{"id":874964,"date":"2025-01-14T20:48:49","date_gmt":"2025-01-14T17:48:49","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=874964"},"modified":"2025-01-14T20:48:49","modified_gmt":"2025-01-14T17:48:49","slug":"taina-sfantului-maslu-la-biserica-manea-brutaru-vindecare-si-mantuire-in-traditia-biblica-si-patristica-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=874964","title":{"rendered":"Taina Sf\u00e2ntului Maslu la Biserica Manea Brutaru. Vindecare \u0219i m\u00e2ntuire \u00een tradi\u021bia biblic\u0103 \u0219i patristic\u0103 | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
OPINII<\/a><\/span>Taina Sf\u00e2ntului Maslu la Biserica Manea Brutaru. Vindecare \u0219i m\u00e2ntuire \u00een tradi\u021bia…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Taina Sf\u00e2ntului Maslu la Biserica Manea Brutaru. Vindecare \u0219i m\u00e2ntuire \u00een tradi\u021bia biblic\u0103 \u0219i patristic\u0103<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Redac\u021bia<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Preg\u0103tirea pentru taina maslului<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Pe 4 martie 2024, c\u00e2teva sute de oameni umpleau curtea bisericii Manea Brutaru din Bucure\u0219ti, lu\u00e2nd parte la slujba sf\u00e2ntului maslu. Ea se \u00eenscrie, dac\u0103 mai era nevoie s\u0103 fie spus, \u00een logica anului comemorativ al pastora\u021biei \u0219i \u00eengrijirii medicale al BOR, dar \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 ea func\u021bioneaz\u0103 ca o preg\u0103tire pentru marele post al Pa\u0219telui.<\/p>\n

Caracterul terapeutic \u0219i duhovnicesc al maslului (Iacov 5,14-16) ne d\u0103 o imagine clar\u0103 asupra omului ca trup \u0219i suflet, implicate \u00een procesul vindec\u0103rii. Este interesant c\u0103 grecescul sozo<\/em> este folosit de 110 ori \u00een Noul Testament \u0219i \u00eenseamn\u0103 at\u00e2t a ierta sau m\u00e2ntui, c\u00e2t \u0219i a vindeca \u00een sensul eliber\u0103rii de boal\u0103 (Matei 1, 21; 8, 25; 9, 22; Marcu 5, 28; Iacov 1, 21; 2, 14; 5, 15 etc). Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor ne rug\u0103m, la maslu: \u201eTu, M\u00e2ntuitorul, Cel ce e\u0219ti singur Dumnezeu, care cu mila \u0219i cu \u00eendur\u0103rile Tale, t\u0103m\u0103duie\u0219ti tuturor patimile sufletelor \u0219i zdrobirile trupurilor, \u00censu\u021bi vindec\u0103 \u0219i pe acesta ce p\u0103time\u0219te \u00een neputin\u021be, t\u0103m\u0103duindu-l. C\u00e2nd se vor mirui capetele tuturor, cu ungerea untdelemnului, Hristoase Doamne, acestuia care cere mil\u0103 de la Tine, d\u0103ruie\u0219te-i, cu mila Ta cea bogat\u0103, roada bucuriei \u0219i a izb\u0103virii\u2026 Prin ungerea untdelemnului T\u0103u \u0219i prin atingerea preo\u021bilor, sfin\u021be\u0219te de sus pe robii T\u0103i; izb\u0103ve\u0219te-i de boli \u0219i de \u00eentin\u0103ciunea sufletului; cur\u0103\u021be\u0219te-i, spal\u0103-i, M\u00e2ntuitorule, \u0219i fere\u0219te-i de tot felul de sminteli; u\u0219ureaz\u0103-le durerile, izgone\u0219te-le nevoile \u0219i risipe\u0219te necazurile, ca un milostiv \u0219i \u00eendurat.\u201d[10]<\/p>\n

Liturghia (binecuv\u00e2ntarea prinoaselor) -diminea\u021ba<\/figcaption><\/figure>\n

Pentru a simplifica, cuv\u00e2ntul maslu (din grecescul evhelaion<\/em>, adic\u0103 evhi<\/em>, rug\u0103ciune, \u0219i elaion<\/em>, untdelemn) \u00eenseamn\u0103 binecuv\u00e2ntarea untdelemnului<\/em> \u0219i este, pe fond, \u201etaina \u00een care cel bolnav, prin ungerea cu untdelemn sfin\u021bit \u0219i invocarea harului Duhului Sf\u00e2nt de c\u0103tre preo\u021bi, prime\u0219te t\u0103m\u0103duirea trupului \u0219i iertarea sufletului.\u201d[4] \u00cen perfect\u0103 consonan\u021b\u0103, p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae nota: \u201e\u00cen taina maslului se \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te credinciosului bolnav \u00een chip nev\u0103zut harul t\u0103m\u0103duirii sau u\u0219urarea durerii trupe\u0219ti, al \u00eent\u0103ririi suflete\u0219ti \u0219i al iert\u0103rii de p\u0103catele r\u0103mase dup\u0103 m\u0103rturisire, prin ungerea cu untdelemn sfin\u021bit, \u00eenso\u021bit\u0103 de rug\u0103ciunile preo\u021bilor.\u201d[3]<\/p>\n

Credincio\u0219ii \u00eencep s\u0103 se adune \u00een curtea bisericii la taina sf\u00e2ntului maslu \u2013seara
\n<\/figcaption><\/figure>\n

Nu este niciodat\u0103 vorba numai de trup, ci \u0219i de suflet. \u0218i niciodat\u0103 numai de cei bolnavi sau de moarte, ca \u00een cazul tradi\u021biei catolice, care restr\u00e2nge taina maslului numai la cei muribunzi, fiind o preg\u0103tire pentru moarte (extrema unctio, in articulo mortis<\/em>), ci \u0219i de cei s\u0103n\u0103to\u0219i, fiind privit ca un semn sau o anticipare a \u00eenvierii \u0219i a \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu.[4] M\u00e2ntuirea \u00een tradi\u021bia ortodox\u0103 este reprezentat\u0103 ca vindecare, conform principiului patristic: ceea ce <\/em>(Hristos) nu a asumat, nu a vindecat<\/strong>; ceea ce se une\u015fte cu Dumnezeu, se m\u00e2ntuie\u015fte<\/strong><\/em>.<\/p>\n

Ungerea cu untdelemn se d\u0103, \u00een tradi\u021biile greac\u0103 \u0219i slav\u0103, mai cu seam\u0103 \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare, la sf\u00e2r\u0219itul fiec\u0103rei slujbe, ca o preg\u0103tire pentru patimile lui Hristos, spune John Behr. Oricine e uns cu acest ulei. Conexiunea \u00eentre patimile lui Hristos \u0219i vindecare devine astfel fundamental\u0103.[6]<\/p>\n

Preg\u0103tirea pentru taina maslului<\/figcaption><\/figure>\n

Importan\u021ba acestei slujbe este cu at\u00e2t mai mare, \u00een lumea secularizat\u0103 \u0219i medicalizat\u0103 de azi, cu c\u00e2t arat\u0103 spre adev\u0103ratul Doctor al omului, Hristos, pun\u00e2nd \u00een relief unitatea sau totalitatea fiin\u021bei umane, trup \u0219i suflet, \u0219i nevoia ei de vindecare (integral\u0103). Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, Jean-Claude Larchet observa, la \u00eenceputul anilor `90, c\u0103 dezvoltarea din perspectiv\u0103 naturalist\u0103 a medicinei \u0219i tehnicizarea au dus la o focalizare pe boal\u0103 \u0219i\/ sau organul afectat, duc\u00e2nd mai departe la o separare a bolnavului de boala lui \u0219i, deci, la o diminuare a for\u021belor pacientului de a lupta cu boala, la o supravalorizare a biologicului, considerat singura form\u0103 de via\u021b\u0103, \u0219i, astfel, la refuzul oric\u0103rei suferin\u021be \u0219i la teama de moartea biologic\u0103, privit\u0103 ca sf\u00e2r\u0219it absolut al \u00eentregii existen\u021be, transform\u00e2nd medicina \u00een ceva de la care omul \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103 m\u00e2ntuirea, iar medicul, \u00eentr-un \u201enou preot al timpurilor moderne\u201d.[8][6]<\/p>\n

\u00cenceputul slujbei<\/figcaption><\/figure>\n

Elementele Sf\u00e2ntului Maslu <\/u><\/strong><\/p>\n

P\u0103rintele St\u0103niloae numea taina maslului tain\u0103 a trupului, prin ea fiind pus\u0103 \u00een relief valoarea acordat\u0103 de Dumnezeu trupului omenesc, dar, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, trupul e plin, spune St\u0103niloae, de energiile sufletului. Prin el lucreaz\u0103 sufletul; \u0219i f\u0103r\u0103 trup, sufletul nu poate lucra. Este imposibil de separat \u00eentre trup \u0219i suflet, \u00eentre lucrarea harului asupra sufletului \u0219i asupra trupului, preo\u021bii cer\u00e2nd nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een rug\u0103ciuni t\u0103m\u0103duirea trupului, iertarea de p\u0103cate \u0219i cur\u0103\u021birea sufletului de p\u0103cate. \u201eAstfel, \u00een rug\u0103ciunile maslului \u00een care se cer deodat\u0103 t\u0103m\u0103duirea trupului, iertarea de p\u0103cate \u0219i t\u0103m\u0103duirea de patimi, eliberarea sim\u021burilor de influen\u021bele rele \u0219i alungarea vr\u0103jma\u0219ului, toate acestea se cer pentru ca bolnavul, devenit s\u0103n\u0103tos trupe\u0219te \u0219i suflete\u0219te, s\u0103 poat\u0103 tr\u0103i o via\u021b\u0103 curat\u0103, \u00eenchinat\u0103 slujirii lui Dumnezeu. Acestea arat\u0103 c\u0103 taina maslului nu e pentru moarte ca \u00een catolicism, ci pentru via\u021b\u0103 \u00eentru s\u0103n\u0103tate \u0219i cur\u0103\u021bie\u201d.[3]<\/p>\n

\u00cen linii mari, slujba sf\u00e2ntului maslu const\u0103 \u00een trei elemente principale<\/strong>:<\/p>\n

    \n
  1. a) poc\u0103in\u021ba<\/strong>, \u00eentruc\u00e2t iertarea p\u0103catelor e adesea la baza vindec\u0103rii, de exemplu: \u201eCe este mai u\u0219or? A zice: iertate sunt p\u0103catele tale, sau a zice: scoal\u0103 \u0219i umbl\u0103?\u201d (Luca 5, 23-24). A\u0219a cum vom vedea mai t\u00e2rziu, boala este privit\u0103 ca un rezultat al st\u0103rii mizerabile a omului desp\u0103r\u021bit de Dumnezeu prin p\u0103cat. Poc\u0103in\u021ba devine, \u00een aceste condi\u021bii, \u00eencercarea de a reface rela\u021bia care st\u0103 la baza umanului \u0219i a vie\u021bii;<\/li>\n
  2. b) citirea celor \u0219apte pericope<\/strong> din Apostol \u0219i Evanghelii, ceea ce face din t\u0103m\u0103duire mai mult dec\u00e2t un simplu act de vindecare medical\u0103. Devine un act care pune \u00een relief importan\u021ba credin\u021bei \u0219i compasiunea lui Hristos, care este Doctorul sufletelor \u0219i al trupurilor, El care \u201ea luat asupr\u0103-\u0218i durerile noastre \u0219i cu suferin\u021bele noastre S-a \u00eempov\u0103rat\u2026 El a fost pedepsit pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103 \u0219i prin r\u0103nile Lui noi to\u021bi ne-am vindecat\u201d (Isaia 53, 4-5);<\/li>\n
  3. c) \u0219apte rug\u0103ciuni<\/strong> prin care este binecuv\u00e2ntat untdelemnul. De \u0219apte ori este uns bolnavul spre t\u0103m\u0103duire. Ungerea cu untdelemn sfin\u021bit \u00eenchipuie \u0219i comunic\u0103 Duhul Sf\u00e2nt, spune St\u0103niloae [3], iar cifra \u0219apte, adic\u0103 \u0219apte rug\u0103ciuni, \u0219apte ungeri \u0219i \u0219apte preo\u021bi, este simbolul plenitudinii bisericii, care este sensibil\u0103 la suferin\u021ba \u0219i neputin\u021ba unui m\u0103dular: dac\u0103 un m\u0103dular sufer\u0103, tot trupul sufer\u0103, spune Sf. Ap. Pavel (1Corinteni 12, 26).[4][10]
    \n
    Cele 7 pericope, 7 rug\u0103ciuni<\/figcaption><\/figure>\n

    Boal\u0103 \u0219i vindecare. Perspectiva biblic\u0103 <\/u><\/strong><\/p>\n

    \u00cen vremurile biblice, boala \u0219i suferin\u021ba erau privite uneori ca un rezultat al for\u021belor externe, a\u0219a cum este cazul lui Iov, care este lovit de diavol (Iov 2, 1-8). Ghimpele \u00een trup de care vorbe\u0219te Sf. Pavel este rezultatul ac\u021biunii unui \u00eenger al satanei (2Corint 12, 7-9), iar femeia g\u00e2rbov\u0103, vindecat\u0103 de Iisus, este victima diavolului de 18 ani (Luca 13, 10-16). Aceste sl\u0103biciuni sau infirmit\u0103\u021bi generate de demoni sunt de natur\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een relief puterea lui Dumnezeu \u0219i\/ sau prezen\u021ba \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei (Luca 11, 20; Ioan 9, 2-3). M\u00e2ntuitorul Iisus, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, are autoritate asupra suferin\u021belor \u0219i a bolii sau a demonilor (Marcu 1, 32-34, 40-42).[9]<\/p>\n

    Dac\u0103 boala este privit\u0103 uneori ca o pierdere a favorii lui Dumnezeu, vindecarea \u0219i s\u0103n\u0103tatea sunt privite, dimpotriv\u0103, ca o expresie a favorii lui Dumnezeu (Deut. 7, 15; 1Regi 5, 9; Psalmi 38, 3). Boala, suferin\u021bele sau moartea au sensul de a disciplina uneori sau de judecat\u0103 (2Regi 12, 15; Iov 5, 17-18; Avacum 3, 5; Fapte 12, 21-23). Sf. Pavel vorbe\u0219te \u00een acela\u0219i sens de neor\u00e2nduiala din biserici la masa Domnului: \u201e\u2026 De aceea mul\u021bi dintre voi sunt neputincio\u0219i \u0219i bolnavi \u0219i mul\u021bi au murit. C\u0103ci dac\u0103 ne-am fi judecat noi \u00een\u0219ine, nu am mai fi judeca\u021bi\u2026 (1Corint. 11, 30-31).<\/p>\n

    Sensul de judecat\u0103 sau leg\u0103tura dintre boal\u0103 \u0219i pedeaps\u0103 e pus\u0103 \u00een relief de cazul lui Miriam, care vorbe\u0219te ur\u00e2t de Moise \u0219i e astfel pedepsit\u0103 cu lepr\u0103 (Numeri 12). Boala devine o marc\u0103 a proscrierii \u00een Ieremia 30, 17, un semn al neascult\u0103rii \u0219i\/ al al judec\u0103\u021bii (Deut. 28, 20-22). Dar dac\u0103 boala e un rezultat al p\u0103catului \u0219i\/ sau al neascult\u0103rii, vindecarea e rezultatul iert\u0103rii \u0219i\/ sau al ascult\u0103rii (Psalmi 102, 3; Isaia 33, 24).<\/p>\n

    James Morgan rezuma: \u201eS\u0103n\u0103tatea \u0219i puterea fizic\u0103 sunt privite \u00een Vechiul Testament ca o mare binecuv\u00e2ntare, la fel ca lungimea zilelor \u0219i prosperitatea material\u0103. O preocupare pentru igien\u0103 este evident\u0103 \u00een codul mozaic \u0219i, evident, aici preo\u021bii au avut o oarecare preocupare pentru s\u0103n\u0103tate. Vindecarea \u00een Vechiul Testament este o chestiune de rela\u021bie corect\u0103 cu Dumnezeu. Medicii, ceva asem\u0103n\u0103tor \u00een\u021belegerii moderne, sunt onora\u021bi \u00een perioada inter-testamentar\u0103, \u00een special \u00een scrierile lui Ben Sira \u00een Ecclesiasticus, care are influen\u021be elenistice evidente (Ecclesiastic 38:1\u201315).\u201d[5]<\/p>\n

    \u00cen Noul Testament, leg\u0103tura dintre p\u0103cat \u0219i boal\u0103 e pus\u0103 \u00een relief de vindecarea paraliticului: \u201e\u2026 \u00cendr\u0103zne\u0219te, fiule! Iertate sunt p\u0103catele tale!\u2026 Scoal\u0103-te, ia-\u021bi patul \u0219i mergi la casa ta\u201d (Matei 9, 2, 6). Preocuparea M\u00e2ntuitorului pentru p\u0103cat, care e cauza bolii, e subliniat\u0103 \u00een Ioan 5, 14: \u201eIat\u0103 c\u0103 te-ai f\u0103cut s\u0103n\u0103tos. De acum s\u0103 nu mai p\u0103c\u0103tuie\u0219ti, ca s\u0103 nu \u00ee\u021bi fie ceva mai r\u0103u.\u201d<\/p>\n

    Dar leg\u0103tura p\u0103catului cu boala nu e mereu de ordin cauzal, a\u0219a cum se poate observa \u00een Iacov 5, 14-16: \u201eEste cineva bolnav \u00eentre voi? S\u0103 cheme preo\u021bii \u0219i s\u0103 se roage pentru el, ung\u00e2ndu-l cu untdelemn, \u00een numele Domnului. \u0218i rug\u0103ciunea credin\u021bei va m\u00e2ntui pe cel bolnav \u0219i Domnul \u00eel va ridica, \u0219i de va fi f\u0103cut p\u0103cate\u00a0 se vor ierta.\u201d Sau din Ioan 9, 2-3: \u201e\u00cenv\u0103\u021b\u0103torule, cine a\u00a0 p\u0103c\u0103tuit: acesta sau p\u0103rin\u021bii lui, de s-a n\u0103scut orb?\u2026 Nici el n-a p\u0103c\u0103tuit, nici p\u0103rin\u021bii lui, ci ca s\u0103 se arate \u00een el lucr\u0103rile lui Dumnezeu.\u201d Boala nu este \u00een toate cazurile un rezultat al p\u0103catului sau al demonilor, ci mai cur\u00e2nd o consecin\u021b\u0103 a st\u0103rii deplorabile a omului (vechiul Adam<\/em>, \u00een limbajul Sf. Pavel), miracolele vestind \u00een toate cazurile apropierea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu \u0219i\/ sau c\u0103 vindecarea deplin\u0103 (noul Adam<\/em>), se afl\u0103 doar \u00een puterea lui Dumnezeu.<\/p>\n

    James Morgan observa: \u201e\u00cen Noul Testament, lucrarea de vindecare a lui Iisus este \u00een acela\u0219i timp o manifestare a compasiunii divine \u0219i o p\u0103trundere a \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu \u00een care bolnavii sunt vindeca\u021bi (adic\u0103 f\u0103cu\u021bi \u00eentregi), a\u0219a cum este profe\u021bit \u00een Isaia. Cuv\u00e2ntul shalem<\/em>, care \u00eenseamn\u0103 s\u0103n\u0103tos, este legat de \u00een\u021belegerea integrit\u0103\u021bii \u0219i este un aspect al shalom<\/em> \u2013 pace. Iisus a ar\u0103tat o preocupare pentru cei bolnavi la trup \u0219i minte \u0219i nu a sus\u021binut punctul de vedere conform c\u0103ruia boala este trimis\u0103 ca pedeaps\u0103 de c\u0103tre Dumnezeu asupra unui anumit individ: mai degrab\u0103, aceasta face parte din operarea r\u0103ului \u00een lume. Ca un aspect al misiunii sale de a se opune r\u0103ului \u0219i a ar\u0103ta lucrarea lui Dumnezeu \u00een lume, Iisus s-a angajat \u00een lucr\u0103ri de vindecare. Vezi, de exemplu, vindecarea orbului n\u0103scut \u00een Ioan 9, unde Isus a respins ideea p\u0103catului prenatal sau transmiterea p\u0103catului p\u0103rintesc. Cu toate acestea, aceste lucr\u0103ri necesitau, \u00een general, operarea credin\u021bei \u2013 fie afirmat\u0103, fie implicit\u0103 \u2013 pentru ca el s\u0103 poat\u0103 vindeca.\u201d[5]<\/p>\n

    Imageria vindecare vs boal\u0103<\/strong> e utilizat\u0103 deseori pentru rela\u021bia lui Dumnezeu cu poporul Israel. De exemplu, Isaia 1, 4-6. R\u0103nile deschise sau purulente sunt un rezultat al neascult\u0103rii \u0219i judec\u0103\u021bii asupra Israelului.[9]<\/p>\n

    Distrugerea Templului \u0219i restaurarea ulterioar\u0103 a Ierusalimului sunt puse \u00een aceia\u0219i termeni ai bolii \u0219i vindec\u0103rii, de exemplu Ieremia 10, 19; 14, 17; 15, 18; 30, 12-17; 33, 6-9; Miheia 1, 9. Fal\u0219ii profe\u021bi, care ascund poporului situa\u021bia deplorabil\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii lui, sunt o parte din problem\u0103 (Ieremia 6, 14; Pl\u00e2ngeri 2, 13-14).<\/p>\n

    Imagini ale bolii sunt utilizate de profetul Naum pentru a prevesti soarta cet\u0103\u021bii Ninive (Naum 3). Hosea folose\u0219te aceea\u0219i imagerie a bolii\/ vindec\u0103rii pentru a zugr\u0103vi invadarea Israelului de c\u0103tre armatele cotropitoare \u0219i refacerea Ierusalimului, ca expresii ale ascult\u0103rii\/ neascult\u0103rii de \u0219i \u00eentoarcerii la Dumnezeu (Hosea 5, 8-15; 6, 1).<\/p>\n

    Miracolele sunt constitutive, \u00een Noul Testament, lucr\u0103rii M\u00e2ntuitorului (Matei 11, 5), iar atunci c\u00e2nd vindecarea vine prin m\u00e2na unui apostol, ea e \u00eenf\u0103ptuit\u0103 \u00een numele lui Iisus (Matei 4, 23-24; Fapte 9, 34). Nu at\u00e2t o metod\u0103 taumaturgic\u0103 e cheia acestor miracole, ci Hristos \u00eensu\u0219i, adic\u0103 caracterul restaurator al \u00centrup\u0103rii \u0219i al lucr\u0103rii Lui: \u201e\u2026 El a fost pedepsit pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103 \u0219i prin r\u0103nile lui ne-am vindecat\u201d (Isaia 53, 5). Sau: \u201eEl a purtat p\u0103catele noastre \u00een trupul S\u0103u pe lemn, pentru ca noi, murind fa\u021b\u0103 de p\u0103cate, s\u0103 vie\u021buim drept\u0103\u021bii: cu a C\u0103rui ran\u0103 v-a\u021bi vindecat\u201d (1Petru 2, 24). Boala este privit\u0103 \u00een aceste texte ca o expresie a st\u0103rii deplorabile generale \u00een care se g\u0103se\u0219te omul care s-a \u00eendep\u0103rtat de Dumnezeu, iar vindecarea, ca un ecou al restaur\u0103rii eshatologice depline finale.<\/p>\n

    Prezen\u021ba acestor miracole pun \u00een relief puterea lui Dumnezeu (Luca 5, 17; Fapte 10, 38) \u0219i indic\u0103 apropierea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu (Luca 10, 9).<\/p>\n

    Tradi\u021bia mirungerii cu scopul t\u0103m\u0103duirii nu este o inova\u021bie a cre\u0219tinismului. Mirul sau untdelemnul este cunoscut ca balsam sau leac alin\u0103tor \u00eenc\u0103 din VT (Facerea 37, 25; Ieremia 8, 22; 51, 8). Uleiul era, spune John Behr,<\/strong> \u201easpirina lumii antice\u201d.[6] Dar abia \u00een cre\u0219tinism vindecarea cap\u0103t\u0103 un aspect eshatologic \u0219i devine un semn al \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei \u00a0(Luca 10, 9; Matei 11, 5).<\/p>\n

    \u00cen perioada exilului, noul Templu este asociat cu o gr\u0103din\u0103 de pomi \u0219i fructe care nu se vor ve\u0219teji sau epuiza, \u00eentruc\u00e2t apa care trece prin mijlocul ei vine din locul sf\u00e2nt, iar frunzele vor fi leacuri (Iezechiel 47, 12), o imagine pe care o reg\u0103sim \u00een Apocalipsa 22, 2: \u201e\u2026 \u0219i frunzele pomului sunt spre t\u0103m\u0103duirea neamurilor.\u201d \u00cen mod egal, soarele are efecte curative: \u201e\u0218i va r\u0103s\u0103ri pentru voi, cei care v\u0103 teme\u021bi de numele Meu, soarele drept\u0103\u021bii, cu t\u0103m\u0103duire venind \u00een razele lui\u2026\u201d (Maleahi 3, 20).<\/p>\n

    Imageria bolii\/ s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii e aplicat\u0103 \u00een Noul Templu \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii s\u0103n\u0103toase\/ nes\u0103n\u0103toase. Falsa \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 este ca o boal\u0103 pentru biseric\u0103. Astfel, Sf. Pavel dore\u0219te ca to\u021bi s\u0103 fie \u00eentregi la minte \u0219i s\u0103n\u0103to\u0219i \u00een credin\u021b\u0103 (Tit 1, 9, 13; 2, 2; 1Timotei 1, 10; 6, 3; 2Timotei 1, 13; 4, 3).[6]<\/p>\n

    Pe scurt, modul \u00een care este realizat\u0103 tranzi\u021bia de la boal\u0103 \u0219i suferin\u021b\u0103 la imageria lor, a\u0219a cum am v\u0103zut la profe\u021bii exilului, sugereaz\u0103 o leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 \u00eentre domeniile medical \u0219i spiritual sau moral mai cur\u00e2nd dec\u00e2t utilizarea unor simple metafore. Profe\u021bii nu au apelat la o simpl\u0103 imagerie medical\u0103 atunci c\u00e2nd au descris p\u0103catul poporului \u0219i\/ sau judecata lui Dumnezeu \u00een termenii bolii\/ vindec\u0103rii, ci la o viziune asupra vie\u021bii care extinde sensul vindec\u0103rii, de la o problem\u0103 medical\u0103, \u00een\u021beleas\u0103 ca o consecin\u021b\u0103 a unei st\u0103ri mizerabile \u00a0(vechiul Adam<\/em>), la una care prive\u0219te \u00eentreaga condi\u021bie uman\u0103 al c\u0103rei \u00eenceput este, \u00een Noul Testament, botezul, noul Adam<\/em>.[6] Jean-Claude Larchet surprinde foarte bine aceast\u0103 problem\u0103: \u201eboala manifest\u0103 starea deplorabil\u0103 a lumii desp\u0103r\u021bite de Dumnezeu. \u00cen stric\u0103ciune \u0219i suferin\u021ba trupului s\u0103u, omului i se fac sim\u021bite sl\u0103biciunea fiin\u021bei sale p\u0103m\u00e2nte\u0219ti, caracterul efemer al existen\u021bei sale \u00een aceast\u0103 lume \u0219i, \u00een general, fragilitatea, insuficien\u021ba, relativitatea, limit\u0103rile sale. Boala trupului ne aduce aminte de cea a \u00eentregii f\u0103pturi c\u0103zute. Pierderea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii se arat\u0103 ca simbol \u0219i chiar ca semn sim\u021bit al pierderii st\u0103rii paradisiace. Aduc\u00e2nd sufletul \u00een limitele trupului, boala \u0219i suferin\u021ba nimicesc iluziile de plenitudine \u0219i de autosuficien\u021b\u0103 pe care omul le avea mai \u00eenainte, insuflate de o s\u0103n\u0103tate pe care o credea solid\u0103 \u0219i trainic\u0103. \u00cei dezv\u0103luie s\u0103r\u0103cia \u0219i chiar goliciunea sa (Facerea 3, 7) ontologic\u0103 \u0219i-l fac s\u0103-\u0219i aduc\u0103 aminte c\u0103 este \u021b\u0103r\u00e2n\u0103 (Facerea 3, 19). Nu se mai poate considera ceva absolut; orgoliul s\u0103u fundamental este sf\u0103r\u00e2mat.\u201d Dostoievski, citat de acela\u0219i Larchet, este comprehensiv: \u201e\u201eUn om s\u0103n\u0103tos este \u00eentotdeauna un om p\u0103m\u00e2ntesc, material [\u2026]. Dar cum ajunge bolnav \u0219i ordinea natural\u0103, p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, a organismului s\u0103u se stric\u0103, \u00eendat\u0103 i se reveleaz\u0103 posibilitatea unei alte lumi \u0219i, pe m\u0103sur\u0103 ce se agraveaz\u0103 boala, raporturile cu aceast\u0103 lume se \u00eengusteaz\u0103.\u201d\u201d[8]<\/p>\n

    Tradi\u021bie<\/u><\/strong>, medici \u0219i spitale bizantine <\/strong><\/u><\/p>\n

    Ca un rezultat al acestei preocup\u0103ri pentru vindecare a omului, care este trup \u00een accep\u021biunea nobil\u0103 \u0219i eshatologic\u0103 de cas\u0103 sau templu al Duhului Sf\u00e2nt (1Corinteni 3, 16-17) sau de suflet \u0219i trup a c\u0103rui nevoie de vindecare \u00een sens biblic (sozo, soteria, soter<\/em>) nu poate veni dec\u00e2t de la Dumnezeu, Doctorul suprem, s-au dezvoltat a\u0219ez\u0103mintele de asisten\u021b\u0103 social\u0103 \u0219i medical\u0103 \u00een jurul bisericilor, \u00eencep\u00e2nd cu secolul IV. Canoanele adoptate de Sinodul de la Niceea 325 prev\u0103d, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, obliga\u021bia ca \u00een fiecare cetate s\u0103 existe ad\u0103posturi pentru c\u0103l\u0103torii str\u0103ini (xenones<\/em>), case pentru s\u0103raci (ptohia<\/em>, ptohotrofia<\/em>), spitale (nosocomeia<\/em>) etc. Sinodul de la Calcedon stabilea ca \u0219eful unei case pentru s\u0103raci (ptochotropos<\/em>) s\u0103 func\u021bioneze sub autoritatea \u0219i jurisdic\u021bia episcopului.[2]. A\u0219ez\u0103mintele primesc sprijinul grupurilor bogate \u0219i chiar al \u00eemp\u0103ra\u021bilor \u0219i sunt \u00eenzestrate cu mijloace \u0219i personal calificat. Timothy Miller arat\u0103 caracterul modern al acestor a\u0219ez\u0103minte (care nu se bazau pe magie sau altceva asem\u0103n\u0103tor \u00een tratarea bolilor, ci utilizau metode medicale ra\u021bionale \u0219i personal calificat) \u0219i filantropic, evolu\u00e2nd ca institu\u021bii (de\u0219i separate) aflate \u00een proximitatea \u0219i administrarea bisericilor din ora\u0219e, pe m\u0103sur\u0103 ce cre\u0219tinismul devine religia dominant\u0103, \u00een timp ce \u00een Vest dezvoltarea acestor institu\u021bii este extrem de greoaie, \u00eencep\u00e2nd s\u0103 ofere ceva asem\u0103n\u0103tor abia din secolul al XIII-lea.[12] Iar Alexander Kazhdan arat\u0103 c\u0103 profesia medical\u0103 pare s\u0103 \u00ee\u0219i fi pierdut statutul la mijlocul evului mediu, societatea bizantin\u0103 devenind neglijent\u0103 cu doctorii \u0219i chiar ostil\u0103. Abia \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XII-lea, personalul medical intr\u0103 \u00een categoria func\u021bionarilor \u0219i a celor educa\u021bi \u0219i aprecia\u021bi ca o categorie distinct\u0103.[1] Dar sursele lui Kazhdan sunt \u00een principal hagiografice, iar presupusa ostilitate sau r\u0103zboi al monahismului (referirile la medici dispar din aceste surse \u00een aceast\u0103 perioad\u0103) ar putea fi \u00een\u021beles ca o apropiere a profesiei medicale de modelul Doctorului, care este Hristos, \u0219i astfel de sensul plenar \u0219i ultim al vindec\u0103rii, odat\u0103 cu evolu\u021biile din monahism. Mai exact, sub influen\u021ba Basiliadei<\/em> Sf. Vasile cel Mare, via\u021ba monahal\u0103 \u00eencepe s\u0103 se deschid\u0103 dinspre theoria<\/em> sau vita contemplativa<\/em> spre slujirea aproapelui \u0219i fapt\u0103 sau filantropie, vita activa<\/em>.[2] Dar nu trebuie s\u0103 mire c\u0103 vita activa<\/em> \u00eencepe s\u0103 fie prezentat\u0103 \u00eentr-o logic\u0103 eshatologic\u0103 (vita contemplativ)<\/em>, \u00een aceste texte. Ceea ce nu reprezint\u0103 o negare a rolului social \u0219i practic al medicilor, care inevitabil devin mai asem\u0103n\u0103tori cu modelul primar, Doctorul Hristos (ei \u00een\u0219i\u0219i monahi sau membri ai acelea\u0219i biserici) \u0219i, astfel, mai respecta\u021bi.<\/p>\n

    Ceea ce este caracteristic acestor a\u0219ez\u0103minte medico-sociale de la \u00eenceputul Evului Mediu, e c\u0103 ele se adresau tuturor, dar \u00een special s\u0103racilor<\/strong>. Asisten\u021ba medical\u0103 era gratuit\u0103<\/strong>. Ea nu era complet necunoscut\u0103 \u00een antichitatea p\u0103g\u00e2n\u0103, \u00eens\u0103 nu era regulat\u0103 \u0219i nu se adresa s\u0103racilor. Este biserica cea care va deschide asisten\u021ba organizat\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu secolul IV, spre aceste segmente sociale lipsite de mijloace \u0219i vulnerabile.[12]<\/p>\n

    \u00centruc\u00e2t Dumnezeu a f\u0103cut totul \u00een \u00a0comun \u2014oamenii sunt prin natura lor fra\u021bi, \u00een g\u00e2ndirea patristic\u0103, iar bunurile materiale au un aspect comunitar sau sunt considerate comune\u2014, oamenii nu sunt proprietari peste ceea ce apar\u021bine lui Dumnezeu \u0219i, \u00een general, tuturor, ci administratori, iar milostenia celor boga\u021bi nu este, \u00een aceste condi\u021bii, expresia unei generozit\u0103\u021bi umane, care ar sublinia omul sau condescenden\u021ba uman\u0103 \u0219i l-ar pune \u00een dificultate pe beneficiar (\u00een realitate, o victim\u0103 a l\u0103comiei \u0219i inechit\u0103\u021bii sociale sau un oprimat), ci o datorie sau o obliga\u021bie.[2] Pe de alt\u0103 parte, Dumnezeu este adev\u0103ratul philantropos<\/em>, ceea ce omul \u00eencearc\u0103 s\u0103 imite (\u201eprecum \u00een cer \u0219i pe p\u0103m\u00e2nt\u201d). Textual: \u201eS\u0103 v\u0103 iubi\u021bi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, a\u0219a \u0219i voi s\u0103 v\u0103 iubi\u021bi unul pe altul\u201d (Ioan 13, 34). Dar a fost nevoie, spune Mitropolitul Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, de precizarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii despre Hristos, omul Dumnezeu, \u0219i dezvoltarea unei antropologii cre\u0219tine pentru ca omul s\u0103 devin\u0103 o valoare important\u0103, la \u00eenceputul Evului Mediu, iar condi\u021bia lui istoric\u0103, o preocupare cre\u0219tin\u0103.[2] Institu\u021bia diaconiei<\/em> va cunoa\u0219te, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, o dezvoltare f\u0103r\u0103 precedent, egalat\u0103 doar de problemele vizate: \u201e\u2026 gloria epocii bizantine o fac institu\u021biile de caritate organizate de biseric\u0103 pentru bolnavi, pentru s\u0103raci, pentru b\u0103tr\u00e2ni etc, care erau a\u0219ezate \u00een jurul bisericilor \u0219i aveau ca \u00eendrum\u0103tor un preot. Multe din ele func\u021bionau \u00een m\u0103n\u0103stiri.\u201d Astfel, sunt spitalele, unde erau tratate toate bolile, inclusiv lepra (xenones<\/em>, nosokomeion<\/em>), azilurile pentru b\u0103tr\u00e2ni (gerentocomium<\/em>), ad\u0103posturile pentru orfani (orphanotrophium<\/em>), azilurile pentru cer\u0219etori \u0219i infirmi (ptochia<\/em>, ptochotropos<\/em>), case pentru copiii g\u0103si\u021bi (brephotrophium<\/em>), pentru incurabili (argirocomium<\/em>), c\u0103mine pentru orbi (typhlocomiom<\/em>), cimitire pentru s\u0103raci (xenotapheia<\/em>), case pentru v\u0103duve s\u0103race (cherotropheion<\/em>) etc.[2]<\/p>\n

    Dar probabil cel mai important imbold a venit dinspre Sf. Vasile cel Mare \u0219i a\u0219ez\u0103mintele lui, Basiliada<\/em> (372 d.Hr.). A\u0219ez\u0103mintele constau dintr-un spital, case pentru b\u0103tr\u00e2ni, locuin\u021be pentru str\u0103ini \u0219i \u0219coli unde se \u00eenv\u0103\u021ba carte \u0219i meserii, inclusiv pentru infirmi. Erau echipate cu medici, infirmieri \u0219i profesori, iar amploarea Basiliadei l-a impresionat chiar \u0219i pe un \u00eemp\u0103rat ca Valens care i-a d\u0103ruit p\u0103m\u00e2nturi.[2] \u00centruc\u00e2t to\u021bi oamenii sunt egali, pentru Sf. Vasile tabloul unei societ\u0103\u021bi \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een clase func\u021biona ca un p\u0103cat \u00eempotriva egalit\u0103\u021bii \u0219i unit\u0103\u021bii oamenilor, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-i de Dumnezeu \u0219i \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia cerurilor. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, milostenia, pentru el, era un mijloc de refacere a egalit\u0103\u021bii sociale, predicile lui fiind inspirate de pilda t\u00e2n\u0103rului bogat \u0219i orientate \u00eempotriva boga\u021bilor. Filantropia devine de aici \u00eencolo o parte important\u0103 a bisericilor \u0219i m\u0103n\u0103stirilor pentru care vita contemplativa <\/em>nu mai reprezint\u0103 scopul unic al vie\u021bii monahale. Monahii r\u0103s\u0103riteni, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, vor deveni cunoscu\u021bi ca basilieni<\/em>, pentru echilibrul pe care \u00eel vor c\u0103uta \u00eentre contempla\u021bie \u0219i fapt\u0103 sau vita activa<\/em>. \u201eTot ce a realizat Bizan\u021bul dup\u0103 aceea, conchide Pl\u0103m\u0103deal\u0103, numeroasele sale institu\u021bii de ocrotire \u0219i de asisten\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103, sunt expresii ale slujirii Bisericii, dup\u0103 modelul basilian.\u201d[2]<\/p>\n

    Din timpul slujbei sf\u00e2ntului maslu \u2013 Biserica Manea Brutaru<\/figcaption><\/figure>\n

    Concluzie<\/strong><\/p>\n

    Ne este binecunoscut sloganul \u201evrem spitale, nu catedrale\u201d, un produs al unei campanii furibunde direc\u021bionate \u00eempotriva bisericii, egalat\u0103 doar de ignoran\u021ba de care d\u0103 dovad\u0103, \u00een contextul conflictelor civiliza\u021bionale de falie bazate pe a\u0219a numitul sindrom al \u021b\u0103rilor \u00eenrudite<\/em> (kin countries syndrome), \u0219i intensificate \u00een ultimii 30 de ani. Dac\u0103, a\u0219a cum spune Mitropolitul Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, \u201econstruirea unui spital, la noi, a fost \u00eentotdeauna precedat\u0103 de zidirea unei biserici\u2026, spitalul a fost o crea\u021bie a bisericii cre\u0219tine\u201d[2], \u00eencep\u00e2nd cu anii `30 ai secolului XIX \u0219i reformele lui Pavel Kiseleff, programul de modernizare \u0219i\/ sau secularizare societ\u0103\u021bii a trecut treptat spitalele \u0219i structurile de \u00eengrijire social\u0103 \u0219i educa\u021bie din administrarea bisericii \u00een subordinea statului, prin crearea unor structuri autonome, precum Eforia Spitalelor Civile, Eforia \u0219colilor \u0219i a casei milelor etc (pentru procesul seculariz\u0103rii vezi Paul Brusanowski)[11], cu efecte multiple de ad\u00e2ncime pe termen lung. Unul dintre ele este tocmai proiectarea bisericii \u00een opozi\u021bie cu sistemul medical modern, ca o relicv\u0103 cultural\u0103 a unor epoci revolute. O alt\u0103 consecin\u021b\u0103 este separarea ideii biblice\/ patristice de vindecare (reprezentarea m\u00e2ntuirii ca t\u0103m\u0103duire) de metoda medical\u0103 de tratament, duc\u00e2nd la o abordare naturalist\u0103 a medicinei, concomitent cu marginalizarea oric\u0103ror abord\u0103ri holistice \u0219i\/ sau discreditarea lor ca pur taumaturgice sau obscurantiste, f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103, golind \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 no\u021biunea de m\u00e2ntuire de vindecare \u00een sens biblic. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, medici foarte competen\u021bi g\u0103sesc azi lucr\u0103ri ca cea a lui Jean-Claude Larchet, Cre\u0219tinul \u00een fa\u021ba bolii, suferin\u021bei \u0219i mor\u021bii<\/em>, gre\u0219ite \u0219i inutile. A spune, a\u0219a cum face Larchet \u00een alt\u0103 parte, c\u0103 \u201ebolile trupe\u0219ti privesc omul \u00een \u00eentregime \u0219i implic\u0103 profund via\u021ba lui spiritual\u0103\u201d, \u00eenseamn\u0103 deruta o asemenea con\u0219tiin\u021b\u0103. Antropologia cre\u0219tin\u0103 pretinde c\u0103 omul este un \u00eentreg format din trup \u0219i suflet, astfel \u00eenc\u00e2t chiar \u0219i dup\u0103 moarte, trupul continu\u0103 s\u0103 apar\u021bin\u0103 persoanei printr-o leg\u0103tur\u0103 tainic\u0103. Or, a\u0219a cum observa Jean-Claude Larchet, \u201e\u2026. medicina modern\u0103 p\u0103c\u0103tuie\u0219te printr-un exces de naturalism datorat originilor ei \u0219tiin\u021bifice, tehnicitatea metodelor ei de diagnosticare \u0219i tratament f\u0103c\u00e2nd-o adesea extrem de impersonal\u0103. Mul\u021bi pacien\u021bi sufer\u0103 pentru c\u0103 sunt trata\u021bi drept simple trupuri, dac\u0103 nu cumva chiar drept simple organe, considera\u021bi un caz printre altele, iar bolile lor privite drept abateri statistice. Cre\u0219tinismul poate ajuta medicina \u2013 continu\u0103 el -, pentru ca ea s\u0103-l poat\u0103 privi pe om \u00een integralitatea sa de fiin\u021b\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din trup \u0219i suflet \u0219i ca realitate personal\u0103, adic\u0103 drept f\u0103ptur\u0103 deschis\u0103 prin dimensiunea ei spiritual\u0103 spre cele de dincolo \u0219i spre infinit, unic\u0103, de ne\u00eenlocuit \u0219i de o valoare absolut\u0103.\u201d[7] \u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, \u201eprin Sfintele Taine \u0219i mai ales prin rug\u0103ciune, cre\u0219tinismul aduce terapeutici noi, specifice lui, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi respins vreodat\u0103 medicina profan\u0103. Dimpotriv\u0103, P\u0103rin\u021bii i-au recunoscut de la bun \u00eenceput valoarea, socotind-o drept un mod privilegiat de manifestare a milei \u0219i a iubirii se oameni. Unii dintre ei au contribuit chiar la institu\u021bionalizarea acesteia\u201d.[7].<\/p>\n

    Bibliografie \u0219i note: <\/strong><\/p>\n

    [1] Alexander Kazhdan, \u201eThe Image of the Medical Doctor in Byzantine Literature of the Tenth to Twelfth Centuries\u201d, Dumbarton Oaks Papers<\/em>, vol. 38, 1984, https:\/\/www.doaks.org\/resources\/publications\/series\/dopapers\/for-readers\/past-issues\/volume-38<\/a><\/p>\n

    [2] Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Biserica slujitoare<\/em>, Sibiu, 1986, p.152, 268-9, 148-9, 151-2, 158-9, 159, 165.<\/p>\n

    [3] Dumitru St\u0103niloae, Teologia dogmatic\u0103 ortodox<\/em>\u0103, vol. 3, Editura Institutului Biblic \u0219i de Misiune al BOR, Edi\u021bia II, 1997, \u00a0p.136, 137, 138, 139.<\/p>\n

    [4] Ion Bria, Dic\u021bionar de teologie <\/em>ortodox\u0103<\/em>, Editura Institutului Biblic \u0219i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne,\u00a0Bucure\u0219ti, 1981, p.248-9. https:\/\/archive.org\/details\/Ion_Bria-Dictionar_de_Teologie_Ortodoxa<\/a><\/p>\n

    [5] James Morgan, \u201eTheology, Medicine and Health\u201d, in Peter Byrne and Leslie Houlden (eds.), Companion<\/em>Encyclopedia of Theology<\/em>, Routledge, 1995, p.818.<\/p>\n

    [6] John Behr, \u201eHealing and Patristics\u201d, The Notre Dame Center for Liturgy\u2019s 2014 symposium, Tuesday, June 17, 2014,\u00a0\u00a0 https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=AR5ZEnV-XsI&t=2812s<\/a><\/p>\n

    [7] Jean-Claude Larchet, Cre\u0219tinul \u00een fa\u021ba bolii, suferin\u021bei \u0219i mor\u021bii,<\/em> Sofia 2017, p.25, 21.<\/p>\n

    [8] Jean-Claude Larchet, Teologia bolii, <\/em>Sofia 2020, p.7-9, 64-65<\/p>\n

    [9] Leland Ryken, James Wilhoit, Tremper Longman III (eds.), Dictionary of Biblical Imagery,<\/em> InterVarsity Christian Fellowship, USA, 1998, p.736-741, \u00a0<\/strong>https:\/\/archive.org\/details\/dictionary-of-biblical-imagery-ryken-wilhoit-temper-longman-iii<\/a><\/p>\n

    [10] Molitfelnic<\/em>, Editura Institutului Biblic \u0219i de Misiune Ortodox\u0103, Bucure\u0219ti, 2013, cap. Maslul, p.131, 133-4.<\/p>\n

    [11] Paul Brusanowski, Stat \u0219i biseric\u0103 \u00een Vechea Rom\u00e2nie \u00eentre 1821-1925<\/em>, Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, 2010, https:\/\/www.academia.edu\/43687599\/Stat_si_Biserica_in_Vechea_Romanie<\/a><\/p>\n

    [12] Timothy S. Miller, \u201eByzantine Hospitals\u201d, Dumbarton Oaks Papers,<\/em> vol. 38, 1984, https:\/\/www.doaks.org\/resources\/publications\/series\/dopapers\/for-readers\/past-issues\/volume-38<\/a><\/p>\n

    Viorel Oprea, preot paroh, Biserica Manea Brutaru <\/strong><\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n<\/div>\n<\/div>\n

    \n
    \n