{"id":876775,"date":"2025-01-08T11:20:31","date_gmt":"2025-01-08T08:20:31","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=876775"},"modified":"2025-01-08T11:20:31","modified_gmt":"2025-01-08T08:20:31","slug":"paternalismul-de-stat-ca-mod-de-viata-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=876775","title":{"rendered":"Paternalismul de stat ca mod de via\u021b\u0103 | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
ACTUALITATE<\/a><\/span>Paternalismul de stat ca mod de via\u021b\u0103<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
ACTUALITATE<\/a>OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Paternalismul de stat ca mod de via\u021b\u0103<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Drago\u0219 Dragoman<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: discoursemagazine.com<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Anularea alegerilor<\/a> preziden\u021biale din Rom\u00e2nia din 6 decembrie 2024 a scos la iveal\u0103, dincolo de ridicolul situa\u021biei, tendin\u021be ce \u00eencepeau s\u0103 fie deja vizibile cu ani \u00eenainte. Ele erau vizibile nu doar \u00een Rom\u00e2nia, ci \u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri occidentale.<\/strong><\/p>\n

Ca atare, actul de for\u021b\u0103 din decembrie merit\u0103 pus \u00een contextul mai larg al transform\u0103rilor anti-democratice occidentale, care se refer\u0103 la acceptarea permanent\u0103 a st\u0103rii de excep\u021bie, la paternalismul cov\u00e2r\u0219itor al birocra\u021biei de stat, la militarizarea cresc\u00e2nd\u0103 a spa\u021biului public \u0219i la perfec\u021bionarea accelerat\u0103 a autoritarismului concuren\u021bial.<\/p>\n

S\u0103 \u00eencepem, azi, discu\u021bia noastr\u0103, cu acceptarea necondi\u021bionat\u0103 a st\u0103rii de excep\u021bie \u0219i cu rolul de p\u0103rinte binevoitor, perfect cunosc\u0103tor \u0219i autoritar, al statului birocratic.<\/p>\n

Comasarea alegerilor locale cu cele europene, decalarea alegerilor locale, \u201emi\u0219carea\u201d alegerilor preziden\u021biale \u00een calendar (pentru septembrie) \u0219i apoi readucerea lor la termen, toate invoc\u0103 st\u0103ri de excep\u021bie. O excep\u021bie bugetar\u0103, pentru c\u0103 alegerile cost\u0103 prea mult; o excep\u021bie de neconstitu\u021bionalitate, c\u00e2nd un candidat \u201enu corespunde\u201d profilului dorit; o excep\u021bie de logic\u0103 electoral\u0103, c\u00e2nd Curtea Constitu\u021bional\u0103 valideaz\u0103 alegerile parlamentare de pe 1 decembrie, le valideaz\u0103 pe cele preziden\u021biale de pe 24 noiembrie (turul I), dar le anuleaz\u0103 pe cele de pe 8 decembrie (al II-lea tur). Asta de\u0219i toate s-au desf\u0103\u0219urat \u00een acelea\u0219i condi\u021bii, \u00eentre aceia\u0219i competitori electorali. Aceast\u0103 mi\u0219care de for\u021b\u0103, \u00een care se invoc\u0103, f\u0103r\u0103 dovezi publice, pretinse \u201eingerin\u021be externe din partea unui actor statal\u201d, este expresia celui mai crud paternalism, care completeaz\u0103 starea de excep\u021bie.<\/p>\n

De la \u00eenceput trebuie spus c\u0103 suprimarea libert\u0103\u021bilor prin instituirea unei situa\u021bii de excep\u021bie ce a fost \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at\u0103 \u0219i cau\u021bionat\u0103 de cei mai mul\u021bi dintre oameni nu trebuie privit\u0103 ca o calamitate, ca un fapt nea\u0219teptat, contrar oric\u0103rei desf\u0103\u0219ur\u0103ri normale de fapte. Asta pentru c\u0103 terenul accept\u0103rii \u00een mod permanent a unei situa\u021bii de excep\u021bie a fost cultivat cu mult \u00eenainte. \u00cen primul r\u00e2nd, solul propice este cel al transform\u0103rilor sociale induse de masificare, de mimetism \u0219i de conformism.<\/p>\n

Masificarea, specific\u0103 modernit\u0103\u021bii occidentale, cu netezirea oric\u0103ror asperit\u0103\u021bi ale individualit\u0103\u021bii, a fost \u00eentotdeauna terenul propice pentru sistemele totalitare, cele care au des\u0103v\u00e2r\u0219it \u00een mod brutal opera de uniformizare social\u0103, cultural\u0103 \u0219i politic\u0103 p\u00e2n\u0103 la ob\u021binerea unui \u201eprodus\u201d uman perfect \u00een caracterul s\u0103u artificial.[1]<\/a> De\u0219i au reu\u0219it s\u0103 ias\u0103 din cle\u0219tii totalitarismului nazist \u00een secolul XX, societ\u0103\u021bile occidentale nu au ie\u0219it de pe drumul mimetismului \u0219i conformismului. Prin mecanismul omogeniz\u0103rii opiniei publice, apoi prin controlul ei \u0219i \u00eendep\u0103rtarea acelor critici eticheta\u021bi drept neconformi (\u201econspira\u021bioni\u0219ti\u201d, r\u0103u-voitori, retrograzi sau pur \u0219i simplu \u201e\u00eenapoia\u021bi\u201d) cu ajutorul unor noi mijloace de comunicare de mas\u0103 precum televiziunea,[2]<\/a> apoi internetul, de\u021bin\u0103torii puterii s-au v\u0103zut elibera\u021bi de riscul criticii sociale, culturale \u0219i mai ales politice.<\/p>\n

Alienarea produs\u0103 prin utilizarea internetului \u0219i a re\u021belelor sociale i-a scutit de mecanisme fiabile de r\u0103spundere, at\u00e2t timp c\u00e2t utilizatorii acestor re\u021bele s-au pierdut \u00een h\u0103\u021bi\u0219ul realit\u0103\u021bii virtuale, uit\u00e2nd de rolul lor de cet\u0103\u021beni; din contr\u0103, uniformizarea g\u00e2ndirii prin mecanismele psihologice ale intr\u0103rii \u00een \u201eturma digital\u0103\u201d le-a u\u0219urat efortul de monopolizare a puterii.[3]<\/a> Rezultatul final nu este dec\u00e2t o supunere cvasi-generalizat\u0103, \u00een esen\u021ba sa deloc diferit\u0103 de cea anticipat\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, cu deplin geniu, de c\u0103tre Tocqueville.[4]<\/a><\/p>\n

Pe acest sol propice al masific\u0103rii, uniformiz\u0103rii \u0219i supunerii, noile semin\u021be ale st\u0103rii de excep\u021bie nu puteau \u00eent\u00e2rzia s\u0103 \u00eencol\u021beasc\u0103. Ele au \u00eencol\u021bit \u00een atmosfera propice a protej\u0103rii cu orice cost a confortului, lini\u0219tii, bun\u0103st\u0103rii, s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i vie\u021bii fo\u0219tilor cet\u0103\u021beni aliena\u021bi, acum deveni\u021bi \u201econsumatori\u201d, \u201ebeneficiari\u201d, \u201eclien\u021bi\u201d.<\/p>\n

Acesta este rolul pe care \u0219i l-a asumat omniprezenta birocra\u021bie de stat, ce reglementeaz\u0103 orice aspect al vie\u021bii celor care \u0219i-au \u00eencredin\u021bat bunurile \u0219i destinul \u00een m\u00e2inile pretins binevoitoare a ma\u0219in\u0103riei de stat. Infantiliza\u021bi, condu\u0219i \u0219i corecta\u021bi ca de un p\u0103rinte atot\u0219tiutor, incapabili de minimul efort personal, fo\u0219tii cet\u0103\u021beni nu suport\u0103 nici o sc\u0103dere a condi\u021biilor de confort, chiar dac\u0103 pre\u021bul pe care sunt nevoi\u021bi s\u0103-l pl\u0103teasc\u0103 este tot mai ridicat, anume o servitute tot mai \u00eentins\u0103 \u0219i mai profund\u0103. Nimic surprinz\u0103tor, deci, \u00een cre\u0219terea volumului \u0219i \u00eentinderii reglement\u0103rilor vie\u021bii lor din partea puterii publice, pe de-o parte, \u00een ad\u00e2ncirea dependen\u021bei \u0219i supunerii fa\u021b\u0103 de un arbitrar tot mai prezent, pe de alt\u0103 parte.<\/p>\n

Cum remarca Wolton, legiferarea a atins cote nemai\u00eent\u00e2lnite, statul birocratic reglement\u00e2nd acum \u0219i cele mai ne\u00eensemnate elemente ale traiului zilnic. Familia, educa\u021bia, munca, s\u0103n\u0103tatea, petrecerea timpului liber, toate aceste domenii au devenit terenul legifer\u0103rii din partea puterii de stat. \u00cen toate aspectele vie\u021bii de zi cu zi din Fran\u021ba, normele se \u00eenmul\u021besc cu repeziciune.[5]<\/a><\/p>\n

Volumul textelor legale a crescut cu 67% \u00eentre 2002 \u0219i 2021; codul muncii a crescut cu 50% \u00een dou\u0103zeci de ani; codul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i-a dublat volumul; 120 de infrac\u021biuni noi, pedepsite \u00een ultimii cinci ani cu \u00eenchisoarea, s-au ad\u0103ugat celor care erau deja reglementate; noile reglement\u0103ri din 2021 se \u00eentind pe nu mai pu\u021bin de 83.570 de pagini de Monitor Oficial.[6]<\/a> \u00cens\u0103 enumerarea lui Wolton despre infla\u021bia normativ\u0103 din Fran\u021ba se poate aplica la fel de bine altor \u021b\u0103ri europene \u0219i Uniunii Europene \u00eens\u0103\u0219i, devenit\u0103 f\u0103r\u0103 b\u0103gare de seam\u0103 un colos birocratic strivitor.<\/p>\n

Obi\u0219nui\u021bi ca ceea ce era privat s\u0103 devin\u0103 public, ca ceea ce era apanajul deciziei personale s\u0103 devin\u0103 domeniul reglement\u0103rii stricte de stat, fo\u0219tii cet\u0103\u021beni nu se mai revolt\u0103 azi c\u0103 ceea ce era \u201eextraordinar\u201d \u00een termeni legislativi a ajuns s\u0103 fie complet \u201eordinar\u201d.<\/p>\n

Paternalismul etatist, de fapt infantilizarea cet\u0103\u021benilor de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile publice, \u00eei \u021bine pe (fo\u0219tii) cet\u0103\u021beni \u00eentr-o stare apropiat\u0103 de copil\u0103rie, ceea ce este o condi\u021bie excelent\u0103 pentru supunere.[7]<\/a> Ceea ce anticipeaz\u0103 Tocqueville \u00eenc\u0103 din secolul al XIX-lea este un sistem \u00een care de\u021bin\u0103torul puterii a cobor\u00e2t l\u00e2ng\u0103 fiecare individ \u201epentru a-l \u00eendruma \u0219i a-l conduce\u201d,[8]<\/a> anume un despotism \u201emai extins \u0219i mai bl\u00e2nd\u201d, care \u201ei-ar umili pe oameni f\u0103r\u0103 s\u0103-i chinuie\u201d.[9]<\/a> De\u0219i se vor strecura \u00een toate cercurile intereselor private ale oamenilor, reglement\u00e2nd fiecare aspect al vie\u021bii, de\u021bin\u0103torii puterii totalitare nu vor fi v\u0103zu\u021bi ca ni\u0219te tirani, \u201eci mai degrab\u0103 (ca) ni\u0219te tutori\u201d.[10]<\/a><\/p>\n

Acum, \u00een epoca maselor, a conformismului \u0219i supunerii, ceea ce Tocqueville anticipa se realizeaz\u0103. Deasupra cet\u0103\u021benilor transforma\u021bi \u00een mas\u0103 omogen\u0103, deasupra poporului redus la statutul de fic\u021biune politic\u0103 \u201e(\u2026) se ridic\u0103 o putere uria\u0219\u0103 \u0219i tutelar\u0103 care-\u0219i ia singur\u0103 sarcin\u0103 de a-i asigura bun\u0103starea \u0219i de a veghea asupra soartei lui. Ea este absolut\u0103, am\u0103nun\u021bit\u0103, exact\u0103, prev\u0103z\u0103toare \u0219i bl\u00e2nd\u0103. S-ar asem\u0103na cu autoritatea patern\u0103 dac\u0103, asemeni ei, ar avea drept scop preg\u0103tirea oamenilor pentru v\u00e2rsta matur\u0103; dar ea nu caut\u0103, dimpotriv\u0103, dec\u00e2t s\u0103-i fixeze iremediabil \u00een copil\u0103rie (\u2026) Lucreaz\u0103 cu drag\u0103 inim\u0103 pentru fericirea lor; dar vrea s\u0103 fie unicul agent \u0219i singurul arbitru al acestei fericiri; le asigur\u0103 securitatea, prevede \u0219i le garanteaz\u0103 nevoile, le u\u0219ureaz\u0103 pl\u0103cerile, le conduce principalele treburi, le dirijeaz\u0103 activitatea, le reglementeaz\u0103 testamentele, le \u00eemparte mo\u0219tenirile; de ce nu poate oare s\u0103 \u00eei scuteasc\u0103 \u00een \u00eentregime de nelini\u0219tea de a g\u00e2ndi \u0219i de greutatea de a tr\u0103i?\u201d, se \u00eentreba Tocqueville.[11]<\/a><\/p>\n

Acesta este punctul terminus al \u00eentregului proces de uniformizare, constr\u00e2ngere \u0219i obedien\u021b\u0103 ce a devenit esen\u021ba democra\u021biei moderne occidentale. Aceast\u0103 imens\u0103 putere birocratic\u0103 de stat, f\u0103r\u0103 limite \u0219i f\u0103r\u0103 mil\u0103, bazat\u0103 pe \u201eo re\u021bea de mici reguli complicate, minu\u021bioase \u0219i uniforme, printre care spiritele cele mai originale \u0219i sufletele cele mai viguroase nu pot s\u0103 se strecoare pentru a se ridica deasupra mul\u021bimii\u201d a reu\u0219it s\u0103 reduc\u0103 \u201efiecare na\u021biune la o turm\u0103 de animale timide \u0219i muncitoare al c\u0103ror p\u0103stor este guvernul\u201d.[12]<\/a><\/p>\n

De aceea, \u201erecomandarea\u201d guvernului francez din 2020 ca cei \u00een v\u00e2rst\u0103, fa\u021b\u0103 de care guvernul folose\u0219te termenii infantilizan\u021bi de \u201etataia\u201d \u0219i \u201emamaia\u201d, s\u0103 m\u0103n\u00e2nce izola\u021bi masa de Cr\u0103ciun, \u00een buc\u0103t\u0103rie sau \u00een camera al\u0103turat\u0103, pentru a evita orice posibil\u0103 \u201einfectare\u201d de c\u0103tre propria familie, este semnul infantiliz\u0103rii generalizate a adul\u021bilor \u0219i b\u0103tr\u00e2nilor, precum \u0219i un semnal al cre\u0219terii anterior neb\u0103nuite a interferen\u021belor guvernului \u00een treburile personale.[13]<\/a><\/p>\n

La aceast\u0103 infantilizare se adaug\u0103 starea de excep\u021bie cobor\u00e2t\u0103 la standardul politicii curente, banale, de zi cu zi.[14]<\/a> De fapt, \u201elupta \u00eempotriva terorismului\u201d este cea care a adus \u00een Occident aceast\u0103 cobor\u00e2re a excep\u021biei \u00een via\u021ba cotidian\u0103.[15]<\/a> \u201ePatriot Act\u201d, legea american\u0103 ce a urmat evenimentelor de la 11 septembrie 2001, a deschis calea unei excep\u021bii juridice ce s-a dovedit permanent\u0103, a\u0219a cum, de altfel, anun\u021ba \u00eenc\u0103 de pe atunci guvernul american. \u201ePolitica de securitate intern\u0103 nu este un r\u0103spuns la o criz\u0103 anume (\u2026) o serie dintre m\u0103surile pe care a trebuit s\u0103 le lu\u0103m vor deveni permanente \u00een via\u021ba americanilor\u201d, anun\u021ba vicepre\u0219edintele american Dick Cheney.[16]<\/a><\/p>\n

De\u0219i proiectat s\u0103 expire \u00een 2005, \u201ePatriot Act\u201d a fost prelungit pe o perioad\u0103 nedeterminat\u0103, transform\u00e2nd excep\u021bia \u00een \u201enoua normalitate\u201d.[17]<\/a> Deloc surprinz\u0103tor c\u0103 alte \u021b\u0103ri occidentale, precum Fran\u021ba, s-au adaptat noii normalit\u0103\u021bi, \u00een fapt peste tot unde exist\u0103 o poten\u021bial\u0103 \u201eamenin\u021bare terorist\u0103\u201d, transform\u00e2nd radical rela\u021bia dintre stat \u0219i (fo\u0219tii s\u0103i) cet\u0103\u021beni. \u201eLegea de securitate global\u0103\u201d adoptat\u0103 \u00een Fran\u021ba \u00een 2021 integreaz\u0103 legisla\u021biei ordinare ceea ce \u00eenainte erau dispozitive \u201eextraordinare\u201d, f\u0103c\u00e2nd acum absolut banale arestul la domiciliu, perchezi\u021biile la domiciliu, \u00eenchiderea administrativ\u0103 a l\u0103ca\u0219urilor de cult, zonele de protec\u021bie \u0219i securitate.[18]<\/a><\/p>\n

Revenind la cazul rom\u00e2nesc, paternalismul birocra\u021biei autoritare de stat, care-i \u201ecorecteaz\u0103\u201d pe aleg\u0103torii neconformi, nedisciplina\u021bi \u0219i \u201eneinforma\u021bi\u201d, nu poate func\u021biona f\u0103r\u0103 sprijinul p\u0103r\u021bii celei mai \u201eeducate\u201d, conformiste \u0219i \u201eeuropene\u201d dintre aleg\u0103tori. Ace\u0219tia legitimeaz\u0103 ac\u021biunea de for\u021b\u0103 pentru c\u0103 ceilal\u021bi, nedemni de exerci\u021biul electoral, f\u0103r\u0103 capacitate de alegere, sunt gata s\u0103 \u201ecompromit\u0103\u201d democra\u021bia, s\u0103 \u201eanuleze drumul european\u201d, s\u0103 \u201earunce Rom\u00e2nia \u00eenapoi \u00een timp\u201d. Ace\u0219ti conformi\u0219ti sunt cei \u201ede partea bun\u0103 a istoriei\u201d, cei \u201etrezi\u021bi la valorile euro-atlantice\u201d.<\/p>\n

Ei legitimeaz\u0103 for\u021ba brut\u0103 \u00eempotriva celor din \u201emahalaua inept\u0103\u201d (Teodor Baconsky \u00een 2012), a celor ce formeaz\u0103 \u201elumpen-diaspora\u201d (Alina Mungiu-Pippidi \u00een 2018) sau \u201epleava societ\u0103\u021bii\u201d(Antena 3 \u00een 2024). Aceasta este, de fapt, misiunea istoric\u0103 a minorit\u0103\u021bii ultra-educate, membri \u00een redac\u021bia revistelor culturale, cenaclurilor de poezie,\u00a0 grupurilor de dialog social, asocia\u021biilor pretins civice, anume s\u0103-i educe, s\u0103-i \u201ecorecteze\u201d pe \u201e\u00eenapoia\u021bi\u201d, la nevoie prin insult\u0103, calomnie \u0219i lin\u0219aj. Ei ignor\u0103 faptul c\u0103 vor ajunge s\u0103 fie ei \u00een\u0219i\u0219i \u201ere-educa\u021bi\u201d \u00een chiar clipa \u00een care se dep\u0103rteaz\u0103, chiar \u0219i cu o nuan\u021b\u0103, de \u201eadev\u0103rul\u201d propagat de birocra\u021bia autoritar\u0103 de stat.<\/p>\n

[1]<\/a> Isaiah Berlin, Lemnul str\u00e2mb al omenirii<\/em>. Capitole din istoria ideilor<\/em>, trad. rom. Andrei Costea, Bucure\u0219ti, Humanitas, 2021.<\/p>\n

[2]<\/a> Giovanni Sartori, Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune \u0219i post-g\u00e2ndirea<\/em>, trad. rom. Mihai Elin, Bucure\u0219ti, Humanitas, 2006.<\/p>\n

[3]<\/a> Thierry Wolton, Noile drumuri ale servitu\u021bii noastre. Alienare, uniformizare, supunere<\/em>, trad. rom. Adina Cobuz, Bucure\u0219ti, Humanitas, 2021.<\/p>\n

[4]<\/a> Alexis de Tocqueville, Despre democra\u021bie \u00een America<\/em>, vol. 2, trad. rom. Claudia Dimitriu, Bucure\u0219ti, Humanitas, 1995.<\/p>\n

[5]<\/a> Thierry Wolton, Noile drumuri ale servitu\u021bii noastre<\/em>, p. 108.<\/p>\n

[6]<\/a>Ibidem<\/em>.<\/p>\n

[7]<\/a>Ibidem<\/em>, p. 109<\/p>\n

[8]<\/a> Alexis de Tocqueville, Despre democra\u021bie \u00een America<\/em>, p. 342.<\/p>\n

[9]<\/a>Ibidem<\/em>, p. 343.<\/p>\n

[10]<\/a>Ibidem<\/em>.<\/p>\n

[11]<\/a>Ibidem<\/em>, p. 344.<\/p>\n

[12]<\/a>Ibidem<\/em>, p. 345.<\/p>\n

[13]<\/a> Thierry Wolton, Noile drumuri ale servitu\u021bii noastre<\/em>, p. 108.<\/p>\n

[14]<\/a> Giorgio Agamben, Starea de excep\u021bie (Homo sacer II, 1)<\/em>, trad. rom. Alex. Cistelecan, Cluj-Napoca, Idea Design & Print, 2008.<\/p>\n

[15]<\/a> Thierry Wolton, Noile drumuri ale servitu\u021bii noastre<\/em>, p. 96.<\/p>\n

[16]<\/a>Ibidem<\/em>, p. 97.<\/p>\n

[17]<\/a>Ibidem<\/em>.<\/p>\n

[18]<\/a>Ibidem<\/em>.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n