{"id":888581,"date":"2024-12-04T21:58:27","date_gmt":"2024-12-04T18:58:27","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=888581"},"modified":"2024-12-04T21:58:27","modified_gmt":"2024-12-04T18:58:27","slug":"zambetul-de-joi-sa-citim-reviste-pe-hartie-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=888581","title":{"rendered":"Z\u00e2mbetul de joi \u2013 S\u0103 citim reviste pe h\u00e2rtie! | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
OPINII<\/a><\/span>Z\u00e2mbetul de joi \u2013 S\u0103 citim reviste pe h\u00e2rtie!<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
OPINII<\/a>RECOMAND\u0102RI<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Z\u00e2mbetul de joi \u2013 S\u0103 citim reviste pe h\u00e2rtie!<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Rucsandra B\u0103l\u0103\u0219oiu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

De multe ori, \u00eenceputul unei zile ne d\u0103 ziua. Exist\u0103 o carte ap\u0103rut\u0103 \u00een spa\u021biul anglofon, \u201eThe 5 a.m. revolution\u201d, scris\u0103 de un rom\u00e2n, Dan Luca, \u00een care se prezint\u0103 beneficiile unei treziri foarte matinale, odat\u0103 ce a intrat alba-n sat, cum spuneau bunicii (adic\u0103 au venit zorile).<\/strong><\/p>\n

Nu am fost niciodat\u0103 o persoan\u0103 chiar a\u0219a de matinal\u0103 cum ne \u00eendeamn\u0103 dl Luca (ora 5!), dar ador diminea\u021ba, pe care cineva o numea \u201ecopil\u0103ria unei zile\u201d. Din literatura religioas\u0103, afl\u0103m c\u0103 este important ce g\u00e2nduri m\u0103cin\u0103m diminea\u021ba, pentru c\u0103 din ele ne putem hr\u0103ni toat\u0103 ziua. Este un apel la rug\u0103ciune \u0219i lini\u0219te, desigur.<\/p>\n

Dar mai avem o imagine romantic\u0103, laic\u0103, a dimine\u021bii, construit\u0103 de-a lungul secolelor XIX \u0219i XX. Diminea\u021ba tihnit\u0103 \u00een care desfacem un ziar fo\u0219nitor, cu o cea\u0219c\u0103 de ceai fierbinte sau de cafea al\u0103turi, dup\u0103 micul dejun. Mai avem toate acestea azi? Cum mai fo\u0219ne\u0219te un ziar sau o revist\u0103?<\/p>\n

Ca s\u0103 nu pierdem toate acestea, iar copiii no\u0219tri s\u0103 nu vad\u0103 astfel de publica\u021bii doar la muzeu, ar fi bine s\u0103 continu\u0103m a le cump\u0103ra. Dar mai exist\u0103 un \u00eensemnat motiv: majoritatea articolelor ap\u0103rute \u00een revistele cu format tip\u0103rit sunt scrise de profesioni\u0219ti, de oameni care asta fac \u00een principal, ca meserie: scriu. De asemenea, aici putem g\u0103si \u0219i anchete sau articole ce necesit\u0103 o cercetare sau documentare mai \u00eensemnat\u0103, uneori implic\u00e2nd costuri de deplasare.<\/p>\n

Aceste costuri sunt suportate din pre\u021bul publica\u021biei \u2013 din banii cititorilor, \u00een definitiv. Cu alte cuvinte, atunci c\u00e2nd alegem s\u0103 pl\u0103tim pentru informa\u021bie, putem contribui \u0219i la fondurile necesare scrierii unor viitoare articole documentate.<\/p>\n

Dar s\u0103 revenim la frumuse\u021bea unei dimine\u021bi de noiembrie, ca acum, petrecute \u00een c\u0103ldura c\u0103minului, \u00een aroma acelui ceai pomenit \u0219i a fo\u0219netului de pagini.<\/p>\n

\u00cen trecut (1904-1937) am avut un ziar, care exact a\u0219a se numea: \u201eDiminea\u021ba\u201d.<\/p>\n

Un alt ziar interesant din perioada interbelic\u0103 a fost \u201eUniversul\u201d, \u00eentemeiat de italianul Luigi Cazzavillan, cu rubrici de tip caleidoscop, altern\u00e2nd actualitatea politic\u0103 \u0219i social\u0103 cu articole diverse.<\/p>\n

\u00cen revista \u201eConvorbiri literare\u201d din luna octombrie a.c., Mircea Popa semneaz\u0103 un articol dedicat acestui cotidian. Cit\u0103m: Universul \u201ea ap\u0103rut la 20 august 1884 cu deviza Dreptate pentru to\u021bi, to\u021bi pentru dreptate<\/em>, cu un pre\u021b accesibil \u0219i cu o mare varietate de rubrici. \u00centre acestea se num\u0103rau: \u0218tiri din \u021bar\u0103, Nout\u0103\u021bi telegrafice, Din capital\u0103, Gazeta tribunalelor, Bursa din Bucure\u0219ti, Faptul zilei, Umor, D-ale comunei, De toate \u0219i de pretutindeni etc., la care se ad\u0103uga nelipsitul roman foileton.\u201d<\/p>\n

Dup\u0103 moartea lui Cazzavillan, v\u0103duva acestuia vinde p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 afacerea avocatului \u0219i jurnalistului Stelian Popescu.<\/p>\n

Cred c\u0103 merit\u0103 s\u0103 prelu\u0103m din \u201eConvorbiri literare\u201d portretul acestui jurnalist extraordinar de harnic, tenace, dar \u0219i mare filantrop.<\/p>\n

Cit\u0103m: \u201ePe l\u00e2ng\u0103 aceast\u0103 monumental\u0103 oper\u0103 ziaristic\u0103, Stelian Popescu a construit \u00eentre anii 1926-1930 palatul ziarului Universul din Bucure\u0219ti, av\u00e2nd la subsol ma\u0219ini tipografice de mare valoare, \u0219i o redac\u021bie de profesioni\u0219ti. Tot el a construit biserica, \u0219coala \u0219i prim\u0103ria din localitatea Lacul Turcului din Prahova, localitatea lui de na\u0219tere, \u0219i a dotat Balcicul cu una din frumoasele sale vile de vacan\u021b\u0103. A construit de asemenea c\u0103minul studen\u021bilor de pe Calea Plevnei, pe care l-a donat Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti. Mai \u0219tim c\u0103 a investit \u0219i \u00een exploatarea petrolului din Prahova \u0219i a c\u0103utat s\u0103 dezvolte acolo o industrie rom\u00e2neasc\u0103, diferit\u0103 de a unor trusturi str\u0103ine spoliatoare. (\u2026) A continuat s\u0103 sprijine toate ini\u021biativele sociale demne de aten\u021bie, s\u0103 ajute toate p\u0103turile nevoia\u0219e ale \u021b\u0103rii, f\u0103c\u00e2nd numeroase dona\u021bii, fonduri pentru burse, duc\u00e2nd o politic\u0103 vizibil antinazist\u0103.\u201d<\/p>\n

Nu este singurul articol din \u201eConvorbiri\u201d care ar merita citat pe spa\u021bii largi.<\/p>\n

Foarte interesant este \u0219i articolul lui Mircea Platon, \u201eReforma sistemului de educa\u021bie din Afganistan. Contribu\u021bia exper\u021bilor rom\u00e2ni\u201d. Sau un documentat articol al lui Mircea A. Diaconu (\u201eBucovina, certificat de na\u0219tere\u201d) din care afl\u0103m cu stupoare c\u0103, atunci c\u00e2nd Bucovina a fost cedat\u0103 de turci austriecilor, ace\u0219tia din urm\u0103 i-au cump\u0103rat cu mari daruri pe oficialii turci, rom\u00e2ni, ru\u0219i.<\/p>\n

S\u0103 cit\u0103m descrierea f\u0103cut\u0103 de Mihail Kog\u0103lniceanu (\u0219i consemnat\u0103 \u00een articol) a unui pumnal d\u0103ruit lui Reis Effendi (acesta mai primise \u0219i scumpe por\u021belanuri \u0219i oglinzi): \u201epumnarul este de aur, teaca este acoperit\u0103 cu aur. At\u00e2t pumnarul c\u00e2t \u0219i teaca sunt acoperite cu floricele de deosebite culori, mai ales turce\u0219ti, \u00eentre care prevaleaz\u0103 cea verde.\u201d Mircea A. Diaconu men\u021bioneaz\u0103: \u201eAnterior, feldmare\u0219alul rus Roman\u021bov, \u00een care Ghica avea toat\u0103 \u00eencrederea, primise 5000 de galbeni \u0219i o tabacher\u0103 de aur \u00eempodobit\u0103 cu briliante. Cump\u0103ra\u021bi aveau s\u0103 fie \u0219i Constantin Moruzi (\u2026) sau domnitorul muntean, Alexandru Ipsilanti. La drept vorbind, sume de bani erau preg\u0103tite \u0219i pentru Grigore Ghica Vod\u0103, \u0219i pentru socrul s\u0103u \u0219i nu-i imposibil ca acesta din urm\u0103 s\u0103-i fi \u0219i primit. Kog\u0103lniceanu conchidea: Aurul, briliantele, cu\u021bitele cu petre scumpe, oglinzile de Vene\u021bia, vasele de porcelan, aceste fur\u0103 mai puternice dec\u00e2t dreptatea Moldovei \u0219i chiar interesul Turciei.<\/em><\/strong>\u201d<\/p>\n

Dar ce s\u0103 mai citim la cafea, diminea\u021ba, \u0219i nu numai? Revista \u201eNational Geographic Rom\u00e2nia\u201d a falimentat \u00een anul 2022 \u0219i nu mai apare \u00een edi\u021bie printat\u0103, dar nici online. Condus\u0103 12 ani de geograful \u0219i speologul Cristian Lascu, aceast\u0103 revist\u0103 ascundea \u00eentre paginile ei mici comori, beneficiind \u0219i de o calitate a h\u00e2rtiei \u0219i imaginilor extraordinar\u0103.<\/p>\n

\u00cen plus, dl Lascu are o for\u021b\u0103 \u0219i savoare a cuv\u00e2ntului, \u00eenc\u00e2t \u00ee\u0219i cucerea cititorii. \u021ain minte c\u0103 am citit un articol al s\u0103u despre banala m\u0103m\u0103lig\u0103, \u00eentins pe dou\u0103-trei pagini (ce s\u0103 scrii at\u00e2ta despre acest aliment?-o \u00eentrebare naiv\u0103), dar pe care nu \u00eel puteai l\u0103sa din m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Rezultatul a fost c\u0103 sim\u021beai cumva c\u0103 dac\u0103 pui de m\u0103m\u0103lig\u0103 apar\u021bii unui grup aparte, al oamenilor care nu se gr\u0103besc (o m\u0103m\u0103lig\u0103 pripit\u0103 e o excep\u021bie \u0219i uneori o jignire), pentru care m\u00e2ncarea e comuniune, sens, tradi\u021bie, prilej de cunoa\u0219tere. C\u00e2nd am \u00eenchis revista, m-am dus deci la buc\u0103t\u0103rie s\u0103 fac m\u0103m\u0103liga cu pricina.<\/p>\n

Din fericire, mai avem reviste pe pia\u021b\u0103 care \u00eenc\u0103 se lupt\u0103 s\u0103 nu falimenteze. Altele sunt destul de prospere \u0219i citite. Magazin istoric. Contemporanul. Rom\u00e2nia literar\u0103. Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103. Etc.<\/p>\n

Am l\u0103sat la urm\u0103 cazul aparte al revistei Formula As<\/em>, cu apari\u021bie s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 (celelalte men\u021bionate sunt lunare). Formula As r\u0103m\u00e2ne un fenomen de pres\u0103. Nu am scris niciodat\u0103 la ei (ca nici la celelalte), a\u0219a c\u0103 nu am vreun interes \u00een promovarea sa, altul dec\u00e2t admira\u021bia sincer\u0103.<\/p>\n

Cu un format de caleidoscop (ca \u0219i Universul de odinioar\u0103) aceast\u0103 revist\u0103 are \u00een continuare un mare succes de public pe care i-l dorim s\u0103 \u0219i-l men\u021bin\u0103 sau chiar sporeasc\u0103. Rubricile sunt diverse, de la cele de medicin\u0103, nutri\u021bie, stil de via\u021b\u0103, interviuri cu vedete sau oameni de cultur\u0103, p\u00e2n\u0103 la altele, care implic\u0103 ancheta de teren \u0219i documentarea.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 prim\u0103var\u0103, am citit o splendid\u0103 suit\u0103 de articole numite \u201ePove\u0219tile B\u0103r\u0103ganului\u201d, cu interviuri luate localnicilor, prezentarea muzeelor din c\u00e2mpie (un extraordinar muzeu de istorie la Slobozia), pove\u0219ti ale ciobanilor, crucile de piatr\u0103 din B\u0103r\u0103gan etc.<\/p>\n

Totul cu emo\u021bie \u0219i talent, dar \u0219i cu real efort jurnalistic \u00een spate (deplasare la fa\u021ba locului, dialog, cercetare). O alt\u0103 serie de reportaje cutremur\u0103toare ne-a oferit aceast\u0103 revist\u0103 din locurile unde au fost odat\u0103 vlahi: Macedonia, Grecia, Bulgaria etc.<\/p>\n

Ultimul num\u0103r, de exemplu, prezint\u0103 o incursiune \u00een Turcia, pe muntele Uludag \u0219i \u00een ora\u0219ul Bursa. Afl\u0103m de aici, de pild\u0103, c\u0103 \u00een Turcia muzeele sunt cu intrare liber\u0103. Mai afl\u0103m \u0219i de c\u0103ldura, de ospitalitatea turcilor, dar \u0219i dragostea descenden\u021bilor din ciobani pentru\u2026oi.<\/p>\n

Unii dintre ace\u0219tia, de\u0219i milionari azi, proprietari de luxoase hoteluri, de\u021bin \u00een gr\u0103dina vilei lor un num\u0103r simbolic de oi\u021be (\u0219ase de ex, spune afaceristul intervievat), ca semn de respect pentru \u00eenainta\u0219i. Pe scurt, a\u0219a de \u00a0frumos a descris autorul Ciprian Rus aceste locuri, \u00eenc\u00e2t am avut un impuls de a trece la fapte, similar cu cel de la articolul cu m\u0103m\u0103liga, dar un impuls mult mai costisitor. At\u00e2t de costisitor, \u00eenc\u00e2t el a r\u0103mas la stadiul de vis: m-am dus pe pagina de net a unei agen\u021bii de turism, ca s\u0103 m\u0103 interesez de un circuit la Bursa \u0219i alte ora\u0219e turce\u0219ti.<\/p>\n

\u00cenchei cu o referire, mai lung\u0103, la articolul lui Cristian Curte, numit \u201eCopil\u0103rie de sf\u00e2nt \u2013 p\u0103rintele Arsenie Boca\u201d.<\/p>\n

Pe acele locuri ale copil\u0103riei p\u0103rintelui este azi pustiu. Satul (c\u0103tunul) acela din mun\u021bii Zarandului s-a pustiit, ca at\u00e2tea alte sate rom\u00e2ne\u0219ti. Doar un schit \u00een care vie\u021buiesc dou\u0103 maici r\u0103m\u00e2ne acolo ca semn al umanului, dar \u0219i al rug\u0103ciunii ce une\u0219te p\u0103m\u00e2nt \u0219i cer. Aici urc\u0103 mul\u021bi credincio\u0219i.<\/p>\n

Ne explic\u0103 maica stare\u021b\u0103 Benedicta (citez din articol): \u201eVin, cu tot felul de dureri\u2026 A venit acum un an un t\u00e2n\u0103r de 19 ani, din Urziceni, p\u00e2n\u0103 aici, \u00een c\u00e2rje. Avea o tumor\u0103 la genunchi, dar a urcat \u00een c\u00e2rje de jos! Nu cu ma\u0219ina, ci pe jos, at\u00e2ta credin\u021b\u0103 a avut, de\u0219i nu se spovedise niciodat\u0103. Pe noi ne-a mi\u0219cat foarte tare hot\u0103r\u00e2rea lui. Medicii i-au spus c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eei taie piciorul, dar el nu putea accepta asta. \u0218i i-au mai spus c\u0103 are deja metastaze la pl\u0103m\u00e2ni. Era tare dezn\u0103d\u0103jduit, nu mai vedea niciun rost s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. A r\u0103mas peste noapte aici. Noi i-am recomandat s\u0103 mearg\u0103 s\u0103 se spovedeasc\u0103, \u00eempreun\u0103 cu toat\u0103 familia, ceea ce au \u0219i f\u0103cut, apoi a plecat la spital. La analize, au constat c\u0103 metastazele disp\u0103ruser\u0103.<\/p>\n

-A\u021bi mai pleca de aici, maic\u0103 stare\u021b\u0103?<\/p>\n

-Nu. At\u00e2t de tare ne-am \u00eendr\u0103gostit de locul acesta, \u0219i eu, \u0219i maica Irina, e at\u00e2t de frumos aici, \u00een orice anotimp\u2026 Acum, toamna, \u00eencep s\u0103 se \u00eenro\u0219easc\u0103 cire\u0219ii, iar dup\u0103 ei ia foc toat\u0103 p\u0103durea, e un incendiu de culori. Iarna, cu c\u00e2t e mai mult\u0103 z\u0103pad\u0103, cu at\u00e2t este mai frumos. Aici la noi \u00eenc\u0103 sunt z\u0103pezi. Am fost izolate \u0219i dou\u0103 luni. La noi vin \u0219i mistre\u021bi \u0219i lupi, le mai g\u0103sim urmele, dar \u00eenc\u0103 nu ne-am uitat ochi \u00een ochi cu niciun animal. Mai nou se pare c\u0103 a ap\u0103rut \u0219i un urs, dar nu are treab\u0103 cu noi. (\u2026) Ne-am complicat prea mult via\u021ba, cu lucruri care nu ne sunt de folos. \u0218i c\u00e2nd te \u00eentorci la simplitate, te eliberezi de ele. Simplitatea \u00ee\u021bi aduce lini\u0219te, pace.\u201d<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n