{"id":873441,"date":"2025-01-18T09:41:47","date_gmt":"2025-01-18T06:41:47","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=873441"},"modified":"2025-01-18T09:41:47","modified_gmt":"2025-01-18T06:41:47","slug":"eliberarea-de-sub-tirania-valorilor-revolta-populismului-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=873441","title":{"rendered":"Eliberarea de sub \u201etirania valorilor\u201d : revolta populismului | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
ACTUALITATE<\/a><\/span>Eliberarea de sub \u201etirania valorilor\u201d : revolta populismului<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
ACTUALITATE<\/a>OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Eliberarea de sub \u201etirania valorilor\u201d : revolta populismului<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Bogdan Munteanu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: .radiotop.ro<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Ceea ce acum c\u00e2\u0163iva ani putea fi doar anticipat, ast\u0103zi se desf\u0103\u015foar\u0103 sub ochii no\u015ftri, numai c\u0103 \u00een forme \u015fi cadre de neimaginat la acea vreme. Cum bine se spune, realitatea bate filmul. Oamenii cu idei, adic\u0103 intelectualii, r\u0103m\u00e2n \u00eens\u0103 consecven\u0163i propriilor idei. Unii continu\u0103, \u00een r\u0103sp\u0103rul realit\u0103\u0163ii, s\u0103 pun\u0103 aceea\u015fi plac\u0103 expirat\u0103, chiar dac\u0103 inadecvarea la fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile prezente devine tot mai evident\u0103.<\/strong><\/p>\n

Unul din ace\u015ftia ar fi de pild\u0103 dl. Teodor Baconschi, un distins \u015fi binecunoscut intelectual al Rom\u00e2niei postcomuniste, care face parte \u015fi din cercul celor care s-au implicat \u015fi politic (\u00ee\u015fi mai aduce cineva aminte care au fost \u201erealiz\u0103rile\u201d lor pe acest t\u0103r\u00e2m?).<\/p>\n

Ca reac\u0163ie la tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een aceste zile \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een \u00eentreaga lume, domnia continu\u0103 s\u0103 ne comunice varia\u0163iuni pe aceea\u015fi tem\u0103. Con\u0163inutul e acela\u015fi, doar ambalajul difer\u0103. Cea mai recent\u0103 variant\u0103 a unei idei vechi \u015fi fixe exprimat\u0103 \u00een forme noi e publicat\u0103 \u00een \u201eLibertatea\u201d \u015fi sun\u0103 astfel: \u201e\u201eM\u00e2na nev\u0103zut\u0103 a lui Dumnezeu\u201d \u0219i votul ira\u021bional. De ce \u201esuveranismul\u201d agraveaz\u0103 problemele pe care pretinde c\u0103 le rezolv\u0103.\u201d<\/a><\/p>\n

Text din care fragmentele esen\u0163iale sunt: \u201ePrin componenta lor ruralist\u0103 \u0219i antimodern\u0103, asemenea forma\u021biuni (legionari, na\u021bional-comuni\u0219ti, vadimi\u0219ti, \u201ediaconi\u0219ti\u201d, auri\u0219ti sau \u201egeorgi\u0219ti\u201d) idealizeaz\u0103 un trecut mizer, s\u0103rac \u0219i servil, c\u0103ut\u00e2nd simultan s\u0103 blocheze apari\u021bia oric\u0103rui patriotism constitu\u021bional, bazat pe valori civice \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite de to\u021bi cet\u0103\u021benii. (\u2026) Tot ce vreau s\u0103 ar\u0103t e c\u0103 nu trebuie s\u0103 ne revolt\u0103m \u00eempotriva \u201esistemului\u201d rom\u00e2nesc pentru c\u0103, de bine, de r\u0103u, ne-a adus \u00een UE \u0219i NATO, ci pentru c\u0103 am acceptat dec\u0103derea lui la nivel de bodeg\u0103, socotind c\u0103 \u0219mechera\u0219ii agrama\u021bi \u0219i activi\u0219tii corup\u021bi, controla\u021bi de servicii secrete abuziv implicate \u00een politic\u0103, ne reprezint\u0103 mai bine dec\u00e2t compatrio\u021bii \u0219coli\u021bi, poliglo\u021bi \u0219i suficient de inteligen\u021bi pentru a \u00een\u021belege corect mizele dezbaterilor contemporane. Ca s\u0103 schimb\u0103m ceea ce eventual nu ne convine \u00een func\u021bionarea UE \u0219i NATO, nu avem nevoie de scandalagii semidoc\u021bi \u0219i nici de arga\u021bi complexa\u021bi, ci de o garnitur\u0103 politic\u0103 eurocompatibil\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

Bun, am \u00een\u0163eles. Problema Rom\u00e2niei s-ar reduce \u00een viziunea d-lui Bachonschi, \u00een esen\u0163a ei, la o clas\u0103 politic\u0103 inept\u0103. Care, dac\u0103 ar fi \u00eenlocuit\u0103 cu \u201eb\u0103ie\u0163i de\u015ftep\u0163i\u201d, \u201e\u015fcoli\u0163i\u201d, tot unul \u015fi unul, ar rezolva atunci toate problemele \u015fi poporul nu ar mai avea de ce s\u0103 se revolte. Cu alte cuvinte, pledoaria ar fi pentru o \u201eelitocra\u0163ie\u201d, pentru conducerea unor \u201eelite\u201d care din turnul lor de filde\u015f ar \u015fti ele mai bine ce e bine pentru \u201emase\u201d.<\/p>\n

Rela\u0163ia acestora cu poporul ar \u0163ine de \u201epatriotismul civic\u201d, iar nu na\u0163ional. Elitele \u201elumineaz\u0103\u201d, iar gloatele vor trebui s\u0103 se lase \u201eluminate\u201d. Dar cu ce fel de \u201elumini\u201d? Bazate pe ce fel de \u201evalori\u201d? Aici e nodul gordian al problemei. Poate o elit\u0103 rupt\u0103 de realitate, sau care sluje\u015fte altor interese, s\u0103-\u015fi impun\u0103 setul de valori asupra maselor? Prin educa\u0163ie, propagand\u0103, sp\u0103lare pe creier, legi restrictive care taxeaz\u0103 delictul opiniilor \u201egre\u015fite\u201d, cu reeducarea for\u0163at\u0103, dac\u0103 nimic altceva nu mai merge?<\/p>\n

Nu doresc s\u0103 intru aici \u00een profunzimea unei teme eterne care marcheaz\u0103 istoria rom\u00e2neasc\u0103 a ultimelor aproape dou\u0103 secole: fractura cultural\u0103 \u015fi ideatic\u0103 dintre un autohtonism cu fondul s\u0103u organic \u015fi formele f\u0103r\u0103 fond ale elitelor mimetice ale occidentalismului progresist. Ci doar s\u0103 constat care este realitatea.<\/p>\n

Iar pentru aceasta sunt valabile acelea\u015fi constat\u0103ri pe care le-am f\u0103cut \u00eentr-un text din volumul \u201eMarionete ale destinului\u201d publicat \u00een anul 2018. Ast\u0103zi ele sunt poate mai actuale dec\u00e2t oric\u00e2nd. Aceast\u0103 realitate \u00eei contrazice flagrant pe intelectualii \u201edilematici\u201d de genul lui Teodor Baconschi sau Sever Voinescu, la care m\u0103 refeream \u00een cele scrise atunci, ca fiind exponen\u0163i ai exact aceluia\u015fi tip de idei. Adic\u0103 personaje \u015fi idei inter\u015fanjabile, dar incapabile sau nedorind s\u0103 suprind\u0103 pulsul realit\u0103\u0163ii \u015fi aspira\u0163iile propriului neam. Chiar dac\u0103 mesajele care ni se servesc din partea unor asemenea intelectuali sun\u0103 pre\u0163ios \u015fi elitist, ele nu sunt dec\u00e2t o \u00eens\u0103ilare superficial\u0103 de termeni preten\u0163io\u015fi, care nu p\u0103trunde la miezul adev\u0103ratelor probleme care fr\u0103m\u00e2nt\u0103 societatea.<\/p>\n

Dar, \u00eenainte de a prezenta textul amintit, al c\u0103rui titlu l-am preluat cu o u\u015foar\u0103 modificare \u015fi pentru articolul de fa\u0163\u0103, se impune o precizare. Am folosit termenul de \u201epopulism\u201d, inclusiv \u00een titlu, pe care \u00eel p\u0103strez \u015fi acum. Ast\u0103zi acest curent politic se autodenume\u015fte \u201esuveranism\u201d. Asta poate \u015fi fiindc\u0103 \u201epopulismul\u201d a devenit \u00eentre timp o etichet\u0103 cu conota\u0163ie negativ\u0103, exploatat\u0103 de propaganda progresist\u0103. Totu\u015fi, acest termen, care \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cina (nu doar lingvistic\u0103) de la \u201epopor\u201d, exprim\u0103 mai corect realitatea la care asist\u0103m. Dealtfel \u00een textul care urmeaz\u0103, aceast\u0103 semantic\u0103 este un element esen\u0163ial.<\/p>\n

*<\/p>\n

Optimismul cu care omenirea a \u00eent\u00e2mpinat intrarea \u00eentr-un nou mileniu s-a risipit, f\u0103c\u00e2nd loc unei agita\u0163ii entropice. Viziunea unui viitor bazat pe progres liniar \u015fi valori ra\u0163ionale s-a estompat \u015fi \u0163ine cu greu piept clocotului haotic al energiilor ira\u0163ionale care r\u0103bufnesc din ad\u00e2ncuri. Am intrat \u00eentr-o nou\u0103 er\u0103, numit\u0103 \u201epost-adev\u0103r\u201d, \u00een care atitudinile sunt dominate de emo\u0163ii \u015fi interpret\u0103ri subiective, iar nu de acurate\u0163ea informa\u0163iilor.<\/p>\n

Criteriile care sunt la ordinea zilei par a \u0163ine mai degrab\u0103 de sfera ira\u0163ionalului, de penumbrele unei dimensiuni identitare ocultat\u0103 \u00een mod deliberat, considerat\u0103 fiind drept dep\u0103\u015fit\u0103, vetust\u0103. C\u0103 lucrurile nu stau a\u015fa \u015fi c\u0103 aceasta e o parte constitutiv\u0103 esen\u0163ial\u0103 a condi\u0163iei umane, ne-o demonstreaz\u0103 ascensiunea pe scena politic\u0103 din majoritatea \u0163\u0103rilor europene a tendin\u0163elor \u201epopuliste\u201d.<\/p>\n

Actualmente acestea sunt \u201epe val\u201d \u015fi \u00ee\u015fi pun o amprent\u0103 important\u0103 pe lupta politic\u0103, fiind o contrareac\u0163ie la actualul proiect unionist european. Aceste concep\u0163ii pun pe primul plan principiul suveranit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u00een detrimentul unei construc\u0163ii a c\u0103rei geometrie e mereu ajustat\u0103 din mers \u015fi despre care nu \u015ftim cum va ar\u0103ta \u00een final.<\/p>\n

Cert este c\u0103 se \u00eenfrunt\u0103 dou\u0103 principii: cel globalist, \u00een particular cel al unei Europe sub forma unui superstat federal, \u00een care statele actuale ar urma s\u0103 devin\u0103 simple regiuni, \u015fi cel al suveranit\u0103\u0163ii absolute, al identit\u0103\u0163ilor care se simt amenin\u0163ate de mar\u015ful irezistibil al globaliz\u0103rii \u015fi de o imigra\u0163ie masiv\u0103, aduc\u0103toare de instabilitate \u015fi aplificare a terorismului islamic. Aceast\u0103 confruntare e perceput\u0103 drept o realitate de ordin primordial, un criteriu suprem dincolo de veridicitatea adesea mai mult sau mai pu\u0163in par\u0163ial\u0103 a argumentelor aduse pro domo.<\/p>\n

Iat\u0103 unul din factorii determinan\u0163i care face ca milioane de oameni s\u0103 voteze lideri politici ca Trump, Le Pen, Wilders, sau partide cu o atitudine net opus\u0103 actualului proiect european, cum sunt cele din \u0163\u0103ri ca Fran\u0163a, Olanda, Austria, Germania, Italia, Danemarca, etc, partide care sunt \u00een plin\u0103 ascensiune, sau chiar la guvernare, cum e cazul \u0163\u0103rilor est-europene din \u201egrupul de la Vi\u015fegrad\u201d.<\/p>\n

Unde se afl\u0103 Rom\u00e2nia \u00een tot acest peisaj?<\/p>\n

Un r\u0103spuns potrivit este dat de Sever Voinescu \u00eentr-un articol din \u201eDilema Veche\u201d: \u201eSuntem mereu \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u021biva pa\u0219i. Decalajul istoric fa\u021b\u0103 de Occident este endemic pentru noi. To\u021bi istoricii ne spun asta. Rom\u00e2nia tr\u0103ie\u0219te crizele \u2013 cel pu\u021bin pe cele culturale \u2013 la mult timp dup\u0103 ce ele au fost dep\u0103\u0219ite \u00een Occident. La noi nu se pune, \u00eenc\u0103, problema falsei Europe. Noi ne lupt\u0103m, \u00eenc\u0103, s\u0103 ne dumirim care dintre noi e ho\u021b \u0219i care nu.\u201c<\/p>\n

Rom\u00e2nia se g\u0103se\u015fte de fapt, dup\u0103 cum lesne poate fi observat, \u00eentr-un cu totul alt stadiu al con\u015ftiin\u0163ei colective dec\u00e2t alte \u0163\u0103ri. Acela\u015fi autor remarc\u0103 \u00eentr-un alt articol: \u201eA mia oar\u0103 dovedim c\u0103 binele ni-l facem noi sau al\u021bii, sau noi \u00eempreun\u0103 cu al\u021bii, sau al\u021bii \u00eempreun\u0103 cu noi \u2013 dar r\u0103ul ni-l facem \u00eentotdeauna noi, cu m\u00e2na noastr\u0103. Dintre relele care macin\u0103 Rom\u00e2nia, cele produse autohton sunt at\u00e2t de corozive \u0219i de toxice, \u00eenc\u00e2t cele care vin din afar\u0103, din spiritul birocratic al Uniunii, par biete m\u00e2ng\u00e2ieri. \u00cenainte de a repro\u0219a ceva Uniunii Europene, se cuvine s\u0103 ne repro\u0219\u0103m nou\u0103 \u00een\u0219ine mult mai multe, dac\u0103 privim filmul de zi cu zi al stric\u0103rii \u021b\u0103rii.\u201d<\/p>\n

Nimic nou, \u015ftim asta din 1990 \u00eencoace. Rom\u00e2nia se afl\u0103 a\u015fadar prins\u0103 \u00eentre dou\u0103 rele: cel neao\u015f autohton, ca mo\u015ftenire otr\u0103vit\u0103 a regimului comunist \u015fi cel din afar\u0103, cu impunerea agresiv\u0103 a agendei corectitudinii politice, a relativismului axiologic, a destructur\u0103rii valorilor tradi\u0163iei. Nu v\u0103d \u00eens\u0103 de ce nu le-am respinge pe am\u00e2ndou\u0103 \u015fi de ce ar trebui s\u0103-l alegem pe cel mai mic dintre ele, a\u015fa cum consider\u0103 mul\u0163i (opiniile despre ierarhizarea celor dou\u0103 fiind, bine\u00een\u0163eles profund divizate).<\/p>\n

Revenind a\u015fadar la termenul de \u201epopulism\u201d, care e \u00een plin\u0103 vog\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri, ar trebui s\u0103 \u00eencepem prin a ne pune \u00eentrebarea ce semnific\u0103 el cu adev\u0103rat? Ce se ascunde \u00een spatele lui? Dincolo de aceast\u0103 rezisten\u0163\u0103 colectiv\u0103 la tot ce \u0163ine de \u201eglobalizare\u201d, propulsat\u0103 mai mult de sfera emo\u0163iilor \u015fi a resentimentelor care cov\u00e2r\u015fesc adesea logica uneori deficitar\u0103 a argumentului, mai exist\u0103 \u015fi o alt\u0103 cauz\u0103, de un ordin mai profund, care determin\u0103 mai ales formele pe care le \u00eembrac\u0103 acest curent antisistem care este numit \u201epopulism\u201d.<\/p>\n

Sintagma care o descrie cel mai acurat este aceea de revolt\u0103 \u00eempotriva \u201etiraniei valorilor\u201d<\/em>. S-ar putea \u00een\u0163elege \u015fi \u201efalselor valori\u201d, dar s\u0103 r\u0103m\u00e2nem la prima formulare. Ea apare la mai mul\u0163i autori germani, primul care \u00eentrebuin\u0163at-o fiind filosoful Nicolai Hartmann \u00een ideea de a atrage aten\u0163ia asupra pericolului de care sunt p\u00e2ndite chiar \u015fi societ\u0103\u0163ile fundamentate pe \u201evalori\u201d: acela al absolutiz\u0103rii deliberate a uneia din ele, care exercit\u0103 astfel o \u201etiranie\u201d asupra celorlalte. \u201eFiat justitia, pereat mundus\u201d \u2013 poate fi o ilustrare perfect\u0103 a acestui fenomen, de care nici Rom\u00e2nia confruntat\u0103 cu flagelul (real) al corup\u0163iei nu este scutit\u0103.<\/p>\n

Cu alte cuvinte, \u00een ierarhia valorilor intervine factorul subiectiv. Ele devin fesul purtat de un anumit interes. Valorile nu se impun prin ele \u00eensele, ci sunt impuse de cineva cu o anumit\u0103 agend\u0103.<\/p>\n

Aceasta este observa\u0163ia fundamental\u0103 f\u0103cut\u0103 de Carl Schmitt \u00eentr-un eseu publicat \u00een 1960 ini\u0163ial doar sub o circula\u0163ie restr\u00e2ns\u0103, dar care a devenit ulterior celebru: \u201eDie Tyrannei der Werte\u201d<\/em>. Argumenta\u0163ia autorului e una devastatoare, demol\u00e2nd tot e\u015fafodajul iluziei c\u0103 o societate uman\u0103 poate fi fundamentat\u0103 pe asemenea \u201evalori\u201d. \u00cens\u0103\u015fi aceast\u0103 no\u0163iune denot\u0103 un caracter mercantil, materialist, cuantificabil, negociabil, posibilitatea de a trata cuprinsul ei ca pe o sum\u0103 de m\u0103rfuri, ierarhizate \u00een mod arbitrar. \u00cen accep\u0163iunea sa, \u201evalorile\u201d nu au o existen\u0163\u0103 autonom\u0103, transcendent\u0103, ideal\u0103 \u00een sens platonic, ci sunt validate, impuse \u015fi acceptate. Nu se aplic\u0103 termenul de \u201esein\u201d (a fi) ci \u201egelten\u201d, adic\u0103 \u201ea fi valabil\u201d, \u201ea le fi conferit\u0103 valoare\u201d (ceea ce \u00een limba rom\u00e2n\u0103 e o pur\u0103 tautologie). \u201eSpecificul valorii const\u0103 \u00een aceea c\u0103 \u00een loc de existen\u0163\u0103 (Sein) ea are doar valabilitate (Geltung). Setarea ei nu \u00eenseamn\u0103 prin urmare nimic, dac\u0103 nu este impus\u0103; validarea ei trebuie \u00een permanen\u0163\u0103 actualizat\u0103 dac\u0103 vrem ca ea s\u0103 nu se evapore \u00eentr-o aparen\u0163\u0103 goal\u0103. Cine spune \u201evaloare\u201d, vrea s\u0103 \u00eei impun\u0103 valabilitatea. Virtu\u0163ile sunt exercitate, normele aplicate, ordinele \u00eendeplinite, dar valorile sunt setate \u015fi impuse. Cine afirm\u0103 valabilitatea lor, trebuie s\u0103 le impun\u0103. Cine spune c\u0103 ele sunt valabile la modul intrinsec, f\u0103r\u0103 ca aceast\u0103 calitate s\u0103 fie rezultatul ac\u0163iunii umane, nu face dec\u00e2t s\u0103 mint\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

Ast\u0103zi auzim vorbindu-se \u00een mod ubicuu de \u201evalori democratice\u201d, \u201evalori europene\u201d sau \u201evalori occidentale\u201d, dar semnific\u0103 oare acest termen ceva de o natur\u0103 diferit\u0103 dec\u00e2t a sugerat filosoful german? Bine\u00een\u0163eles, acesta \u00ee\u015fi duce critica p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Dac\u0103 ierarhizarea valorilor e una subiectiv\u0103, acest fapt devine legitimant pentru combaterea \u201enon-valorilor\u201d, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la eradicarea lor. Se ajunge inevitabil la ciocnirea unor sisteme de valori diferite, fiecare absolutiz\u00e2ndu-se pe sine \u015fi \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se impun\u0103 \u00een fa\u0163a celuilalt. Se dezl\u0103n\u0163uie astfel acel bellum omnium contra omnes<\/em>, \u00een numele unor viziuni diferite asupra lumii.<\/p>\n

Pentru Carl Schmitt, stabilitatea unei societ\u0103\u0163i nu poate fi dat\u0103 de asemenea \u201evalori\u201d, ci doar de principiile de drept. De o arm\u0103tur\u0103 juridic\u0103 riguroas\u0103, dar dezbr\u0103cat\u0103 de orice conota\u0163ii \u201emorale\u201d. Ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 legile trebuie s\u0103 aib\u0103 la baz\u0103 imoralitatea, ci doar c\u0103 ele ar trebui s\u0103 dea dovad\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 claritate \u015fi precizie, \u015fi de o anumit\u0103 \u201eneutralitate axiologic\u0103\u201d, de a nu \u00eencerca s\u0103 impun\u0103 o moral\u0103 sau alta, ci s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un simplu cadru.<\/p>\n

Desigur, \u00een acest punct i se poate repro\u015fa cunoscutului autor c\u0103 este p\u00e2ndit de ispita formalismului, precum \u015fi faptul c\u0103 t\u0103g\u0103duie\u015fte existen\u0163a oric\u0103ror valori cu un caracter universal. C\u0103, totu\u015fi, o societate omeneasc\u0103 nu poate fi imaginat\u0103 \u00een lipsa acestora. Aceste observa\u0163ii sunt \u00eentemeiate, dar trebuie spus c\u0103 Schmitt nu a inten\u0163ionat o tratare exhaustiv\u0103 a subiectului, el concentr\u00e2ndu-\u015fi critica sa asupra acelor \u201evalori artificiale\u201d care a observat c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 se impun\u0103 \u00een practica juridic\u0103 a Germaniei federale postbelice. Dup\u0103 experien\u0163a na\u0163ional-socialismului, tendin\u0163a acestei practici a fost de a conferi legisla\u0163iei statului german o aur\u0103 de \u201emoralitate\u201d, multe texte de lege fiind interpretate (\u00een mod exagerat) \u00een aceast\u0103 cheie. Scopurile lui Carl Schmitt au fost mai degrab\u0103 contextuale \u015fi limitate atunci c\u00e2nd \u015fi-a scris eseul, \u015fi totu\u015fi, acesta a f\u0103cut ulterior carier\u0103.<\/p>\n

Ca dovad\u0103 c\u0103 ideile lui Schmitt nu \u015fi-au pierdut defel din actualitate st\u0103 faptul c\u0103 ele (inclusiv titlul!) au fost preluate recent de un alt autor german. \u00cen cartea sa \u201eZur Tyrannei der Werte\u201d <\/em>(Klett-Cotta, 2010), Eberhard Straub le adapteaz\u0103 la contextul zilelor noastre. \u201e\u00cen absen\u0163a unei ideologii de stat, politologii, sociologii \u015fi jurnali\u015ftii invoc\u0103 valorile \u015fi confer\u0103 constitu\u0163iei o consacrare de natur\u0103 civil-religioas\u0103 drept \u201ecarte sacrosanct\u0103\u201d. Valorile urmeaz\u0103 s\u0103 serveasc\u0103 drept un surogat (Ersatz) pentru metafizic\u0103 \u015fi dogmatic\u0103 filosofic\u0103 sau religioas\u0103, sunt invocate \u00een continuare ca atare \u015fi puse \u00een leg\u0103tur\u0103 cu NATO \u015fi UE drept \u201ecomunit\u0103\u0163i de valori\u201d\u201d. (p.15-16) \u201ePrin practicarea virtu\u0163ilor, omul st\u0103 \u00een permanent\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu Christos, st\u0103p\u00e2nul istoriei. El este \u00eens\u0103 o persoan\u0103, este Adev\u0103rul \u015fi Via\u0163a. Oricine poate ajunge la acestea urm\u00e2ndu-l pe Christos, prin tr\u0103irea virtu\u0163ilor umplute de Duhul S\u0103u. \u00cen schimb, valorile sunt tributare vremii \u015fi se modific\u0103 \u00eencontinuu \u00een urma metamorfozelor societ\u0103\u0163ii.\u201d (p.42) \u201eDragostea dintre Dumnezeu \u015fi om se bazeaz\u0103 pe atrac\u0163ia dintre persoane, pentru c\u0103 dragostea provine din adev\u0103r. \u00cen acest sens Fericitul Augustin \u00eei \u00eendemna pe cre\u015ftini \u201eiube\u015fte \u015fi f\u0103 ce vrei\u201d (\u2026) dar aceasta nu are de a face cu abstrac\u0163iuni de genul valorilor. Abia \u00eendoiala \u00een privin\u0163a unui adev\u0103r etern \u015fi absolut sau \u00een privin\u0163a ideilor platonice a condus, sprijinit\u0103 pe acele valori a c\u0103ror natur\u0103 e prin excelen\u0163\u0103 material\u0103, la echivalarea acestora cu Binele \u015fi cu bunurile supreme.\u201d (p.71) \u201eTeoria \u015fi sistematica valorilor au constituit la Max Scheler un substitut al metafizicii \u015fi al credin\u0163ei \u00eentr-un adev\u0103r personificat.\u201d (p.72) \u201eValorile nu sunt neutre, c\u0103ci promotorii lor sunt partizani \u015fi urm\u0103resc dob\u00e2ndirea suprema\u0163iei, o preten\u0163ie care e cosmetizat\u0103 sub asumarea unui pretins caracter obiectiv. (\u2026) Lupta pentru existen\u0163\u0103 a valorilor, cu variatele ei nuan\u0163\u0103ri, a condus la o moralizare a pie\u0163ei, a politicii \u015fi a r\u0103zboiului, care \u00een trecut era de neimaginat. Disputele moralizatoare se dovedesc a fi dintre cele mai brutale, deoarece dreptatea \u00een propria cauz\u0103 justific\u0103 orice mijloc folosit pentru a se ap\u0103ra \u00een fa\u0163a preten\u0163iilor injuste ale adversarului, care la r\u00e2ndul s\u0103u este la fel de convins de dreptatea scopurilor pe care le urm\u0103re\u015fte.\u201d (p.74-75)<\/em><\/p>\n

Nu putem s\u0103 nu recunoa\u015ftem \u00a0juste\u0163ea observa\u0163iilor celor doi autori pe marginea \u201etiraniei valorilor\u201d, mai ales dac\u0103 ne uit\u0103m la secolul trecut sau la cel actual, cu noua religie a corectitudinii politice. Acest exemplu era de neimaginat pe vremea lui Carl Schmitt, dar totu\u015fi principiul i-a putut fi anticipat de mintea sa p\u0103trunz\u0103toare. C\u0103ci el se \u00eencadreaz\u0103 perfect \u00een considera\u0163iile sale, prin a\u015fa-zisele \u201edrepturi\u201d ale minorit\u0103\u0163ilor sexuale \u015fi toate celelalte \u201edogme\u201d aferente pe care le promoveaz\u0103. Au acestea un caracter universal \u00een spa\u0163iu \u015fi timp, o valabilitate etern\u0103? Sau intr\u0103 mai degrab\u0103 \u00een categoria unor \u201evalori\u201d impuse<\/em>, \u00een special \u00een vremurile recente, \u00een urma unei propagande asidue, a aplic\u0103rii consecvente a unei agende particulare, interesate \u015fi precis conturate?<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een minte aceste lucruri, se poate afirma c\u0103 ceea ce unii numesc \u201epopulism\u201d nu reprezint\u0103 a\u015fadar altceva dec\u00e2t o tentativ\u0103 de eliberare de sub tirania unor \u201evalori\u201d dictate \u00een mod apodictic (corectitudinea politic\u0103) \u015fi impuse \u00een detrimentul altora prin intermediul unei agende str\u0103in\u0103 de neamuri, tradi\u0163ii \u015fi credin\u0163e. Iar subcon\u015ftientul acestei atitudini protestatare l-ar putea constitui o sete de transcendent, de autentic, de etern, caracterizat\u0103 adesea printr-o respingere mai degrab\u0103 instinctiv\u0103 a valorilor-surogat.<\/p>\n

\u201ePopulismul\u201d pretinde a reprezenta vocea poporului \u00een fa\u0163a unor elite politice care s-au \u00eenstr\u0103inat de acesta. Termenul este \u00eens\u0103 instrumentalizat de aceste elite (care reprezint\u0103 pozi\u0163ia actualului sistem, a \u201eestablishmentului\u201d), fiind folosit mai ales \u00eentr-un sens peiorativ. Etimologic vorbind, \u201epopulismul\u201d pare foarte aproape de \u201edemocra\u0163ie\u201d. Ambii termeni (primul de origine latin\u0103, al doilea de origine greac\u0103) ar reprezenta \u00eentruchiparea voin\u0163ei poporului.\u00a0 Cu toate acestea, rezonan\u0163a lor actual\u0103 \u015fi haloul de semnifica\u0163ii cu care sunt \u00eenconjura\u0163i \u00eei situeaz\u0103 \u00eentr-un contrast extrem. Politicianul etichetat \u00een mediile oficiale (\u201emainstream\u201d) drept \u201edemocrat\u201d e bun, \u00een vreme ce \u201epopulistul\u201d e prin defini\u0163ie r\u0103u.<\/p>\n

Critica elitelor fidele sistemului la adresa a ceea ce denumesc \u201epopulism\u201d sun\u0103 cam \u00een felul urm\u0103tor. \u00cen primul r\u00e2nd trebuie delegitimat\u0103 ideea de la care am pornit mai sus, anume aceea c\u0103 acest curent ar reprezenta cu adev\u0103rat vocea poporului \u00een fa\u0163a unei clase politice care i-a tr\u0103dat aspira\u0163iile. Nimic mai simplu deci, dec\u00e2t a dinamita \u00eens\u0103\u015fi temelia acestei preten\u0163ii. Dup\u0103 ace\u015ftia, \u201epoporul\u201d \u00een sine e o non-entitate, o fic\u0163iune. Nu ar exista un popor omogen, care s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u00een mesajele politicienilor \u201epopuli\u015fti\u201d. Argumentul se cam \u00eencheie aici, pretinz\u00e2nd c\u0103 a rezolvat problema. Eventual se mai adaug\u0103 considera\u0163ii dup\u0103 care societatea democratic\u0103 modern\u0103 e una esen\u0163ialmente pluralist\u0103, \u00een care trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 locul cu aceea\u015fi \u00eendrept\u0103\u0163ire opinii din cele mai diverse. Calitatea de cet\u0103\u0163ean nu e condi\u0163ionat\u0103 de etnie, religie sau alte atribute, drepturile fiind acelea\u015fi pentru to\u0163i. Ca atare, a\u015fa-zisa \u201eomogenitate\u201d a poporului e ceva ce nu poate exista prin defini\u0163ie, prin \u00eens\u0103\u015fi natura societ\u0103\u0163ilor \u00een care tr\u0103im.<\/p>\n

E adev\u0103rat c\u0103 a\u015fa stau lucrurile \u00een privin\u0163a structurii societ\u0103\u0163ilor moderne, dar la orice argument se poate aduce \u015fi un contraargument. Anume, cei numi\u0163i \u201epopuli\u015fti\u201d sus\u0163in c\u0103 \u00een fond ei nu fac dec\u00e2t s\u0103 respecte principiile democratice: \u00eentr-o democra\u0163ie, unde to\u0163i au acela\u015fi drepturi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 regula este c\u0103 \u201emajoritatea decide\u201d. Oricum am lua-o, principiul majoritar nu poate fi ocolit. Numai c\u0103 \u015fi aici asist\u0103m la o dubl\u0103 m\u0103sur\u0103. Atunci c\u00e2nd majoritatea decide \u00een spiritul \u201ecorectitudinii politice\u201d, precum \u00een acel referendum din Irlanda \u00een urma c\u0103ruia s-au legalizat c\u0103s\u0103toriile \u00eentre persoane de acela\u015fi sex, principiul \u00een cauz\u0103 e declarat drept \u201esacrosanct\u201d. \u00cens\u0103 atunci c\u00e2nd acesta nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een scopurile urm\u0103rite de elite, ci urm\u0103re\u015fte s\u0103 apere specificul unei identit\u0103\u0163i colective, democra\u0163ia bazat\u0103 pe el este etichetat\u0103 drept \u201eiliberal\u0103\u201d.\u00a0 C\u0103ci, \u00een ciuda celor care refuz\u0103 s\u0103 o accepte, realitatea istoric\u0103 este c\u0103 statele \u00een care tr\u0103im sunt state na\u0163ionale, au o anumit\u0103 istorie comun\u0103, o cultur\u0103, o limb\u0103, o tradi\u0163ie. Fire\u015fte c\u0103 \u00een multe state exist\u0103 minorit\u0103\u0163i etnice sau religioase cu o prezen\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103, iar democra\u0163iile moderne \u0163in cont de drepturile acestora. Nu aici este problema. \u00cen cele mai multe cazuri, statele se bazeaz\u0103 din punct de vedere cultural \u015fi identitar pe o majoritate, care din punct de vedere etnic, lingivistic \u015fi cultural poate fi considerat\u0103 drept omogen\u0103. Orice om are o calitate etnic\u0103, vorbe\u015fte o limb\u0103 matern\u0103 -se simte francez, spaniol, italian, german sau rom\u00e2n- \u015fi este format de un anumit mediu cultural. Adic\u0103 are o identitate bine definit\u0103, al c\u0103rei substrat e unul mai profund dec\u00e2t simpla calitate civic\u0103 de cet\u0103\u0163ean al unui stat.<\/p>\n

Ei bine, tocmai aceste identit\u0103\u0163i sunt t\u0103g\u0103duite, atacate, desfiin\u0163ate de politica actualelor elite, a\u015fa c\u0103 negarea lor conceptual\u0103 nu trebuie s\u0103 ne mire. Iar faptul c\u0103 aceste tentative st\u00e2rnesc contrareac\u0163ii cu un ecou substan\u0163ial, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t s\u0103 amenin\u0163e hegemonia elitelor actuale, e un puternic argument empiric mai degrab\u0103 \u00een favoarea existen\u0163ei acestor identit\u0103\u0163i dec\u00e2t a inexisten\u0163ei postulate de unii.<\/p>\n

Lucrurile stau mai degrab\u0103 la modul urm\u0103tor. Aceste identit\u0103\u0163i sunt de fapt o realitate acceptat\u0103 unanim, at\u00e2ta doar c\u0103 unii o fac doar la modul tacit, \u00een vreme ce se str\u0103duiesc s\u0103 desfiin\u0163eze tot ce \u0163ine de sfera lor. Pentru ei inexisten\u0163a este mai degrab\u0103 un deziderat pe care l-ar dori \u00eemplinit, nu o realitate. Al\u0163ii, la r\u00e2ndul lor, reac\u0163ioneaz\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 afirme \u00een mod activ existen\u0163a acestor identit\u0103\u0163i.<\/p>\n

Desigur, elitele cosmopolite aduc de fiecare dat\u0103 argumentul standard c\u0103 \u201epopuli\u015ftii\u201d tot nu au \u00eendrept\u0103\u0163irea de a vorbi \u00een numele \u00eentregului popor, c\u0103ci din punct de vedere electoral (vorbind\u00a0 de \u0163\u0103rile occidentale) ei se afl\u0103 actualmente \u00een cel mai bun caz \u00eentre 20 \u015fi 30 la sut\u0103 din sufragii.<\/p>\n

Un prim r\u0103spuns l-ar constitui observa\u0163ia c\u0103 vorbim doar de un instantaneu electoral de moment. Dac\u0103 privim \u00een trecut, vedem cum adeziunile la aceste grup\u0103ri au sporit \u00een mod direct propor\u0163ional cu m\u0103surile luate de elite privind demantelarea valorilor tradi\u0163ionale \u015fi cu tentativele de modificare a structurii etnice \u015fi religioase a societ\u0103\u0163ii prin imigra\u0163ia de sorginte islamic\u0103. Tendin\u0163a \u201epopulismului\u201d e a\u015fadar una ascendent\u0103. Asta pentru a nu mai aminti c\u0103 \u00een \u0163\u0103ri precum Ungaria sau Polonia cei numi\u0163i \u201epopuli\u015fti\u201d sau \u201eiliberali\u201d sunt la conducerea statului, fiind chiar sus\u0163inu\u0163i de majorit\u0103\u0163i solide.<\/p>\n

Un alt posibil r\u0103spuns e acela c\u0103 problematica identit\u0103\u0163ilor culturale are de fapt o baz\u0103 mult mai larg\u0103 dec\u00e2t poate fi cuantificat\u0103 printr-un scor electoral. \u00cempotriva politicilor progresiste, de erodare a valorilor \u015fi a identit\u0103\u0163ilor se pot aduce \u015fi argumente docte, solide, cu nivel intelectual, a\u015fa cum s-a f\u0103cut de pild\u0103 \u00een \u201eDeclara\u0163ia de la Paris\u201d<\/em><\/a>,<\/em> semnat\u0103 de o serie de intelectuali de prestigiu. (\u2026)<\/p>\n

Astfel de abord\u0103ri echilibrate, responsabile, venite dinspre acea parte a elitei intelectuale care nu sus\u0163ine \u201esistemul\u201d, ci manifest\u0103 o real\u0103 \u00eengrijorare \u00een privin\u0163a problemei identitare, nu pot fi \u00eencadrate la \u201epopulism\u201d dec\u00e2t printr-o etichetare abuziv\u0103. O leg\u0103tur\u0103 totu\u015fi exist\u0103. C\u0103ci populismul nu reprezint\u0103 altceva dec\u00e2t vulgarizarea<\/em> unor asemenea argumente. Termenul trebuie \u00een\u0163eles \u00een primul r\u00e2nd \u00een sensul s\u0103u etimologic, de prezentare pe \u00een\u0163elesul maselor, al oamenilor simpli (iar nu neap\u0103rat \u00een sens de trivial, ordinar, josnic, grosolan, mitoc\u0103nesc). El \u00eentruchipeaz\u0103 transformarea unei concep\u0163ii tradi\u0163ional-conservatoare \u00eentr-un discurs electoral axat pe eficien\u0163\u0103 \u015fi c\u00e2\u015ftig.\u00a0 Se aplic\u0103 astfel principii \u00eemprumutate din capitalismul liberal, urm\u00e2nd calea minimei rezisten\u0163e prin folosirea unei retorici simplificatoare, adesea plin\u0103 de striden\u0163e. E metoda care s-a dovedit a aduce profitul electoral maxim pe termen scurt. Strategia unui discurs \u00een mod deliberat provocator s-a dovedit a atrage dup\u0103 sine cele mai multe reac\u0163ii (evident, negative), din partea presei \u201emainstream\u201d, dar scopul unei mediatiz\u0103ri c\u00e2t mai intense este astfel atins.<\/p>\n

Fire\u015fte c\u0103 aceast\u0103 abordare implic\u0103 \u015fi o serie de riscuri \u015fi puncte de atac pentru anumite argumente critice care pot fi aduse \u00eempotriva \u201epopulismului\u201d. Dinspre partea progresist\u0103 se vine cu acuza\u0163ia de demagogie aruncat\u0103 la adresa unui mesaj care ar propune solu\u0163ii simpliste, neviabile \u015fi neadaptate la complexitatea societ\u0103\u0163ii actuale. Dinpre latura conservatoare poate veni \u00eentrebarea dac\u0103 accentul pus pe aceast\u0103 \u201evulgarizare\u201d \u00een discurs a unor principii \u00eenalte, nu \u00eenseamn\u0103 la un moment dat o \u00eendep\u0103rtare de ele \u015fi \u00een cele din urm\u0103 chiar o tr\u0103dare a lor. Poate fi \u201escopul scuz\u0103 mijloacele\u201d o deviz\u0103 legitim\u0103? Sau pot fi c\u00e2\u015ftigurile electorale facile, bazate pe intrumentalizarea unor teme fierbin\u0163i, cum ar fi cea a valului imigra\u0163iei islamice, un fenomen de durat\u0103, menit s\u0103 consolideze acele principii amintite \u00een con\u015ftiin\u0163ele oamenilor? Pot ele reprezenta baza unei contrarevolu\u0163ii conservatoare pe planul mentalit\u0103\u0163ilor? Dac\u0103 da, atunci e o baz\u0103 extrem de fragil\u0103, care ar trebui consolidat\u0103 \u015fi cu multe alte elemente pozitive.<\/p>\n

\u00cen orice caz, considera\u0163iile din paginile de fa\u0163\u0103 asupra fenomenului numit \u201epopulism\u201d sunt departe de preten\u0163ia de a constitui o analiz\u0103 exhaustiv\u0103. Ele se refer\u0103 la un subiect a c\u0103rui influen\u0163\u0103 \u00een mod sigur va spori \u00een anii urm\u0103tori \u015fi sunt menite a furniza unele repere de baz\u0103 celor interesa\u0163i din r\u00e2ndurile publicului rom\u00e2nesc. Evolu\u0163ia evenimentelor interna\u0163ionale merit\u0103 urm\u0103rit\u0103 \u00een continuare \u015fi ea nu ne poate l\u0103sa indiferen\u0163i. Chiar dac\u0103 problemele cu care se confrunt\u0103 Rom\u00e2nia de azi sunt cu totul altele, reverbera\u0163iile luptei politice de peste hotare ajung \u00een mod inevitabil \u015fi la noi.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n