{"id":864144,"date":"2025-02-24T09:22:06","date_gmt":"2025-02-24T06:22:06","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=864144"},"modified":"2025-02-24T09:22:06","modified_gmt":"2025-02-24T06:22:06","slug":"euforii-kafkiene-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=864144","title":{"rendered":"Euforii kafkiene | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
OPINII<\/a><\/span>Euforii kafkiene<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Euforii kafkiene<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Constantin B\u0103l\u0103\u0219oiu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

\u00cen\u021beleg euforia pentru Kafka de la noi ca un rezultat \u00een mare parte datorat contextului (post-totalitar, neoliberal), majoritatea descoperindu-l pe Kafka \u00een ultimele decenii \u0219i citindu-l \u00een edi\u021biile noi de la RAO, Adev\u0103rul \u0219i restul. Totu\u0219i pu\u021bini \u0219tiu, de pild\u0103, c\u0103 e citit la noi din anii \u201960, tradus nu oriunde, ci la Univers. Noile edi\u021bii doar au preluat traducerile mai vechi.<\/p>\n

Bun, cu Kafka lucrurile sunt mai complicate. E considerat mare romancier, \u00eens\u0103 dac\u0103 \u00eei sco\u021bi pe Heine \u0219i Strindberg din literatura lui s-ar putea s\u0103 nu mai r\u0103m\u00e2i cu mare lucru.<\/p>\n

A fost norocos f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i fi dorit, adic\u0103 a scris \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care ciocnirea dintre status quo-ul conservator \u0219i for\u021bele burghezo-liberale e \u00eenlocuit\u0103 dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial de coliziunea dintre sisteme, capitalism \u2014 comunism. Dac\u0103 capitalismul va fi asociat cu doctrina neoliberal\u0103 \u00a0laissez faire, laissez passer<\/em> \u0219i administra\u021bii sub\u021biri (evident, f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu realitatea, dar \u00een literatur\u0103 a\u0219a se dorea reflectat, de exemplu Ludwig von Mises, Bureaucracy, <\/em>1944 etc)*, comunismul totalitar \u00een schimb va fi asociat, \u00een literatur\u0103 cel pu\u021bin, cu birocra\u021bia, privit\u0103 ca o ma\u0219in\u0103rie infernal\u0103 obsedat\u0103 de control, care pune \u00een mi\u0219care un num\u0103r imens de func\u021bionari (privi\u021bi ca ni\u0219te sp\u0103la\u021bi pe creier sau simple ma\u0219ini umane) \u0219i mijloace de aliniere, de pild\u0103 romanele Noi<\/em>, 1984<\/em> etc, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai vorbim de Procesul<\/em> lui Kafka sau Castelul<\/em>.<\/p>\n

Noutatea lui Kafka a fost de a ad\u0103uga o not\u0103 de suprarealism \u0219i mistic acestei imagini a puterii care e ma\u0219in\u0103ria administrativ\u0103, \u00een fa\u021ba c\u0103reia omul obi\u0219nuit este f\u0103r\u0103 nicio putere. Succesul era inevitabil \u00een acest context competitiv, mai ales dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial c\u00e2nd \u00eencepe s\u0103 fie ecranizat.<\/p>\n

Nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu a avut talent, s\u0103 ne \u00een\u021belegem, dar cred c\u0103 a avut \u0219i noroc, poate mai mult dec\u00e2t talent. \u0218i continu\u0103 s\u0103 aib\u0103.<\/p>\n

Kafka se cite\u0219te nu doar la Litere, ci \u0219i la \u0218tiin\u021be politice \u0219i e apreciat aici dintr-un punct de vedere mai degrab\u0103 ideologic dec\u00e2t literar. Care e \u0219i cel mai aproape de adev\u0103r, dac\u0103 discut\u0103m de succesul lui.<\/p>\n

Comuni\u0219tii nu l-au preferat de florile m\u0103rului, ca s\u0103 ne \u00eentoarcem la traducerile de la noi. Au v\u0103zut \u00een Kafka ceea ce ei \u00een\u0219i\u0219i doreau s\u0103 sprijine \u00een interior \u00een acei ani ai industrializ\u0103rii \u0219i competi\u021biei \u00eentre sisteme, \u0219i anume atitudinea fa\u021b\u0103 de apparatchik<\/em> (birocrat), care era c\u0103zut \u00een dizgra\u021bie \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itului anilor \u201940 \u0219i asociat mai t\u00e2rziu cu era gre\u0219elilor \u0219i a doctrinarilor zelo\u0219i \u0219i oportuni\u0219ti (anii \u201950, anii stalinismului, comunismul fiind supus \u00een etapa urm\u0103toare destaliniz\u0103rii\/ debirocratiz\u0103rii).<\/p>\n

Faptul c\u0103 totalitarismul era identificat intensiv \u00een special \u00een Occident cu birocra\u021biile mari era un motiv, dar nu singurul. Intrasem \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103, cea a competi\u021biei sociale \u0219i economice \u00eentre Est \u0219i Vest, iar ace\u0219ti birocra\u021bi p\u0103reau mai cur\u00e2nd o problem\u0103 dec\u00e2t o solu\u021bie \u00een atragerea oamenilor \u00een aceste proiecte na\u021bionale industriale \u0219i de infrastructur\u0103.<\/p>\n

Tema apparatchik<\/em>-ului a fost preluat\u0103 rapid de teatru, film \u0219i literatur\u0103 \u0219i exploatat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201980 de o serie de nume, precum Marin Preda, Dinu S\u0103raru, Aurel Baranga, Jean Georgescu, Mircea Danieluc, Dan Pi\u021ba \u0219amd. Crea\u021bii de frunte, nu maculatur\u0103: Directorul nostru <\/em>1955, Mielul Turbat <\/em>1954, Opinia public\u0103<\/em> 1967, Sf\u00e2ntul Mitic\u0103 Blajinul <\/em>1965, Clipa<\/em> 1976, Ni\u0219te \u021b\u0103rani <\/em>1974, Morome\u021bii<\/em> vol. II 1967, Intrusul<\/em> 1968, Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni<\/em> 1980, Croaziera<\/em> 1981, Concurs<\/em> 1982 etc. <\/em><\/p>\n

Kafka a mai beneficiat \u00een anii \u201980\u2013\u201890 de un impuls politic nesperat, \u00eentruc\u00e2t \u00een anii \u201960-70, at\u00e2t \u00een Vest, c\u00e2t \u0219i \u00een Est, asistasem la adev\u0103rate revolu\u021bii \u0219i cuceriri sociale (\u00een Vest, epoca welfare state <\/em>\u0219i a administra\u021biilor stufoase, perioada de aur a economiei); anii \u201880 sunt anii c\u00e2nd \u00een America \u0219i Marea Britanie se instaleaz\u0103 guverne neoliberale de factur\u0103 conservatoare (Reagan \u0219i Thatcher), care s-au remarcat prin asocierea capitalismului cu doctrina laissez faire \u0219i reducerea drastic\u0103 a sectoarelor publice. Pentru ca din anii \u201990, dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea totalitarismelor comuniste, Kafka s\u0103 fie citit cu aerul c\u0103 este literatur\u0103 sacr\u0103, sau cel pu\u021bin c\u0103 abia acum el este descoperit \u0219i \u00een\u021beles cu adev\u0103rat.<\/p>\n

Dar c\u00e2t adev\u0103r este \u00een aceast\u0103 euforie kafkian\u0103 e o discu\u021bie pe care probabil o vom mai avea dac\u0103 aceast\u0103 regime change<\/em>, care a \u00eenceput \u00een America acum, va \u00eenvinge. Birocra\u021bia Bruxelles-ului, cu v\u00e2rful ei, Comisia European\u0103, va fi probabil principala \u021bint\u0103 a urm\u0103toarelor decenii, iar Kafka, Orwell \u0219i al\u021bii vor fi relua\u021bi cu un elan sporit.<\/p>\n

Singura problem\u0103 este c\u0103 nu \u00eentotdeauna marile aparate birocratice sunt totalitare (welfare state<\/em>), dup\u0103 cum dictaturile pot func\u021biona excelent cu state minimale sau administra\u021bii sub\u021biri \u0219i economii libere.<\/p>\n

\u00cen cazul nostru, faptul c\u0103 reducerea sectorului public (36,6 % din PIB \u00een 2023 fa\u021b\u0103 de media zonei euro, 50%, plas\u00e2ndu-ne printre \u021b\u0103rile europene cu cele mai reduse cheltuieli publice) nu e o garan\u021bie a libert\u0103\u021bii (laissez faire<\/em>), e un lucru clar, dup\u0103 cum s-a v\u0103zut \u00een anii dictaturii medicale 2020-22, iar mai nou, \u00een timpul loviturii de stat din decembrie 2024, c\u00e2nd democra\u021bia pe baz\u0103 de alegeri libere a suferit un adev\u0103rat cutremur (\u00een prezent suspendat\u0103 f\u0103r\u0103 niciun motiv), d\u00e2nd na\u0219tere la numeroase proteste de strad\u0103 de amploare \u0219i critici. Dac\u0103 euforia kafkian\u0103 p\u0103rea f\u0103r\u0103 obiect, acum nu mai este. Voin\u021ba popular\u0103 a fost suspendat\u0103 de ni\u0219te birocra\u021bi aservi\u021bi \u0219i impeniten\u021bi \u00een baza unor motive \u201csecrete\u201d.<\/p>\n

Faptul c\u0103 Europa e condus\u0103 ast\u0103zi de o Comisie atotputernic\u0103, practic ni\u0219te birocra\u021bi, se love\u0219te azi de adev\u0103rate resurec\u021bii populare \u0219i ascensiunea partidelor suveraniste\/ antisistem \u00een toat\u0103 Europa. Kafka s-ar putea s\u0103 fie din nou norocos: o nou\u0103 etap\u0103, un nou suflu, o nou\u0103 euforie.<\/p>\n

_______<\/strong><\/p>\n

* <\/strong>Unul din repro\u0219urile principale care \u00eei vor fi aduse lui Mises este c\u0103 nu a folosit niciun fel de date statistice \u0219i sociologice \u00een acest eseu, el \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 transforme doctrina laissez faire <\/em>\u00eentr-o teorie a managementului \u0219i eficien\u021bei specifice firmei private. Ceea ce \u00eel va conduce la concluzia c\u0103 sectorul public, \u00eentruc\u00e2t managementul acestui sector nu este conceput dup\u0103 regulile firmei private, este inerent totalitar. Nu de\u021bine p\u00e2rghiile de autolimitare ale managementului privat.<\/p>\n

Ceea ce este o prostie, \u00eentruc\u00e2t tiraniile liberale ale secolului XIX se bazau pe birocra\u021bii precare (cu slujnicari<\/em> pu\u021bini, slab preg\u0103ti\u021bi \u0219i \u00eenc\u0103 \u0219i mai prost pl\u0103ti\u021bi), ceea ce nu le \u00eempiedica s\u0103 genereze team\u0103 prin cei c\u00e2\u021biva spioni ai c\u0103im\u0103c\u0103niei \u0219i poli\u021bi\u0219ti (Nicolae Filimon, Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala<\/em>); \u0219i vice versa, marile birocra\u021bii ale secolului XIX se aflau \u00een Occident, care exporta revolu\u021bii liberale spre semiperiferiile lui, America de sud, Europa de est etc.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 s\u0103 mai discut\u0103m de dictaturile neoliberale ale secolului XX din America de sud, o combina\u021bie greu de zdruncinat de laissez fare, laissez passer <\/em>\u0219i dictatur\u0103 (militar\u0103): prima nu ar fi fost posibil\u0103 f\u0103r\u0103 cealalt\u0103, mai ales c\u0103 efectele ei au fost catastrofale.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n