{"id":873518,"date":"2025-01-15T20:55:42","date_gmt":"2025-01-15T17:55:42","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=873518"},"modified":"2025-01-15T20:55:42","modified_gmt":"2025-01-15T17:55:42","slug":"revenirea-autoritarismului-concurential-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=873518","title":{"rendered":"Revenirea autoritarismului concuren\u021bial | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
OPINII<\/a><\/span>Revenirea autoritarismului concuren\u021bial<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Revenirea autoritarismului concuren\u021bial<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Drago\u0219 Dragoman<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: Facebook Klaus Iohannis<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

\u00cen ciuda tuturor speran\u021belor legate de victoria democra\u021biei din 1989, de integrarea \u00een Consiliul Europei, NATO \u0219i Uniunea European\u0103, democra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 a intrat \u00eentr-un declin tot mai pronun\u021bat, ce s-a accelerat rapid imediat dup\u0103 2007.<\/strong><\/p>\n

\u00cen consonan\u021b\u0103 cu un sistem politic european tot mai pu\u021bin democratic, Rom\u00e2nia a devenit terenul propice pentru consolidarea f\u0103r\u0103 dubii a puterii executive \u00een detrimentul statului de drept \u0219i pentru distrugerea iremediabil\u0103 a separa\u021biei puterilor \u00een stat. Astfel, anularea alegerilor preziden\u021biale din decembrie 2024 nu ar trebui s\u0103 ne surprind\u0103, atunci c\u00e2nd este \u00eencadrat\u0103 \u00eentr-o perspectiv\u0103 mai ampl\u0103, dominat\u0103 de paternalismul birocra\u021biei de stat, cvasi-militarizarea spa\u021biului public \u0219i consolidarea autoritarismului concuren\u021bial. La cel din urm\u0103 se refer\u0103 articolul de fa\u021b\u0103.<\/p>\n

Subordon\u00e2ndu-\u0219i Parlamentul prin valuri de ordonan\u021be de urgen\u021b\u0103 \u0219i asum\u0103ri de r\u0103spundere guvernamental\u0103, timor\u00e2nd Curtea Constitu\u021bional\u0103 (CCR) \u0219i Avocatul Poporului prin amenin\u021b\u0103ri abia voalate, intimid\u00e2nd cur\u021bile de justi\u021bie \u0219i avoca\u021bii recalcitran\u021bi prin protocoale secrete cu serviciile de informa\u021bii, arest\u00e2nd \u0219i condamn\u00e2nd lideri ai opozi\u021biei \u0219i proprietari de trusturi de pres\u0103 ce nu se supuneau liniei oficiale, puterea executiv\u0103 a devenit treptat singura putere relevant\u0103. La ad\u0103post de control parlamentar, aliate cu de\u021bin\u0103torii func\u021biilor executive de Pre\u0219edinte \u0219i Prim Ministru c\u0103rora le f\u0103ceau serviciul de a-i elibera de criticile opozi\u021biei prin transformarea justi\u021biei \u00een \u201ec\u00e2mp tactic\u201d, serviciile secrete deveneau indispensabile arhitecturii de putere de dup\u0103 2004 \u0219i mai ales de dup\u0103 2007. Doar a\u0219a se puteau \u201edomestici\u201d cei care formau opozi\u021bia, cei pe care B\u0103sescu \u00eei numea \u201epu\u0219c\u0103riabili\u201d \u0219i pe care serviciile secrete \u00eei urm\u0103reau pe baza hot\u0103r\u00e2rilor Consiliului Suprem de Ap\u0103rare a \u021a\u0103rii (CSAT).[1]<\/a> Astfel, campaniile de pres\u0103, cele susceptibile de a-i eroda lui B\u0103sescu capitalul de \u00eencredere politic\u0103, au devenit \u201evulnerabilit\u0103\u021bi\u201d ale sistemului na\u021bional de ap\u0103rare.[2]<\/a><\/p>\n

Putem continua tabloul descris \u00een 2022 de Alina Mungiu-Pippidi. Pretext\u00e2nd c\u0103 lupt\u0103 \u00eempotriva corup\u021biei, numindu-\u0219i \u0219eful de campanie director al Serviciului Rom\u00e2n de Informa\u021bii (SRI), Klaus Johannis nu f\u0103cea \u00eencep\u00e2nd cu 2015 dec\u00e2t s\u0103 consolideze ceea ce Traian B\u0103sescu \u00eencepuse \u00een 2004. Anume, s\u0103 creeze condi\u021biile pentru un amestec f\u0103r\u0103 precedent al serviciilor secrete \u00een politica rom\u00e2neasc\u0103, folosind fonduri enorme pentru pres\u0103 \u0219i platformele de socializare \u0219i coloniz\u00e2nd astfel o pseudo-societate civil\u0103 \u0219i o pseudo-opinie public\u0103. Incapabili s\u0103 c\u00e2\u0219tige alegerile f\u0103r\u0103 ajutorul serviciilor secrete, B\u0103sescu \u0219i Johannis, dar \u0219i Orban, C\u00ee\u021bu \u0219i Ciuc\u0103 (pre\u0219edin\u021bi ai Partidului Na\u021bional Liberal \u2013 PNL \u0219i totodat\u0103 prim-mini\u0219tri) au renun\u021bat la orice scrupule constitu\u021bionale pentru a acapara \u0219i consolida puterea executiv\u0103, \u00eenzecind \u00een fiecare an bugetele serviciilor secrete \u0219i conferindu-le noi puteri prin diferite acte normative.[3]<\/a><\/p>\n

\u00cen paralel, voin\u021ba electoratului, care ar fi putut strica controlul deplin al serviciilor secrete prin alegerea unui pre\u0219edinte sau a unei majorit\u0103\u021bi parlamentare, a fost deturnat\u0103 printr-o captur\u0103 post-electoral\u0103, precum \u00een cazul lui Johannis sau printr-un sabotaj exemplar al unui guvern ostil, precum cel al Partidului Social Democrat (PSD) \u00een perioada 2017-2019. Astfel, serviciile secrete le-au demonstrat tuturor celor care mai erau sceptici c\u0103 fie la selec\u021bie, fie la campanie (electoral\u0103), fie la rezultat, statul paralel are mijloace de a fi mai puternic dec\u00e2t electoratul, completeaz\u0103 Alina Mungiu-Pippidi.<\/p>\n

Din 2022 \u00eencoace, viteza de c\u0103dere \u00een gol a democra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti a crescut sim\u021bitor. \u00cen decurs de c\u00e2\u021biva ani, autoritarismul concuren\u021bial s-a consolidat considerabil, mic\u0219or\u00e2nd posibilitatea recuper\u0103rii democratice. Fiind un tip mai aparte de autoritarism,[4]<\/a> autoritarismul concuren\u021bial poart\u0103 epitetul de \u201econcuren\u021bial\u201d doar pentru c\u0103 exist\u0103 c\u00e2teva \u0219anse dintr-o mie ca opozi\u021bia organizat\u0103 \u00eempotriva guvernului, oric\u00e2t de firav\u0103 ar fi, s\u0103 primeasc\u0103 sus\u021binerea decisiv\u0103 a aleg\u0103torilor. Altfel spus, sistemul nu este unul complet \u00eenchis pentru c\u0103 ar mai fi posibil, pentru opozi\u021bie, s\u0103 c\u00e2\u0219tige miraculos, \u00een ciuda resurselor limitate, intimid\u0103rilor frecvente \u0219i schimb\u0103rii defavorabile ale regulilor jocului politic \u0219i electoral.<\/p>\n

Asta este autoritarismul concuren\u021bial, un regim politic autoritar \u00een care toate elementele converg c\u0103tre victoria celor care se str\u0103duiesc (\u0219i reu\u0219esc aproape complet) s\u0103 monopolizeze puterea. Regimul acesta este asemenea unui meci de fotbal arbitrat de un arbitru v\u0103dit p\u0103rtinitor (ce acord\u0103 puterii lovituri de pedeaps\u0103 pentru gre\u0219eli imaginare ale opozi\u021biei \u0219i elimin\u0103 rapid membrii echipei opozi\u021biei, pentru gre\u0219eli la fel de imaginare), cu reguli ce se schimb\u0103 mereu \u00een favoarea celor de la putere (ei pot folosi m\u00e2na pentru a juca mingea, de exemplu) \u0219i condi\u021bii mereu favorabile (poarta puterii este cu trei metri mai \u00eengust\u0103 \u0219i cu un metru mai joas\u0103, terenul este \u00eenclinat spre poarta opozi\u021biei \u0219i nu se face schimb de teren la pauz\u0103 etc.)<\/p>\n

Chiar \u0219i a\u0219a, singura resurs\u0103 r\u0103mas\u0103 opozi\u021biei este sprijinul categoric al aleg\u0103torilor, care-i \u00eencurajeaz\u0103 din tribune, resurs\u0103 care s-ar putea dovedi \u00eens\u0103 insuficient\u0103 \u00een fa\u021ba acumul\u0103rii enorme de resurse a celor ce monopolizeaz\u0103 deja puterea \u00een societate.[5]<\/a> \u00cen final, de team\u0103 ca nu cumva echipa celor de la putere s\u0103 piard\u0103 totu\u0219i meciul, arbitrul \u00eentrerupe brutal jocul \u0219i trece direct la loviturile de departajare. Acum, echipa de la putere \u0219uteaz\u0103 cu mingi de handbal, iar echipa opozi\u021biei cu mingi de rugby. Dac\u0103 nici a\u0219a echipa de la putere nu c\u00e2\u0219tig\u0103, portarul echipei din opozi\u021bie va trebui s\u0103 apere urm\u0103toarele lovituri de pedeaps\u0103 legat la ochi.<\/p>\n

Autoritarismul concuren\u021bial a crescut prin concentrarea puterii de c\u0103tre alian\u021ba electoral\u0103 dintre PSD \u0219i PNL, care au fuzionat pe liste comune pentru alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2024. Mai mult, regulile jocului au fost \u0219i ele modificate \u00een mod interesat. Pretext\u00e2nd costuri prea mari pentru organizarea de alegeri la termen,[6]<\/a> la fel cum pretextase \u0219i prim-ministrul PD Emil Boc \u00een 2012, alegerile locale ce trebuiau organizate \u00een septembrie 2024 au fost devansate pe 9 iunie (prin OUG 21\/2024), pentru a distorsiona alegerile pentru Parlamentul European. Odat\u0103 ale\u0219i, primarii, pre\u0219edin\u021bii de consilii jude\u021bene, consilierii locali \u0219i cei jude\u021beni au a\u0219teptat luni de zile pentru ca mandatele celor \u00een func\u021bie s\u0103 expire (\u00een luna septembrie), pentru a-i putea \u00eenlocui. La fel trebuia s\u0103 se \u00eent\u00e2mple cu Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, ce urma s\u0103 fie ales \u00een septembrie 2024, conform acordului ini\u021bial din coali\u021bia PSD-PNL, de\u0219i mandatului actualului pre\u0219edinte se \u00eencheia \u00een decembrie 2024.[7]<\/a> Dup\u0103 aflarea rezultatelor alegerile locale \u0219i europarlamentare, coali\u021bia PSD-PNL a mutat data alegerilor preziden\u021biale \u00eenaintea (turul 1) \u0219i dup\u0103 (turul 2) alegerile parlamentare, organizate la termen. \u00cen ciuda schimb\u0103rii de calendar, alegerile au fost organizate tot \u00een runde succesive (iunie-noiembrie\/decembrie), f\u0103r\u0103 reducerile de costuri invocate, dar cu alterarea grav\u0103 a proceselor electorale \u0219i democratice, \u00een general. Comisia pentru Democra\u021bie prin Drept a Consiliului Europei (cunoscut\u0103 drept \u201eComisia de la Vene\u021bia\u201d)[8]<\/a> \u0219i Curtea Constitu\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei s-au pronun\u021bat deja \u00eempotriva modific\u0103rii calendarului electoral \u00eentr-o perioad\u0103 prea scurt\u0103 (de sub \u0219ase luni) p\u00e2n\u0103 la scrutinul vizat de modificare.[9]<\/a><\/p>\n

Pentru a se asigura de o pozi\u021bie favorabil\u0103 a CCR, conducerile partidelor PSD-PNL s-au \u00eent\u00e2lnit cu judec\u0103tori CCR \u00eenainte ca guvernul Ciolacu s\u0103 emit\u0103 OUG 21\/2024 pentru devansarea \u0219i comasarea alegerilor.[10]<\/a> Astfel, pre\u0219edintele CCR, Marian Enache \u0219i judec\u0103toarea Iulia Sc\u00e2ntei au fost prezen\u021bi pe 12 martie 2024 la biroul de grup parlamentar al PSD de la Camera Deputa\u021bilor. Ulterior, pe 20 martie 2024, CCR respingea ca nefondat\u0103 sesizarea de neconstitu\u021bionalitate a ordonan\u021bei de urgen\u021b\u0103 a guvernului Ciolacu, accept\u00e2nd modificarea calendarului electoral.[11]<\/a> \u00cen paralel, Mihaela Ciochin\u0103, judec\u0103tor CCR, a participat la consult\u0103ri privind devansarea \u0219i comasarea alegerilor cu reprezentan\u021bi PSD-PNL \u00eentr-o reuniune petrecut\u0103 la Cotroceni, la sediul Pre\u0219edin\u021biei Rom\u00e2niei.[12]<\/a> Decizia CCR este \u00een contradic\u021bie net\u0103 cu propria decizie anterioar\u0103 privind consecin\u021bele nedemocratice produse prin modificarea calendarului electoral \u00een perioada premerg\u0103toare debutului competi\u021biei electorale.[13]<\/a><\/p>\n

Specific autoritarismului concuren\u021bial, confuzia dintre puterile statului \u0219i concentrarea puterii executive refuz\u0103 s\u0103 se mai petreac\u0103 \u00een anonimat. Pentru a transmite tuturor semnalul autoritarismului, trebuie ca \u00eenc\u0103lc\u0103rile de drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi, precum \u0219i reducerea resurselor opozi\u021biei s\u0103 se petreac\u0103 la vedere, chiar ostentativ. Pentru a distila \u0219i r\u0103sp\u00e2ndi frica \u00een societate \u0219i a produce demobilizare, apatie \u0219i sentimentul inutilit\u0103\u021bii oric\u0103rei ac\u021biuni contrare, puterea autoritar\u0103 \u00ee\u0219i afi\u0219eaz\u0103 \u00een v\u0103zul lumii regulile arbitrare. La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i cu reducerea resurselor opozi\u021biei prin cenzura \u00een cre\u0219tere. De\u0219i Consiliul Na\u021bional al Audiovizualului (CNA) a mai fost folosit anterior pentru a sanc\u021biona posturi de radio sau televiziune ostile puterii, competen\u021ba sa a fost extins\u0103 \u00een mediul online, unde deja opereaz\u0103 Autoritatea Na\u021bional\u0103 pentru Telecomunica\u021bii (ANCOM). Aceasta din urm\u0103 acord\u0103 licen\u021bele de emisie, dar se asigur\u0103 \u0219i de punerea \u00een aplicare a \u201eDigital Service Act\u201d al Comisiei Europene, cel care lupt\u0103 \u00eempotriva \u201edezinform\u0103rii online\u201d.<\/p>\n

Cum defini\u021bia \u201edezinform\u0103rii\u201d este la latitudinea ANCOM \u0219i CNA, nu la cea a unui judec\u0103tor de drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi, discu\u021biile explicite purtate la sediul PNL cu privire la restric\u021bionarea accesului la aplica\u021bii telefonice (precum TikTok) prin ANCOM sunt motivate oficial de preferin\u021ba aleg\u0103torilor tineri pentru mesajele transmise de opozi\u021bie, mai ales cele ale Alian\u021bei pentru Unirea Rom\u00e2nilor (AUR).[14]<\/a> Ca atare, nu mai mir\u0103 c\u0103 anularea alegerilor preziden\u021biale a avut ca pretext existen\u021ba unei campanii media \u201eorchestrat\u0103 de un actor statal ostil\u201d Rom\u00e2niei, desf\u0103\u0219urat\u0103 pe un canal de comunica\u021bii de\u021binut de o companie din China, anume pe TikTok. \u00cen fa\u021ba unui astfel de \u201epericol\u201d, Comisia European\u0103 a ac\u021bionat rapid pentru \u201eap\u0103rarea institu\u021biilor democratice\u201d (nu \u0219i pentru garantarea drepturilor cet\u0103\u021bene\u0219ti). La fel ar putea face \u0219i \u00een alte state membre ale UE.<\/p>\n

Accentu\u00e2nd voluntar \u0219i ostentativ abuzul de putere, autoritarismul concuren\u021bial le transmite tuturor celor care nu se conformeaz\u0103 voin\u021bei de putere verdictul ce-i a\u0219teapt\u0103: \u00eenchiderea canalelor media, a paginilor de internet, \u0219tergerea con\u021binutului declarat \u201eneconform\u201d, \u201eanularea\u201d public\u0103, iar acum, anularea alegerilor.<\/p>\n

Orice nuan\u021b\u0103, dubiu, avertisment sau ironie cu privire la linia promovat\u0103 de propaganda oficial\u0103 de stat sunt erori pasibile de-a te trecere pe lista celor \u201eneconformi\u201d. Acest lucru demonstreaz\u0103 c\u0103 ceea ce fac \u201eechipe de verificare\u201d ale Comisiei nu este s\u0103 caute \u201efapte demonstrabile\u201d, a\u0219a cum ei afirm\u0103, ci s\u0103 construiasc\u0103 consensul prin eliminarea disonan\u021bei. Ceea ce se verific\u0103 nu este \u201eexisten\u021ba faptelor\u201d (care sunt evidente), ci conformitatea pozi\u021biei exprimate de orice vorbitor cu linia oficial\u0103. Pentru c\u0103 ceea ce-i desparte pe promotorii propagandei organizate de stat de cei afla\u021bi \u00een dubiu, de care-\u0219i pun \u00eentreb\u0103ri sau \u00eendr\u0103znesc s\u0103 ofere r\u0103spunsuri alternative, nu sunt faptele ca atare, ci interpretarea faptelor. Nu este de mirare, astfel, de ce conformismul on-line<\/em> a devenit regula de baz\u0103, utilizatorii pun\u00e2ndu-se la ad\u0103post prin semnalizare timpurie (\u201evirtue signaling\u201d) \u00een orice domeniu \u0219i pe orice subiect ce ar putea s\u0103 nu fie identic cu versiunea oficial\u0103.<\/p>\n

Cenzura drastic\u0103 a comunic\u0103rii pe internet a devenit un simptom alarmant al declinului democratic \u00een toat\u0103 Uniunea European\u0103. Autoritarismul concuren\u021bial din Rom\u00e2nia poate deveni rapid un autoritarism pur \u0219i simplu, asem\u0103n\u0103tor cu cel din Chile, Argentina sau Grecia din anii \u201970. Acest fapt ar \u00eensemna re\u00eentoarcerea autoritarismului \u00een chiar una din \u021b\u0103rile Uniunii Europene. \u00cenfrico\u0219a\u021bi de a se abate fie \u0219i cu o nuan\u021b\u0103 de la linia trasat\u0103 de propaganda organizat\u0103 de stat, rom\u00e2nii \u00ee\u0219i vor aminti cu nostalgie de primele lec\u021bii de democra\u021bie pe care le \u00eenv\u0103\u021bau imediat dup\u0103 1989. Pentru ele pl\u0103tiser\u0103 cu libertatea \u0219i cu via\u021ba genera\u021biile anterioare, \u00een coloniile penitenciare, domiciliile for\u021bate, arestul Mili\u021biei<\/em>, beciurile Securit\u0103\u021bii<\/em> \u0219i, \u00een final, pe str\u0103zile marilor ora\u0219e, \u00een decembrie 1989. Acolo a fost ultimul loc \u00een care cet\u0103\u021benii au putut striga \u00een mod complet liber \u201eJos comunismul!\u201d.<\/p>\n

[1]<\/a> *** \u201eManda: 6 milioane de rom\u00e2ni au fost intercepta\u021bi\u201d, Digi24.ro<\/em>, 31.05.2018, https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/actualitate\/politica\/manda-6-milioane-de-romani-au-fost-interceptati-939232<\/a><\/p>\n

[2]<\/a> Alina Mungiu-Pippidi \u201eProstia la v\u00e2rf, vulnerabilitate na\u0163ional\u0103\u201d, Rom\u00e2nia Liber\u0103<\/em>, 30.06.2010, https:\/\/romanialibera.ro\/special\/prostia-la-varf-vulnerabilitate-nationala-192228\/<\/a><\/p>\n

[3]<\/a> Alina Mungiu-Pippidi, \u201eAm avut dreptate cu statul paralel. \u0218i acum ce facem?\u201d, Rom\u00e2nia Curat\u0103<\/em>, 05.06.2022, https:\/\/www.romaniacurata.ro\/am-avut-dreptate-cu-statul-paralel-si-acum-ce-facem\/<\/a><\/p>\n

[4]<\/a> Steven Levitsky, Lucan A. Way, \u201eThe New Competitive Authoritarianism\u201d, Journal of Democracy<\/em>, vol. 31, nr. 1, 2020, pp. 51-65.<\/p>\n

[5]<\/a> Steven Levitsky, Lucan A. Way, \u201eElections Without Democracy: The Rise of Competitive Authoritarianism\u201d, Journal of Democracy<\/em>, vol. 13, nr. 2, 2002, pp. 51-65.<\/p>\n

[6]<\/a> Alina Gorghiu, ministrul PNL al Justi\u021biei, consider\u0103 c\u0103 s-ar putea face economii la buget prin comasarea alegerilor, al c\u0103ror cost se ridic\u0103 la 3,8 miliarde de lei. Reducerea de cheltuieli ar fi \u00eenso\u021bit\u0103 \u0219i de alte efecte benefice, precum evitarea \u201eoboselii electoratului\u201d. Alexandru B\u0103dulescu, \u201eAlina Gorghiu \u201es-ar bucura\u201d dac\u0103 se comaseaz\u0103 alegerile \/ \u201e3,8 miliarde de lei se vor cheltui cu buna desf\u0103\u0219urare a alegerilor\u201d, G\u00e2ndul.ro<\/em>, 16.01.2024, https:\/\/www.gandul.ro\/politica\/video-alina-gorghiu-s-ar-bucura-daca-se-comaseaza-alegerile-38-miliarde-de-lei-se-vor-cheltui-cu-desfasurarea-in-bune-conditii-a-alegerilor-20130897<\/a><\/p>\n

[7]<\/a> Mihaela Iv\u0103ncic\u0103, Robert Hoar\u0103, \u201eSurse: Primul tur al alegerilor preziden\u021biale, \u00een data de 15 septembrie sau 29 septembrie. Decizia final\u0103 va fi luat\u0103 mar\u021bi\u201d, ProTV<\/em>, 20.06.2024, https:\/\/stirileprotv.ro\/stiri\/politic\/surse-primul-tur-al-alegerilor-prezidentiale-in-data-de-15-septembrie-sau-29-septembrie-decizia-finala-va-fi-luata-marti.html<\/a><\/p>\n

[8]<\/a>Codul bunelor practici \u00een materie electoral\u0103<\/em>, pct. 65, la https:\/\/www.roaep.ro\/legislatie\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/Codul-de-bune-practici-in-materie-electorala.pdf<\/a><\/p>\n

[9]<\/a> CCR a stabilit, prin Decizia nr. 678 din 29.09.2020 privind neconstitu\u021bionalitatea legii speciale pentru organizarea alegerilor pentru Senat \u0219i Camera Deputa\u021bilor din 2020, c\u0103 o modificare a cadrului legislativ cu mai pu\u021bin de \u0219ase luni \u00eenainte \u00eencalc\u0103 exigen\u021bele art. 1, alin. (5) din Constitu\u021bie referitor la previzibilitatea legii \u0219i la securitatea raporturilor juridice. Vezi decizia CCR la https:\/\/www.ccr.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/Decizie_678_2020.pdf<\/a><\/p>\n

[10]<\/a>https:\/\/www.b1tv.ro\/politica\/doi-dintre-judecatorii-ccr-au-fost-vazuti-la-biroul-psd-de-la-grupul-din-parlament-unul-dintre-ei-este-chiar-presedintele-ccr-marian-enache-1435560.html<\/a><\/p>\n

[11]<\/a> Cristian C\u00ee\u0219leanu, \u201eDoi judec\u0103tori de la Curtea Constitu\u021bional\u0103 au fost \u00een biroul PSD\u201d, DCNews<\/em>, 12.03.2024, disponibil la https:\/\/www.dcnews.ro\/doi-judecatori-de-la-curtea-constitutionala-au-fost-in-biroul-psd_952237.html#google_vignette<\/a><\/p>\n

[12]<\/a> ***, \u201eAUR acuz\u0103 o judec\u0103toare CCR c\u0103 a participat la discu\u021bii despre comasarea alegerilor\u201d, euractiv.ro, 22.02.2024, https:\/\/www.euractiv.ro\/politic-intern\/aur-acuza-o-judecatoare-cc r-ca-a-participat-la-discutiile-despre-comasare-alegerilor-65858<\/a><\/p>\n

[13]<\/a> Decizia nr. 678 din 29.09.2020.<\/p>\n

[14]<\/a> Cristian Andrei, \u201eDup\u0103 sondajul cu tinerii care prefer\u0103 AUR, reprezentan\u021bi ai PSD \u0219i PNL spun c\u0103 \u201eTikTok va fi reglementat\u201d, Hotnews.ro<\/em>, 24.03.2024, disponibil la https:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-politic-26998763-reactii-dupa-sondajul-tinerii-care-prefera-aur-reprezentanti-psd-pnl-spun-tiktok-reglementat.htm<\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n