{"id":871756,"date":"2025-01-23T04:37:45","date_gmt":"2025-01-23T01:37:45","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=871756"},"modified":"2025-01-23T04:37:45","modified_gmt":"2025-01-23T01:37:45","slug":"zambetul-de-joi-unde-va-cultivati-gradina-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=871756","title":{"rendered":"Z\u00e2mbetul de joi \u2013 Unde v\u0103 cultiva\u021bi gr\u0103dina? | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
OPINII<\/a><\/span>Z\u00e2mbetul de joi \u2013 Unde v\u0103 cultiva\u021bi gr\u0103dina?<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Z\u00e2mbetul de joi \u2013 Unde v\u0103 cultiva\u021bi gr\u0103dina?<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Rucsandra B\u0103l\u0103\u0219oiu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Nu \u0219tiu ce m-a \u00eendemnat s\u0103 citesc o mare carte a literaturii italiene, despre apusul nobilimii \u2013 trecerea de la Italia monarhic\u0103 la republic\u0103. Mare gre\u0219eal\u0103. <\/strong><\/p>\n

M-am trezit \u00een vis\u0103ri sterile despre gr\u0103dini, mo\u0219ii, via\u021ba la \u021bar\u0103, cam tot a\u0219a cum am p\u0103\u021bit c\u00e2nd am citit \u201eUn cuib de nobili\u201d, de Turgheniev, sau \u201eLivada de vi\u0219ini\u201d, de Cehov. Nu e vorb\u0103, am copil\u0103rit la \u021bar\u0103 \u0219i familia de\u021bine a\u0219adar gospod\u0103rie la sat, ca \u0219i c\u00e2teva terenuri arabile (nu destul c\u00e2t s\u0103 fac\u0103 din noi ni\u0219te mo\u0219ieri, afar\u0103 de situa\u021bia c\u00e2nd literatura te \u00eempinge bovaric la a visa cu ochii deschi\u0219i).<\/strong><\/p>\n

A\u0219adar, de\u0219i tr\u0103iesc de ani buni \u00een iure\u0219ul capitalei, de\u0219i predau la un liceu \u0219i m-a\u0219 apropia mai cur\u00e2nd de traiectoria unui personaj intelectual dintr-un roman citadin, m-am sim\u021bit brusc aproape de personajele unor opere de nostalgie rural\u0103, apuc\u00e2ndu-m\u0103 dorul dup\u0103 gr\u0103dina copil\u0103riei, dup\u0103 livad\u0103 (de pruni, nu de vi\u0219ini), dup\u0103 via \u00eentins\u0103 plantat\u0103 \u00een c\u00e2mp. \u0218i, concomitent cu dorul, revolta fa\u021b\u0103 de ocupa\u021bia mea principal\u0103.<\/p>\n

De c\u00e2nd a scrie \u0219i a vorbi despre literatur\u0103 a pus realmente o p\u00e2ine pe mas\u0103 cuiva, produs\u0103 de sine \u00eensu\u0219i? De c\u00e2nd \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul, cu toat\u0103 latura lui nobil\u0103 de grij\u0103 fa\u021b\u0103 de copii, poate fi considerat o meserie esen\u021bial\u0103, de care societatea nu s-ar putea nicidecum dispensa?<\/p>\n

Uneori pare mai demn \u0219i mai productiv s\u0103 plantezi ro\u0219ii, dec\u00e2t s\u0103 te ocupi cu profesoratul. Ba \u00een plus, c\u00e2nd plantezi un r\u0103sad de ro\u0219ii, probabilitatea de a ob\u021bine ro\u0219ii, iar nu castrave\u021bi, este de sut\u0103 la sut\u0103. \u0218tii ce pui, \u0219tii ce ob\u021bii. \u00cen vreme ce atunci c\u00e2nd te str\u0103duie\u0219ti \u201es\u0103 plantezi\u201d ceva \u00een mintea \u0219i sufletul unui copil, nu \u0219tii nici dac\u0103 va aduce vreodat\u0103 rod, nici dac\u0103 va fi cel preconizat.<\/p>\n

Pe scurt: aceste g\u00e2nduri, mai cur\u00e2nd negre, mi le-a adus pacostea de carte amintit\u0103. Cu siguran\u021b\u0103, nu sunt singurul lucr\u0103tor din domeniul spiritului care s-a revoltat \u0219i a vrut s\u0103 treac\u0103 de la carte la sap\u0103 ori la \u0219urub \u0219i piuli\u021b\u0103. Sau m\u0103car s\u0103 le \u00eembine. Dintre exemplele celebre, s\u0103 \u00eel amintim pe Tudor Arghezi care \u0219i-a construit mai mult singur casa de la M\u0103r\u021bi\u0219or, care a plantat cire\u0219i, vi\u021b\u0103-de-vie, care \u0219i-a f\u0103cut acolo tipografie \u0219i care era un chimist diletant, f\u0103c\u00e2nd el \u00eensu\u0219i diferite esen\u021be pentru buc\u0103t\u0103ria so\u021biei Paraschiva.<\/p>\n

S\u0103 \u00eel mai amintim pe criticul literar Alex \u0218tef\u0103nescu, \u00eendr\u0103gostit \u0219i el de livada pe care o \u00eengrijea, \u00eentr-un sat de l\u00e2ng\u0103 Bucure\u0219ti. Biografie de latifundiari, \u00eengrijindu-se de multe ori direct de mo\u0219ie, au avut Vasile Alecsandri sau Mihail Kog\u0103lniceanu. Tot mo\u0219ier, de data asta sc\u0103p\u0103tat, a fost Alexandru Macedonski, care a copil\u0103rit \u00een Oltenia (Dolj), la conacul din satul Pomete\u0219ti:<\/p>\n

Iat\u0103 Pomete\u0219tii, iat\u0103 Ad\u00e2ncata,<\/p>\n

Scurtul pod de b\u00e2rne este retrecut.<\/p>\n

Renviaz\u0103 mama, \u00eemi z\u00e2mbe\u0219te tata\u2026<\/p>\n

Vreme c\u00e2t\u0103 curs-a parc\u0103 n-a trecut. (\u2026)<\/p>\n

Iarba pe tot \u0219esul de cosit e gata.<\/p>\n

Apele-\u0219i de\u0219ir\u0103 graiul nentrecut.<\/p>\n

Pentru via\u021ba de-ast\u0103zi mi-a sosit r\u0103splata<\/p>\n

Copilandrul vesel din nou m-am f\u0103cut\u2026 \u2013<\/p>\n

Iat\u0103 Pomete\u0219tii, iat\u0103 Ad\u00e2ncata.<\/p>\n

Din istoria literaturii universale, cea mai serioas\u0103 revolt\u0103 pe care o cunosc, \u00eempotriva artei \u0219i a spiritului, a avut-o Arthur Rimbaud. Dar c\u00e2nd a abandonat poezia, nu a f\u0103cut-o nici pentru agricultur\u0103, nici pentru tehnic\u0103, ci pentru dorin\u021ba de a tr\u0103i aventuros \u0219i a se \u00eembog\u0103\u021bi.<\/p>\n

A \u00eenceput un comer\u021b cu arme \u00een Africa \u0219i practic s-a mutat pe continentul african. Bolnav, cu un picior suferind pe care medicii l-au sf\u0103tuit s\u0103 \u00eel amputeze, Arthur Rimbaud se \u00eentoarce \u00een Fran\u021ba.<\/p>\n

Aici i se descoper\u0103 o tumor\u0103 la coaps\u0103 \u0219i este operat. Moare la 37 de ani, dup\u0103 mai multe s\u0103pt\u0103m\u00e2ni petrecute \u00een spital, nu \u00eenainte de a se spovedi, impresion\u00e2ndu-l pe preot prin credin\u021ba sa. Rimbaud r\u0103m\u00e2ne \u00een istoria poeziei prin superba crea\u021bie \u201eAdormitul din v\u00e2lcea\u201d (Le dormeur du val).<\/p>\n

Dar s\u0103 ne \u00eentoarcem la preeminen\u021ba materiei asupra spiritului, a meseriilor practice asupra celor artistice ori intelectuale. Desigur, glumesc \u0219i \u0219arjez. Nu ar trebui s\u0103 existe nicio tensiune \u00eentre ele. A\u0219a cum omul este trup \u0219i suflet, a\u0219a avem nevoi de ambele naturi: \u0219i materiale, \u0219i spirituale. \u0218i nevoie de hran\u0103, \u00eembr\u0103c\u0103minte, locuin\u021b\u0103. \u0218i nevoie de c\u00e2ntec, vis \u0219i cuv\u00e2nt. C\u00e2nd \u00eens\u0103 pentru o perioad\u0103 prea lung\u0103 te \u00eendeletnice\u0219ti numai cu unele, se creeaz\u0103 un dezechilibru.<\/p>\n

\u00cencepi s\u0103 \u00ee\u021bi dore\u0219ti s\u0103 la\u0219i c\u0103r\u021bile \u0219i s\u0103 te apuci de f\u0103cut curat (intensiv), sau de f\u0103cut cozonaci precum Mihail Kog\u0103lniceanu (din cartea lui de bucate, citim o re\u021bet\u0103 de cozonaci cu\u2026 20 de ou\u0103!). Sau, pur \u0219i simplu, s\u0103 te apuci de gr\u0103din\u0103rit. \u00cen cur\u00e2nd, vine vremea de pus arpagicul. Voi unde v\u0103 cultiva\u021bi gr\u0103dina?<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n