{"id":873477,"date":"2025-01-16T04:00:16","date_gmt":"2025-01-16T01:00:16","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=873477"},"modified":"2025-01-16T04:00:16","modified_gmt":"2025-01-16T01:00:16","slug":"zambetul-de-joi-mai-exista-sat-romanesc-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=873477","title":{"rendered":"Z\u00e2mbetul de joi \u2013 Mai exist\u0103 sat rom\u00e2nesc? | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
ACTUALITATE<\/a><\/span>Z\u00e2mbetul de joi \u2013 Mai exist\u0103 sat rom\u00e2nesc?<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
ACTUALITATE<\/a>OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Z\u00e2mbetul de joi \u2013 Mai exist\u0103 sat rom\u00e2nesc?<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Rucsandra B\u0103l\u0103\u0219oiu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
surs\u0103 foto: Ziarul Arge\u0219ul<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Ce mai \u00eenseamn\u0103 ast\u0103zi satul rom\u00e2nesc \u0219i via\u021ba la \u021bar\u0103? Exist\u0103 un specific al s\u0103u, \u00een afar\u0103 de traiul la cas\u0103, cu gr\u0103dina din fa\u021b\u0103 \u0219i, eventual, livada din spate?<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 sate ce sunt \u00eentr-un fel impropriu numite \u201esate\u201d, aflate \u00een imediata apropiere a unui mare ora\u0219, \u0219i care nu au o via\u021b\u0103 distinct\u0103, ci deservesc zona urban\u0103. Sunt mai cur\u00e2nd adun\u0103turi de case, mai cochete, cu gazon frumos \u00eengrijit \u0219i stratul de flori al\u0103turi. Dar acestor localit\u0103\u021bi le lipse\u0219te adesea sim\u021bul comunit\u0103\u021bii, sentimentul de bun\u0103 vecin\u0103tate (uneori, vecin\u0103tatea asta nu este nici bun\u0103, nici rea, ci lipse\u0219te pur \u0219i simplu, prin izolare). De asemenea, lipsesc sau sunt reduse spa\u021biile comune \u00eenvestite cu semnifica\u021bie: biserica, islazul, p\u0103durea, p\u00e2r\u00e2ul, f\u00e2nt\u00e2na din drum, troi\u021ba, r\u0103scrucea, cimitirul, t\u00e2rgul, c\u0103minul cultural (care nu e o inven\u021bie comunist\u0103, ci este reg\u0103sibil \u0219i \u00een interbelic). O localitate ce nu este sat, ci doar o sum\u0103 de locuin\u021be individuale, va pune foarte pu\u021bin accent pe aceast\u0103 geografie a colectivit\u0103\u021bii. Practic, aici se caut\u0103 doar un trai mai s\u0103n\u0103tos \u0219i mai natural, \u00een aer curat, dar fiecare se refugiaz\u0103 (uneori, baricadeaz\u0103) \u00een individualism \u0219i \u00een confortul casei sale.<\/p>\n

Cine vrea s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 satul rom\u00e2nesc din trecut, dar \u0219i de azi, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, poate recurge la operele unor Henri H. Stahl, Simion Florea Marian, Dimitrie Gusti (\u0219i \u00een volumul colectiv coordonat de Lucia Apolzan), Harry Brauner, Gheorghe Vrabie. Poate \u0219i Ernest Bernea. Ca \u0219i folclori\u0219ti \u0219i sociologi de dat\u0103 mai recent\u0103. Dintre to\u021bi, \u00eens\u0103, poate cea mai solid\u0103 \u0219i sintetizatoare privire este cea a lui Stahl, \u00eentr-o lucrare ca \u201eCiviliza\u021bia vechilor sate rom\u00e2ne\u0219ti\u201d, \u201ePentru sat\u201d, \u201ePovestiri din satele de alt\u0103dat\u0103\u201d ori \u201eAmintiri \u0219i g\u00e2nduri\u201d.<\/p>\n

Din aceasta din urm\u0103 vreau s\u0103 v\u0103 re\u021bin aten\u021bia cu c\u00e2teva citate. Primul, un splendid portret al muzicologului \u0219i folcloristului Constantin Br\u0103iloiu:<\/p>\n

\u201e\u2026era st\u0103p\u00e2n pe o serie de discipline \u00eenvecinate, av\u00e2nd o larg\u0103 cultur\u0103 general\u0103, deschis fiind la orice problem\u0103 nou\u0103, nu numai a celor de sociologie a folclorului. Mintea lui era at\u00e2t de ager\u0103, \u00eenc\u00e2t mereu \u00ee\u021bi da impresia unui juc\u0103tor de \u0219ah, care ghice\u0219te \u0219i calculeaz\u0103 mi\u0219carea adversarului cu trei-patru mi\u0219c\u0103ri mai devreme. De\u0219i crescut \u00een Elve\u021bia, posed\u00e2nd la perfec\u021bie at\u00e2t franceza, c\u00e2t \u0219i germana, av\u00e2nd un real talent de a m\u00e2nui o limb\u0103 neasemuit de frumoas\u0103, descendent al marei \u0219i str\u0103vechii familii a Br\u0103iloilor olteni, avea totu\u0219i o capacitate rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 de a sta de vorb\u0103 cu oamenii simpli, fie ei \u021b\u0103rani, tineri \u0219i b\u0103tr\u00e2ni, b\u0103rba\u021bi sau femei, grupuri de \u021bigani, rudari sau corturari, sau cu tarafuri de l\u0103utari. Arta lui de a intra \u00een vorb\u0103, de a cere oamenilor informa\u021bii \u0219i a se l\u0103sa \u00eenregistra\u021bi la fonograf, f\u0103cut\u0103 cu at\u00e2ta simplicitate, \u00eenc\u00e2t p\u0103rea c\u0103 n-ar fi cerut nimic, totul decurg\u00e2nd firesc, ca de la sine, era prodigioas\u0103.\u201d<\/p>\n

De re\u021binut, poate, \u00een special aprecierea limbii rom\u00e2ne vorbite de Br\u0103iloiu: \u201eneasemuit de frumoas\u0103\u201d. C\u00e2\u021bi dintre noi mai suntem sensibili sau con\u0219tien\u021bi de felul \u00een care ne vorbim limba? Citeam \u00een mediul online, ca r\u0103spuns la aten\u021bionarea f\u0103cut\u0103 de cineva asupra \u201eromglezei\u201d, c\u0103 \u201ene \u00een\u021belegem oricum\u201d. Da, ne \u00een\u021belegem. La o adic\u0103, ne \u00een\u021belegem \u0219i prin semne. Tu, Jane, eu, Tarzan. Ne batem gutural cu m\u00e2na \u00een piept \u0219i ar\u0103t\u0103m cu degetul spre obiecte sau facem joc de mim\u0103. Totu\u0219i. Nu este vorba doar de a ne \u00een\u021belege. Limba nu are doar rol de informare, nu e doar vehicul de sens. Ea aduce \u0219i nuan\u021be, emo\u021bii, sensuri secundare sau aluzive, ba \u0219i un pa\u0219aport de identificare a vorbitorilor ei: nivel de instruc\u021bie, apartenen\u021b\u0103, mod de raportare la lume.<\/p>\n

Dar s\u0103 revin la Stahl, care este un maestru al portretelor, ca dovad\u0103 a capacit\u0103\u021bii sale de admira\u021bie \u0219i colegialitate. Un om eminamente egoist \u0219i vanitos nu va reu\u0219i s\u0103 priveasc\u0103 \u00een jur admirativ \u0219i s\u0103 fac\u0103 a\u0219a de multe aprecieri elogioase la adresa celor cu care a colaborat sau cu care s-a \u00eencruci\u0219at. Iat\u0103, de exemplu, ce scria despre profesorul Dimitrie Gusti, conduc\u0103torul \u0219colii rom\u00e2ne\u0219ti de sociologie \u0219i al campaniilor monografice la sate:<\/p>\n

\u201eFaptul c\u0103 profesorul nostru, personalitate at\u00e2t de marcant\u0103 a vremii, obi\u0219nuia s\u0103 ne trateze cu titlul de \u201edomnule coleg\u201d, \u00eentotdeauna cu o deferen\u021b\u0103 care mergea, c\u00e2nd era cazul, p\u00e2n\u0103 la un v\u0103dit respect, ne d\u0103dea un sentiment de m\u00e2ndrie. \u00cen echip\u0103 eram deci \u201ecolegi\u201d cu marele profesor, membru al Academiei, de care mul\u021bi al\u021bii, mai b\u0103tr\u00e2ni, aveau o temere reveren\u021bioas\u0103, ca fa\u021b\u0103 de cel pe care \u00eel constata a fi mai \u00eenv\u0103\u021bat dec\u00e2t ei, oricare le-au fi fost meseria. C\u0103ci Gusti \u0219tia filosofie ca un doctor ie\u0219it din \u0219colile filosofice germane, cetind pe greci \u0219i latini \u00een original. \u0218tia economie politic\u0103 mai mult dec\u00e2t mul\u021bi al\u021bii. De specialitate chiar, elev fiind al lui Karl Bucher. \u0218tia drept, c\u00e2t oricare dintre marii no\u0219tri juri\u0219ti. \u0218tia psihologie ca unul care \u00ee\u0219i d\u0103duse doctoratul cu Wundt.<\/p>\n

Oricare ar fi fost problema pus\u0103 \u00een discu\u021bie, \u00een domeniul \u0219tiin\u021belor sociale, Gusti \u00ee\u021bi era superior, mai ales prin memoria sa excep\u021bional\u0103, care \u021binea proasp\u0103t\u0103 o erudi\u021bie extraordinar\u0103, capabil fiind s\u0103-\u021bi spun\u0103, sistematic, numele autorilor care se ocupaser\u0103 de o anume problem\u0103, unde, \u00een ce volum, \u00een ce revist\u0103, deseori \u0219i la ce pagin\u0103 puteai g\u0103si informa\u021biile necesare. \u0218i totu\u0219i, acest savant \u0219i ad\u00e2nc filosof, \u00een cadrul \u0219edin\u021belor de seminar din sala luminoas\u0103, \u021bi se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a ca un modest cercet\u0103tor, \u00een c\u0103utare de adev\u0103r, lucr\u00e2nd cot la cot cu tine, \u00eendrum\u00e2ndu-te, a\u0219a cum ar trebui s\u0103 fac\u0103 orice maestru cu ucenicii s\u0103i, atunci c\u00e2nd sunt prin\u0219i cu to\u021bii \u00een frigurile crea\u021biei, \u00eentr-o munc\u0103 luat\u0103 pe r\u0103spundere comun\u0103. (\u2026) \u0218i \u0219ef de \u0219coal\u0103 a putut fi, pentru c\u0103 pentru el suprema bucurie consta \u00een succesele personale ale elevilor lui.\u201d<\/p>\n

S\u0103 mai citim odat\u0103, cu sau f\u0103r\u0103 uimire: pentru el suprema bucurie consta \u00een succesele personale ale elevilor s\u0103i. Nu \u0219tiu dac\u0103 noi avem realmente tradi\u021bia de a face \u0219coal\u0103, de a trece mai departe o cunoa\u0219tere, dezinteresat \u0219i f\u0103r\u0103 invidie. S\u0103 avem o \u0219coal\u0103 de medicin\u0103 \u00een care profesorul medic s\u0103 \u00ee\u0219i doreasc\u0103 s\u0103 fie dep\u0103\u0219it de reziden\u021bi \u0219i s\u0103 fie bucuros c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 asta.<\/p>\n

S\u0103 avem o \u0219coal\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 sau artistic\u0103 \u00een care maestrul s\u0103 \u00ee\u0219i doreasc\u0103 desp\u0103r\u021birea de discipol, pentru c\u0103 acesta a devenit mai bun \u0219i l-a dep\u0103\u0219it. \u00cemi vin c\u00e2teva exemple \u00een minte, celebre \u0219i \u00eembucur\u0103toare, dar nu \u0219tiu dac\u0103 putem vorbi de o direc\u021bie general\u0103. Pare mai degrab\u0103 c\u0103 ne-am instalat \u00eentr-o atmosfer\u0103 de invidie \u0219i de sabotare reciproc\u0103. De aceea, c\u00e2nd citim acest tip de m\u0103rturisiri, la Stahl sau la al\u021bii, merit\u0103 re\u021binute \u0219i luate drept model.<\/p>\n

\u00cenchei articolul cu o idee desprins\u0103 din observa\u021biile lui Stahl asupra economiei \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti: independen\u021ba satului rom\u00e2nesc, a gospod\u0103riei sale unde \u021b\u0103ranul producea aproape tot ceea ce \u00eei era necesar. Din p\u0103cate, a existat \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani un curent european (care \u00eencepe s\u0103 primeasc\u0103 rezisten\u021b\u0103, nu doar la noi) de a privi cu dispre\u021b agricultura la scar\u0103 mic\u0103.<\/p>\n

Da, aceasta nu poate deservi o popula\u021bie urban\u0103, de pild\u0103, \u00eens\u0103 ea trebuie s\u0103 fie conservat\u0103, exist\u00e2nd \u00een paralel cu agricultura mecanizat\u0103 la scar\u0103 mare, destinat\u0103 comer\u021bului. Aceast\u0103 mic\u0103 agricultur\u0103 de consum propriu sau de mic comer\u021b limitrof este aceea care poate stopa exodul de la sate. Ea \u00eei poate fixa pe tineri \u00een mediul rural, ajut\u00e2nd la perpetuarea gospod\u0103riilor. Practic, putem vorbi de un trai plin de sens, dar \u0219i s\u0103n\u0103tos, dac\u0103 omul reu\u0219e\u0219te s\u0103 aib\u0103 o gr\u0103din\u0103 \u0219i animale pe l\u00e2ng\u0103 cas\u0103. Asta nu \u00eel scute\u0219te de problema lipsei unui loc de munc\u0103 remunerat, desigur. De exemplu, este ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een satul bunicilor mei, unde multora nu le lipse\u0219te m\u00e2ncarea (fiind o zon\u0103 cerealier\u0103, cresc porci, vaci, p\u0103s\u0103ri), dar le lipsesc banii. Omul nu are nevoie doar de m\u00e2ncare, ci \u0219i de haine, medicamente, rechizite pentru copii \u0219i at\u00e2tea altele. Cu toate acestea, mul\u021bi nu se dau du\u0219i de la sat, iar al\u021bii s-au \u00eentors din str\u0103in\u0103tate. De ce?<\/p>\n

Pentru c\u0103 un loc de munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate sau la ora\u0219 presupune \u00eentr-adev\u0103r un venit constant \u00een bani, dar, f\u0103c\u00e2nd socoteala, nu ie\u0219i cu mult mai c\u00e2\u0219tigat, ba dimpotriv\u0103. Aviz celor care vorbesc despre refuzul rom\u00e2nilor de a se angaja: exist\u0103 o explica\u021bie \u0219i aceasta nu e automat lenea. Dac\u0103 locul de munc\u0103 presupune s\u0103 pleci de la \u021bar\u0103 ca s\u0103 stai \u00een chirie \u0219i apoi s\u0103 faci o navet\u0103 de weekend, calculele nu dau prea bine. Un salariu care se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul celui minim pe economie, doar c\u0103 nu te las\u0103 s\u0103 mori de foame. \u00ce\u021bi asigur\u0103 locuin\u021ba \u0219i hrana (destul de proast\u0103). Or locuin\u021b\u0103 \u0219i hran\u0103 (mai bun\u0103) ai deja st\u00e2nd la \u021bar\u0103, f\u0103r\u0103 serviciu.<\/p>\n

Oamenii ajung s\u0103 prefere s\u0103 stea \u00een casa lor, s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 utilit\u0103\u021bi mai ieftine dec\u00e2t la ora\u0219, dar s\u0103 nu piard\u0103 gr\u0103dina \u0219i animalele. Este un trai riscant, pentru c\u0103 nu implic\u0103 o cotizare la pensie \u0219i asigur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate, dar e un trai care \u00eei convinge pe mul\u021bi. M\u0103car \u00een sat sunt printre ai lor, stau \u00een cas\u0103 cu gr\u0103din\u0103 (nu \u00eentr-o chi\u021bimie de 40 de metri p\u0103tra\u021bi), au aer curat, r\u00e2ul \u0219i p\u0103durea al\u0103turi, m\u0103n\u00e2nc\u0103 s\u0103n\u0103tos ceea ce produc singuri. \u00cenc\u0103 ar trebui s\u0103 \u00ee\u0219i produc\u0103 \u0219i mai mult, prin sprijin \u0219i politici de stat. Dar s\u0103 \u00eel ascult\u0103m pe Stahl scriind despre locuitorii satului Dr\u0103gu\u0219:<\/p>\n

\u201eC\u0103ci \u00eentr-adev\u0103r, \u00een anii dinaintea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, dr\u0103gu\u0219enii tr\u0103iau \u00eenc\u0103, din plin, \u00een sistemul economic al gospod\u0103riei casnice \u00eenchise. Ceea ce cump\u0103rau din t\u00e2rg sau de la \u201ebolt\u0103\u201d erau exclusiv bunuri pe care ei singuri nu \u0219i le puteau fabrica: sare, gaz, chibrituri, \u201efarb\u0103\u201d pentru vopsitul l\u00e2nii, \u201egl\u0103ji\u201d pentru ferestre etc. Dar \u00eencolo era de-a dreptul o ru\u0219ine ca cineva s\u0103 nu aib\u0103 \u00een gospod\u0103ria lui tot ce \u00eei trebuia. La c\u00e2mp, atunci c\u00e2nd fiecare poate controla, la ceasul odihnei, ce m\u0103n\u00e2nc\u0103 vecinul s\u0103u, s\u0103teanul r\u0103u gospodar, c\u0103ruia nu i-a ajuns slana porcului crescut \u00een gospod\u0103rie, se ascundea ru\u0219inat ca s\u0103 m\u0103n\u00e2nce slan\u0103 cump\u0103rat\u0103\u201d.<\/p>\n

Interesant\u0103 m\u0103rturisire \u0219i, probabil, motivant\u0103, mai ales c\u0103 observ\u0103m o cre\u0219tere a interesului pentru gr\u0103din\u0103rit \u0219i cre\u0219tere a animalelor de consum propriu. Pe youtube, sunt persoane cu mii (al\u021bii, milioane) de urm\u0103ritori care prezint\u0103 aventura lor la sat, av\u00e2nd exact acest pariu: o via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i c\u00e2t mai pu\u021bin dependent\u0103 de resurse str\u0103ine, urbane. Dintre str\u0103ini, cele mai de succes par a fi pove\u0219tile lui Liziqi (China) \u0219i Country life vlog (Afganistan).<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n