri ale Alpha Generation asupra fenomenului depopul\u0103rii Rom\u00e2niei \u0219i s\u0103r\u0103ciei<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Constantin B\u0103l\u0103\u0219oiu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: infrapress.ro\/<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Teoria spune c\u0103 atunci c\u00e2nd o societate e\u0219ueaz\u0103 s\u0103 mai furnizeze avantajele sau stimulentele a\u0219teptate de membrii ei, adic\u0103 structura sau baza moral\u0103 \u0219i material\u0103 de ata\u0219amente \u0219i\/ sau loialit\u0103\u021bi (loyalty<\/em>) este afectat\u0103, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat de pild\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Rusia anilor \u201890, ea se va confrunta \u00een cele din urm\u0103 sau cu proteste\/ contest\u0103ri (voice<\/em>), sau cu abandon (exit<\/em>), sau cu ambele; sau membrii ei, adic\u0103 segmentele afectate, se vor revolta \u0219i mobiliza \u00eempotriva guvernan\u021bilor (voice<\/em>), a\u0219a cum este cazul Rom\u00e2niei \u0219i al Rusiei lui El\u021b\u00een, repet, sau vor \u00eencepe s\u0103 plece (exit<\/em>, abandon), a\u0219a cum este cazul Rom\u00e2niei, \u00eencep\u00e2nd cu sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201990,\u00a0 \u00eenceputul 2000.<\/p>\n

S\u0103 ne \u00een\u021belegem, ambele variante de r\u0103spuns (contestare \u0219i abandon) sunt forme de protest.<\/p>\n

Teoria asta ne spune.*<\/p>\n

Sunt \u0219i situa\u021bii c\u00e2nd ambele variante de protest pot fi \u00eent\u00e2lnite simultan, dar nu ne intereseaz\u0103 s\u0103 subliniem acum for\u021ba explicativ\u0103 a teoriei. Ea e suficient de simpl\u0103 \u0219i de general\u0103 pentru a pune \u00een lumin\u0103 o varietate larg\u0103 de comportamente f\u0103r\u0103 un efort special.<\/p>\n

Dac\u0103 o societate func\u021bioneaz\u0103 doar \u00een m\u0103sura \u00een care ea furnizeaz\u0103 o baz\u0103 sau o structur\u0103 de stimulente culturale \u0219i materiale membrilor ei (loyalty<\/em>), ar trebui s\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103, \u00een situa\u021bia societ\u0103\u021bilor stratificate \u0219i complexe de ast\u0103zi, acest lucru poate s\u0103 nu ating\u0103 societatea \u00een \u00eentregul ei. Criza din 1929-33 din America \u0219i o serie de calamit\u0103\u021bi, au transformat fermierii din est de la mijlocul anilor \u201830 \u00eentr-o mas\u0103 amorf\u0103 de zilieri intineran\u021bi, s\u0103raci \u0219i debusola\u021bi (exit<\/em>), la discre\u021bia marilor cultivatori de p\u0103m\u00e2nt din vest (John Steinbeck, Fructele m\u00e2niei<\/em>). Fermierii din vest \u00een mod evident erau \u00eentr-o situa\u021bie diferit\u0103, put\u00e2nd exploata situa\u021bia dificil\u0103 a fermierului din est \u00een folos propriu. Nu e o dificultate de a vedea c\u0103 ambele grupuri de fermieri se raportau diferit la programul guvernamental de redresare a economiei, \u00een spe\u021b\u0103 de protejare \u0219i sus\u021binere a familiilor acestui proletariat agricol s\u0103rac, alungat de pe p\u0103m\u00e2nturile lui de c\u0103tre b\u0103nci, din perioada New Deal-ului, care venea s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t dumping<\/em>-ului social.<\/p>\n

Este esen\u021bial ca aceste distrugeri s\u0103 nu afecteze \u00eentreaga baz\u0103 material\u0103 \u0219i moral\u0103 a unei societ\u0103\u021bi. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, dac\u0103 anii \u201990 au fost domina\u021bi de tranzi\u021bia la o economie de pia\u021b\u0103 cu orice pre\u021b, anii 2000 vor fi marca\u021bi mai mult de obiectivul integr\u0103rii europene (2007) \u0219i realizarea Aquis-ului comunitar.<\/p>\n

Pe scurt, anii \u201890 sunt exemplari pentru acest tip de politici bazate pe distrugerea bazei morale \u0219i materiale a loialit\u0103\u021bii unor categorii socio-profesionale \u00eentregi din mediul productiv.<\/p>\n

Dar dac\u0103 distrugerea locurilor de munc\u0103 din industrie a creat marile valuri de protest (contestare \u0219i abandon) din ace\u0219ti ani, \u00een schimb segmentele care au \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at noua direc\u021bie, adic\u0103 t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie practic, intelectualitatea din marile ora\u0219e universitare etc, au sprijinit \u00eentr-un fel sau altul distrugerile din ace\u0219ti ani, devenind mai mult sau mai pu\u021bin beneficiara noilor schimb\u0103ri.<\/p>\n

Numai \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, se \u00een\u021belege. Clasa de mijloc este azi undeva la 8% din adul\u021bi, majoritatea aflat\u0103 probabil pe b\u0103ncile \u0219colilor sau absolven\u021bi \u00een 1989-90, adic\u0103 t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie.<\/p>\n

S\u0103 ne l\u0103murim. \u201eDac\u0103 admitem c\u0103, pentru a fi \u00een clasa medie \u2014 scria economistul Petri\u0219or Peiu \u00eentr-un articol recent\u2014, ar trebui s\u0103 ai o avere \u00eentre 100 000 \u0219i un milion de dolari, atunci ar trebui s\u0103 admitem c\u0103 avem o clas\u0103 medie extrem de firav\u0103, de doar 7,9% din totalul adul\u021bilor! \u00cen Polonia, \u00een categoria respectiv\u0103 avem 11,2% din popula\u021bie, \u00een Ungaria 12%, \u00een Letonia 19,2 %, \u00een Grecia 25,4% din popula\u021bia adult\u0103, iar \u00een Croa\u021bia 15,2% dintre adul\u021bi.<\/p>\n

Acolo unde capitalismul are cel mai mare succes, p\u0103tura celor care de\u021bin avu\u021bii peste\u00a0 100 000 de dolari americani este majoritar\u0103: \u00een SUA 43 % dintre adul\u021bi au \u00eentre 100 000 \u0219i un milion de dolari, iar \u00eenc\u0103 9% sunt milionari, \u00een Marea Britanie avem peste 50% dintre adul\u021bi cu o avere \u00eentre 100 000 \u0219i un milion de dolari, iar 5% dintre adul\u021bii britanici sunt milionari.<\/p>\n

Dac\u0103 mergem mai \u00een am\u0103nunt \u0219i vedem care este ponderea avu\u021biei financiare din total, vom observa c\u0103 rom\u00e2nii r\u0103m\u00e2n na\u021biunea din UE cu cea mai mic\u0103 avu\u021bie financiar\u0103: doar 14 400 de dolari americani\/adult (\u00een 2022), \u00een compara\u021bie cu 21 000 de dolari\/adult \u00een cazul polonezilor, aproape 30 000 \u00een cazul ungurilor, peste 32 000 \u00een cazul grecilor.\u201d**<\/p>\n

Ad\u0103uga\u021bi, dac\u0103 mai era nevoie, indicatorii de calitate ai vie\u021bii, precum s\u0103r\u0103cia (de pild\u0103, 20% rata s\u0103r\u0103ciei \u0219i 34% rata riscului de s\u0103r\u0103cie \u00eentre 2022-2023***) \u0219i lucrurile se clarific\u0103.<\/p>\n

E u\u0219or de \u00een\u021beles, \u00een aceste condi\u021bii, de ce hemoragia de creiere (brain drawn<\/em>) \u0219i de bra\u021be de munc\u0103 a Rom\u00e2niei pare s\u0103 fie de neoprit, cel pu\u021bin \u00een viitorul previzibil.<\/p>\n

Anii \u201890 s-au dovedit extrem de duri. Structura sau baza loialit\u0103\u021bii<\/em> unor segmente \u00eentregi de popula\u021bie, \u0219i anume economia, a fost grav avariat\u0103. Astfel, PIB\u2013ul Rom\u00e2niei a cunoscut o contractare extrem de sever\u0103 \u0219i \u00een etape. De la -5% \u00een 1990 el s-a contractat p\u00e2n\u0103 la -8,8% \u00een 1992, pentru a se contracta din nou, dup\u0103 o perioad\u0103 de revenire \u00a0\u00eentre 1993-96, cu -6,1% \u00een 1997, \u00eendrept\u00e2ndu-se din aproape \u00een aproape spre -2,3% \u00een 1999.<\/p>\n

Rata infla\u021biei este de trei cifre \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, cu un v\u00e2rf de 256,1% \u00een 1993, urm\u00e2nd o perioad\u0103 \u00een care ea va redeveni de dou\u0103 cifre \u0219i din nou, de trei cifre \u00een 1997.<\/p>\n

C\u00e2\u0219tigul salarial a cunoscut o contractare de -18,3%, ating\u00e2nd o sc\u0103dere de p\u00e2n\u0103 la -22,7% \u00een 1997, dup\u0103 o perioad\u0103 scurt\u0103 de cre\u0219tere la mijlocul anilor \u201890.<\/p>\n

Pe scurt, \u00eentre 1991\u201393 infla\u021bia devine galopant\u0103, iar nivelul de trai se afl\u0103 \u00een c\u0103dere liber\u0103. Dup\u0103 o sc\u0103dere a infla\u021biei la mijlocul anilor \u201890, din 1996 puterea de cump\u0103rare a salariului se erodeaz\u0103 puternic, astfel \u00eenc\u00e2t aceasta a sc\u0103zut de la 72,3% \u00een 1996, c\u00e2t reprezenta \u00een raport cu salariul mediu \u00een 1990, la 58,6% \u00een noiembrie 2000.<\/p>\n

Indicele pre\u021burilor de consum a cunoscut dou\u0103 v\u00e2rfuri, unul \u00een 1993 (369%) \u0219i altul \u00een 1997 (276%).<\/p>\n

\u00cen mod egal, puterea de cump\u0103rare a pensiilor s-a redus de la 59,2% \u00een 1996 (din pensia la nivelul anului 1990), la 47,2% \u00een decembrie 2000.<\/p>\n

Iar \u0219omajul a s\u0103rit de la 3% \u00een 1990 la 10,4% \u00een 1993 \u0219i 11,5% \u00een 1999.<\/p>\n

Rezultatul, una peste alta, a fost \u201esc\u0103derea continu\u0103 a nivelului de trai.\u201d Rata s\u0103r\u0103ciei, adic\u0103 persoanele care tr\u0103iesc sub pragul de 60% cheltuieli medii de consum, a crescut accelerat \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, de la 19,9% \u00een 1996 la 44% \u00een 2000.****<\/p>\n

Sociologul C\u0103t\u0103lin Zamfir explica \u00eentr-un interviu c\u0103 \u0219ocul foarte puternic resim\u021bit de Rom\u00e2nia, prin compara\u021bie cu Polonia, Ungaria etc, care au cunoscut reveniri mai rapide \u2014de pild\u0103 Polonia \u0219i-a atins nivelul economic din 1989 \u00een 1993, Slovenia, \u00een 1994, Bulgaria, \u00een 1998, \u00een timp ce nou\u0103 ne-a luat 14 ani ca s\u0103 atingem nivelul economiei din 1989, adic\u0103 \u00een 2004\u2014, este datorat \u00een special tipului de tranzi\u021bie, axat\u0103 pe privatizarea total\u0103 \u0219i cu orice pre\u021b. Astfel, \u00eentreprinderile au disp\u0103rut p\u00e2n\u0103 \u00een 2000, industria a c\u0103zut la 45% din nivelul anului 1989, pe scurt s-a dezindustrializat \u021bara.<\/p>\n

\u201eMarile \u00eentreprinderi \u2014spune profesorul C\u0103t\u0103lin Zamfir\u2014 au ajuns la fier vechi\u2026 Deci, a fost o privatizare care a stimulat v\u00e2nzarea pe buc\u0103\u021bele ale marilor \u00eentreprinderi \u015fi nu revigorarea lor. Foarte multe dintre \u00eentreprinderile care au ajuns la fier vechi aveau mari \u0219anse de dezvoltare. \u0218i erau importante pentru economia rom\u00e2neasc\u0103.\u201d*****<\/p>\n

\u201cTranzi\u021bia a fost obsedat\u0103 de statul r\u0103u, spune profesorul Zamfir \u00een acela\u0219i interviu. Interven\u021bia statului era exclus\u0103, iar \u00eentreprinderile privatizate.\u201d<\/p>\n

\u00cen mod egal, agricultura a fost supus\u0103 aceluia\u0219i proces de transformare. \u201eS-a dat p\u0103m\u00e2ntul \u00eenapoi \u2014spune sociologul\u2014, a disp\u0103rut tehnologia, cl\u0103dirile, sistemul de iriga\u0163ii, toate au fost distruse. Nu mai erau nici m\u0103car cai \u015fi pluguri \u015fi astfel agricultura a ajuns mult mai slab\u0103 dec\u00e2t era \u00eentre cel dou\u0103 r\u0103zboaie.\u201d Abia \u00een anul 2000 agricultura Rom\u00e2niei a ajuns la 65% din outputul agricol al anului 1989.<\/p>\n

Programul liberaliz\u0103rii economiei rom\u00e2ne\u0219ti din anii \u201890 a fost patronat de marile institu\u021bii financiare, BM \u0219i FMI, care au pus accentul pe privatizarea oricum. Acest lucru a avut ca efect c\u0103pu\u0219area \u00eentreprinderilor de stat de o puzderie de firme private \u0219i exploatate de \u201cb\u0103ie\u021bii de\u0219tep\u021bi\u201d, spune profesorul Zamfir. Neglijarea managementului acestor \u00eentreprinderi s-a bazat pe motivul c\u0103 statul este un administrator prost.<\/p>\n

\u00centre 1990-93, 2 milioane de oameni \u0219i-au pierdut locurile de munc\u0103. Din 8,4 milioane de salaria\u021bi \u00een 1989, s-a ajuns la 6,4 milioane locuri de munc\u0103 \u00een 1993. Peste jum\u0103tate dintre ei au fost prelua\u021bi de pensionarea anticipat\u0103. Salariile sunt \u00eenlocuite cu pensii foarte mici. Aici se afl\u0103, explic\u0103 Zamfir, o surs\u0103. important\u0103 a s\u0103r\u0103cirii.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, se produce o modificare \u00een structura ocup\u0103rii for\u021bei de munc\u0103. C\u0103t\u0103lin Zamfir spune: \u201cPonderea ocup\u0103rii \u00een agricultur\u0103 \u00een totalul ocupa\u021biilor a crescut de la 27,5% \u00een 1988 la 40,8% \u00een 2000, \u00eens\u0103 oamenii care s-au \u00eentors la \u0163ar\u0103 au tr\u0103it cei mai mul\u0163i sub pragul s\u0103r\u0103ciei. O parte s-au angajat \u00een sfera serviciilor, singurul sector al economiei care a crescut comparativ cu 1990.\u201d<\/p>\n

S\u0103r\u0103cia anilor 1993-94 se plasa, arat\u0103 profesorul Zamfir, \u00een jur de 40% din popula\u021bia Rom\u00e2niei. Angus Maddison (2006) evalua s\u0103r\u0103cia Rom\u00e2niei la mijlocul anilor \u201990 la 59%, fa\u021b\u0103 de 6% \u00een 1987-88. Cu mult mai mare dec\u00e2t estimarea profesorului Zamfir. \u00cen orice caz, Rom\u00e2nia cuno\u0219tea cea mai ad\u00e2nc\u0103 \u0219i violent\u0103 pr\u0103bu\u0219ire \u00een s\u0103r\u0103cie din Europa de est.******<\/p>\n

Ceea ce e extrem de important, este c\u0103 migra\u021bia a oferit o anumit\u0103 compensare ocupa\u021bional\u0103 \u0219i a func\u021bionat ca o alternativ\u0103, spune C\u0103t\u0103lin Zamfir, la neocupare \u0219i salariile mici, mai precis ca un mecanism de detensionare social\u0103 (exit<\/em> sau abandon), \u00eencepand de fapt cu sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201990 \u0219i accentu\u00e2ndu-se mai ales dup\u0103 2002, cu punerea Rom\u00e2niei pe Schengen White List.<\/em> Cca 12% din gospod\u0103rii, ar\u0103ta un sondaj Curs la ora aceea, aveau \u00een 2003 cel pu\u021bin un membru plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00cen 2007, rom\u00e2nii se aflau la al treilea mare val de migran\u021bi, cel mai mare de p\u00e2n\u0103 atunci. Rom\u00e2nii formau principala minoritate din Spania \u0219i Italia la ora aceea.*******<\/p>\n

Terapiile de \u0219oc \u0219i lipsa de alternative, \u00eentruc\u00e2t libertatea de mi\u0219care sau calea de acces spre Europa va fi restric\u021bionat\u0103 pentru rom\u00e2ni p\u00e2n\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201890, au dus la o serie de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri \u0219i revolte sociale extrem de puternice. Astfel, anii \u201990 vor fi marca\u021bi de o suit\u0103 de mineriade \u0219i proteste de anvergur\u0103, care una peste alta dau un aspect extrem de tulbure \u0219i exploziv perioadei. E suficient dac\u0103 ne g\u00e2ndim la ultima mare mineriad\u0103 din ianuarie 1999, declan\u0219at\u0103 de programul de restructurare a minelor din Valea Jiului. Ac\u021biunea minerilor se va solda \u00een cele din urm\u0103 cu o confruntare \u00eentre jandarmi \u0219i mineri la Coste\u0219ti, V\u00e2lcea, unde minerii sunt opri\u021bi din drumul lor spre Bucure\u0219ti. Victoria a revenit minerilor, iar rezultatul a fost a\u0219a numita Pace de la Cozia <\/em>\u00eentre minerii lui Miron Cozma \u0219i guvernul Radu Vasile. Guvernul cedeaz\u0103, iar revendic\u0103rile minerilor sunt satisf\u0103cute.<\/p>\n

Dac\u0103 \u00eens\u0103 minerii au c\u00e2\u0219tigat b\u0103t\u0103lia, \u00een schimb nu au c\u00e2\u0219tigat \u0219i r\u0103zboiul. Miron Cozma este arestat \u0219i condamnat la 10 ani de \u00eenchisoare, iar minele din Valea Jiului vor fi incluse \u00een programul de restructurare al guvernului \u0219i \u00eenchise una c\u00e2te una. Valea Jiului va deveni \u00eentre timp una dintre zonele cele mai s\u0103race \u0219i depopulate din \u021bar\u0103, subiectul de reflec\u021bie al unor oengi\u0219ti \u0219i sociologi ca Dumitru Sandu, care, evident, au mai cur\u00e2nd \u00eentreb\u0103ri dec\u00e2t solu\u021bii.********<\/p>\n

Este intuitiv corect s\u0103 consideri c\u0103 nu toat\u0103 lumea a fost lovit\u0103 \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 \u0219i c\u0103 loialitatea unor categorii sociale \u0219i profesionale a luat forme politice de tipul dreapta\/ st\u00e2nga, PNL\/ PSD, devenind \u00a0beneficiarele acestor formule politice de distribuire a avantajelor.<\/p>\n

Astfel, PNL a fost asociat cu politicile liberale de factur\u0103 fiscal\u0103 \u0219i management administrativ, precum cota unic\u0103 \u0219i reducerea sectorului public, care au fost v\u0103zute ca m\u0103suri de sprijinire a sectorului privat, \u00een timp ce PSD a devenit un partid asociat cu oamenii s\u0103raci din rural \u0219i urbanul mic lipsi\u021bi de oportunit\u0103\u021bi \u0219i predispu\u0219i la abandon, principalele victime ale tranzi\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti bazate pe privatiz\u0103ri cu orice pre\u021b \u0219i terapii de \u0219oc, din anii \u201890.<\/p>\n

Dac\u0103 \u00een tabloul social al Rom\u00e2niei, sectorul privat pare s\u0103 fie privilegiat \u0219i r\u0103sf\u0103\u021bat de toat\u0103 lumea, inclusiv de PSD, care a sus\u021binut strategia na\u021bional\u0103 de atragere a investitorilor str\u0103ini bazat\u0103 pe condi\u021bii fiscale optime \u0219i salarii mici, pentru a o completa mai t\u00e2rziu printr-o reform\u0103 fiscal\u0103 ultra-neoliberal\u0103 de factur\u0103 sud-american, transfer\u00e2nd povara fiscal\u0103 de pe umerii capitalului sau ai angajatorului asupra muncii sau ai angajatului, \u00een schimb rezultatul acestui program de redefinire \u0219i extindere a bazei materiale \u0219i morale sau culturale a loialit\u0103\u021bii, coordonat de marile institu\u021bii financiare \u0219i \u00een genere de structurile europene, e mai cur\u00e2nd un e\u0219ec dec\u00e2t un succes sau altceva.<\/p>\n

Cu o clas\u0103 de mijloc care, sub raportul avu\u021biei reale, este undeva spre 8% dup\u0103 30 ani, rezultatul nu poate fi dec\u00e2t depopularea continu\u0103 \u0219i s\u0103r\u0103cia. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, varianta celor mai mul\u021bi rom\u00e2ni de a se realiza r\u0103m\u00e2ne tot Occidentul, adic\u0103 abandonul. Nu e de mirare. 55% din copiii \u00a0intervieva\u021bi de organiza\u021bia Salva\u021bi copiii la \u00eenceputul anului doreau s\u0103 se stabileasc\u0103 peste grani\u021be.<\/p>\n

Iar \u00eentrebarea este, pentru a reveni la tema de la care am plecat: \u00a0libertatea de mi\u0219care este oare un c\u00e2\u0219tig \u00een aceste condi\u021bii? Sau este mai cur\u00e2nd un mecanism de detensionare social\u0103 prin abandon (exit<\/em>), care a fost acordat treptat de Europa, oarecum speriat\u0103 de valul de proteste \u0219i violen\u021be (voice<\/em>) cu care se confrunta Rom\u00e2nia \u00een acei ani?<\/strong> Riscul major evident era repetarea scenariului rusesc. Debarcarea lui El\u021b\u00een la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201890 \u0219i intrarea lui Putin pe scena istoriei, se soldeaz\u0103 cu ie\u0219irea Rusiei de pe orbita tranzi\u021biei la o economie de pia\u021b\u0103 \u0219i democra\u021bie occidental\u0103, care a aruncat-o \u00een haos \u0219i s\u0103r\u0103cie la discre\u021bia oligarhilor, \u0219i intrarea ei \u00een era Putin.<\/p>\n

Pericolul pentru Rom\u00e2nia era real, iar ridicarea problemei (pur morale) a c\u00e2\u0219tigurilor ob\u021binute de rom\u00e2ni, precum libertatea circula\u021biei, nu pot fi separate de contextul \u0219i timpul \u00een care acestea au \u00eenceput s\u0103 fie introduse. Probabil c\u0103 r\u0103spunsul la \u00eentrebare nu este unic, dar cu siguran\u021b\u0103 el este unul care variaz\u0103 \u00een func\u021bie de atitudinea fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 istorie extrem de tulbure \u00een care aceast\u0103 libertate de mi\u0219care (sau abandon) a intrat.<\/p>\n

____________<\/strong><\/p>\n

* Albert Hirschman, \u201cExit, Voice, and the State\u201d, World Politics<\/em>, Vol.31, No.1, Oct, 1978, https:\/\/edisciplinas.usp.br\/mod\/resource\/view.php?id=5187078<\/a><\/p>\n

** Petri\u0219or Peiu, \u201c\u00cen timp ce costul banilor pentru o firm\u0103 vest-european\u0103 este de 5% pe an, pentru o firm\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 acesta este cu 60% mai mult\u201d, Qmagazine<\/em>, 10 oct 2024, https:\/\/www.qmagazine.ro\/in-timp-ce-costul-banilor-pentru-o-firma-vest-europeana-este-de-5-pe-an-pentru-o-firma-romaneasca-acesta-este-cu-60-mai-mult\/<\/a><\/p>\n

*** \u201c\u00ceN ANUL 2023, UNUL DIN CINCI ROM\u00c2NI ERA AFECTAT DE S\u0102R\u0102CIE\u201d, INSSE<\/em>, https:\/\/insse.ro\/cms\/sites\/default\/files\/com_presa\/com_pdf\/saracia_si_excluziunea_sociala_r2023_0.pdf<\/a><\/p>\n

\u201c4 milioane de rom\u00e2ni tr\u0103iau anul trecut \u00een s\u0103r\u0103cie (INS),\u201d 17.11.2023, https:\/\/www.google.ro\/amp\/s\/www.digi24.ro\/amphtml\/stiri\/actualitate\/social\/4-milioane-de-romani-traiau-anul-trecut-in-saracie-ins-2583041?espv=1<\/a><\/p>\n

**** Coralia Angelescu et al (coord.), Economie<\/em>, Editura Economic\u0103, 2003, edi\u021bia a \u0219asea (p. 46-49)<\/p>\n

***** C\u0103t\u0103lin Zamfir, \u201cNe-au trebuit 14 ani s\u0103 ajungem la nivelul economic din 1989\u201d (interviu), https:\/\/www.google.ro\/amp\/s\/jurnalul.ro\/amp\/catalin-zamfir-ne-au-trebuit-14-ani-ca-sa-ajungem-la-nivelul-economic-din-1989-777228.html?espv=1<\/a><\/p>\n

****** Angus Maddison, The World Economy<\/em>, vol 1&2, OECD, 2006, https:\/\/www.oecd-ilibrary.org\/development\/the-world-economy_9789264022621-en<\/a><\/p>\n

******* Dumitru Sandu (coord.), \u201cLiving Abroad on a Temporary Basis. The Economic Migration of Romanians: 1990-2006\u201d, Open Society Foundation<\/em>, Bucharest, 2006, https:\/\/www.researchgate.net\/publication\/242654616_Living_Abroad_on_a_Temporary_Basis_The_Economic_Migration_of_Romanians_1990-2006<\/a><\/p>\n

******** \u201cValea Jiului implicat\u0103\u201d, interviu cu sociologul Dumitru Sandu, 1 septembrie 2022, https:\/\/youtu.be\/L-96GQUvY1w?si=M-1H51Qe4Kx-73uI<\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n