{"id":859784,"date":"2025-03-06T21:47:30","date_gmt":"2025-03-06T18:47:30","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=859784"},"modified":"2025-03-06T21:47:30","modified_gmt":"2025-03-06T18:47:30","slug":"o-decizie-pripita-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=859784","title":{"rendered":"O decizie pripit\u0103 | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
OPINII<\/a><\/span>O decizie pripit\u0103<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

O decizie pripit\u0103<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Sorin Beril\u0103<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: Presidency.ro<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

\u201e\u00cenainte sufeream din cauza crimelor, acum suferim din cauza legilor\u201d \u2013 <\/em>Tacit<\/p>\n

Pe 7 decembrie 1941, Japonia imperial\u0103 ataca baza naval\u0103 american\u0103 de la Pearl Harbor, ceea ce a determinat intrarea \u00een r\u0103zboi a Statelor Unite \u00eempotriva Imperiului Soarelui R\u0103sare. Deoarece p\u00e2n\u0103 atunci, Statele Unite, de\u0219i neutre, sprijiniser\u0103 material Marea Britanie, precum \u0219i Uniunea Sovietic\u0103, prin Acordul Lend-Lease din 11 martie 1941, Hitler a profitat de situa\u021bie \u0219i \u00eentr-un elan incon\u0219tient, pe 11 decembrie, a declarat r\u0103zboi Americii, probabil \u00eencurajat \u0219i de Hermann Goring, care decretase c\u0103 \u201cAmericanii sunt buni doar s\u0103 fac\u0103 lame de ras!\u201d.<\/em><\/p>\n

Ce a urmat, se \u0219tie. America, \u201cun uria\u0219 adormit\u201d<\/em>, a\u0219a cum spunea mare\u0219alul japonez Isoroku Yamamoto, \u0219i-a desc\u0103tu\u0219at \u00eentreaga ei for\u021b\u0103 tehnologic\u0103 \u0219i industrial\u0103, contribuind decisiv, al\u0103turi de Uniunea Sovietic\u0103, la \u00eenfr\u00e2ngerea puterilor Axei.<\/p>\n

\u00cen perioada respectiv\u0103, Rom\u00e2nia era aliat\u0103 cu Germania nazist\u0103, fiind \u00eempins\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u021bie de evolu\u021bia politic\u0103 european\u0103 din anii preceden\u021bi \u0219i de pr\u0103bu\u0219irea militar\u0103 a alia\u021bilor tradi\u021bionali, Fran\u021ba \u0219i Marea Britanie, precum \u0219i de rapturile teritoriale din vara anului 1940.<\/p>\n

La numai o zi dup\u0103 Germania, pe 12 decembrie 1941, Ion Antonescu, conduc\u0103torul Rom\u00e2niei, declar\u0103 la r\u00e2ndul lui r\u0103zboi Statelor Unite, cu toate c\u0103 opinia public\u0103 era \u00een majoritatea ei \u00eenclinat\u0103 spre Occident, inclusiv spre America, iar alian\u021ba cu Germania era privit\u0103 cel pu\u021bin cu rezerv\u0103.<\/p>\n

A fost o decizie care pleca de la ni\u0219te prezum\u021bii care nu se sprijineau pe analize serioase, fiind bazat\u0103 pe considerente tactice \u0219i conjuncturale \u0219i pe o analiz\u0103 pe termen scurt, care nu \u021binea cont nici de realit\u0103\u021bile geo-strategice, nici de situa\u021bia economic\u0103 \u0219i logistic\u0103 \u0219i nici nu lua \u00een calcul scenarii alternative sau neprev\u0103zute.<\/p>\n

Un an mai t\u00e2rziu, \u00een B\u0103t\u0103lia de la Stalingrad, armata rom\u00e2n\u0103 suferea cea mai mare \u00eenfr\u00e2ngere din istoria ei, \u00een fa\u021ba unor trupe sovietice dotate inclusiv cu echipament, armament \u0219i muni\u021bie americane.<\/p>\n

Dup\u0103 \u00eenc\u0103 un an, pe 1 august 1943, Opera\u021biunea Tidal Wave marca \u00eenceputul campaniei americane de bombardamente aeriene asupra Rom\u00e2niei, cu distrugeri colosale \u0219i \u00een care \u0219i-au pierdut via\u021ba mii de civili.<\/p>\n

Privind retrospectiv, decizia Mare\u0219alului Antonescu de a declara r\u0103zboi Statelor Unite, apare cel pu\u021bin pripit\u0103 \u0219i insuficient analizat\u0103, din perspectiva implica\u021biilor pe termen lung, lu\u00eend ca definitiv\u0103 o situa\u021bie care era \u00een desf\u0103\u0219urare \u0219i departe de a fi tran\u0219at\u0103, anume conflictul cu Uniunea Sovietic\u0103, la acel moment aliat\u0103 cu Statele Unite.<\/p>\n

Miz\u00e2nd totul pe o singur\u0103 carte, Mare\u0219alul declara cu o naivitate iresponsabil\u0103: \u201cEu sunt al\u0103turi de germani \u00een conflictul cu ru\u0219ii, sunt neutru \u00een conflictul dintre germani \u0219i englezi, sunt de partea americanilor \u00een r\u0103zboiul cu japonezii\u201d<\/em>.<\/p>\n

Aceast\u0103 naivitate \u0219i refuzul de a privi situa\u021bia \u00een perspectiv\u0103 l-a f\u0103cut s\u0103 intre \u00eentr-o alian\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 a avea un tratat scris, pe care a onorat-o p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it, f\u0103r\u0103 ca prin asta s\u0103 \u0219i aduc\u0103 vreun folos Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Venind \u00een zilele noastre, Istoria pare c\u0103 se repet\u0103. Rom\u00e2nia se afl\u0103 din nou \u00een situa\u021bia de a face o alegere strategic\u0103, \u00eentre doi alia\u021bi, afla\u021bi \u00eentr-un diferend ireconciliabil, care pare c\u0103 este pe cale s\u0103 escaladeze.<\/p>\n

\u00cen loc s\u0103 trateze situa\u021bia cu pruden\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 priveasc\u0103 \u00een perspectiv\u0103 \u0219i pragmatic o rela\u021bie de care poate depinde nu numai precipitarea \u021b\u0103rii noastre \u00eentr-un conflict militar, ci chiar integritatea teritorial\u0103, liderii no\u0219tri politici par c\u0103 au luat decizia de a pune toate ou\u0103le \u00eentr-un co\u0219 \u0219i a merge hot\u0103r\u00e2t la bra\u021b cu Uniunea European\u0103.<\/p>\n

O Uniune European\u0103 f\u0103r\u0103 unitate, aflat\u0103 \u00eentr-o criz\u0103 economic\u0103 ce se ad\u00e2nce\u0219te, lipsit\u0103 practic de armat\u0103 \u0219i de industrie<\/strong> \u0219i care ne-a tratat \u00een ultimele decenii ca pe cet\u0103\u021beni de categoria a doua. \u00cen acela\u0219i timp, \u00eentoarcem spatele Americii, cel mai puternic membru al NATO, cu care avem semnat un Parteneriat Strategic<\/strong>, c\u0103reia \u00eei declar\u0103m ritos, prin vorbe \u0219i prin gesturi, c\u0103 nu-i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im valorile, ceea ce pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii continuarea alian\u021bei noastre, dup\u0103 cum sublinia vicepre\u0219edintele american J. D. Vance.<\/p>\n

Aceasta cu un conflict la grani\u021b\u0103, \u00eentr-o zon\u0103 extrem de complicat\u0103, cu vecini care privesc Rom\u00e2nia ca st\u0103p\u00e2nind ceea ce este de drept al lor, vecini care au \u00eens\u0103 o rela\u021bie excelent\u0103 cu Rusia \u0219i cu America<\/strong>.<\/p>\n

\u00cen acest moment pl\u0103cile tectonice ale politicii interna\u021bionale se ciocnesc, se rea\u0219eaz\u0103, iar vechile alian\u021be se pun \u00een discu\u021bie. Este posibil chiar ca alia\u021bii de ieri s\u0103 devin\u0103 inamicii declara\u021bi de m\u00eeine, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een iunie 1941, c\u00e2nd Germania a atacat URSS, cu care semnase un pact de neagresiune cu doi ani \u00een urm\u0103 \u0219i cu care colaborase la invadarea Poloniei.<\/p>\n

Taberele \u00een acest moment se contureaz\u0103. De o parte Uniunea European\u0103, care pare hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103 ajute Ucraina s\u0103 \u00eenving\u0103 \u00een conflictul cu Federa\u021bia Rus\u0103, ceea ce nu a reu\u0219it p\u00e2n\u0103 acum cu ajutorul Americii.<\/p>\n

De cealalt\u0103 parte, avem Statele Unite, care reevalueaz\u0103 rela\u021bia lor cu Rusia \u0219i se retrag din conflictul din Ucraina. La mijloc este Rom\u00e2nia, care \u00een aceast\u0103 situa\u021bie are ni\u0219te c\u0103r\u021bi formidabile \u00een m\u00e2n\u0103, pe care printr-o politic\u0103 inteligent\u0103 \u0219i le poate valorifica, \u00eens\u0103 singura sa atitudine pare cea care a consacrat-o \u00een ultimii dou\u0103zeci de ani: \u201cDa! S\u0103 tr\u0103i\u021bi!\u201d.<\/em><\/p>\n

Imaginea care ilustreaz\u0103 cel mai bine pozi\u021bia \u0219i atitudinea \u021b\u0103rii noastre, este cea de la Londra, unde Zelenski, dup\u0103 dezastruoasa gaf\u0103 de la Casa Alb\u0103 a fost chemat de premierul Keir Starmer pentru a fi consolat \u0219i asigurat c\u0103 Europa \u00eel va ajuta cu toat\u0103 for\u021ba ei s\u0103 \u00eenving\u0103 Rusia, chiar f\u0103r\u0103 ajutorul Statelor Unite.<\/p>\n

La acea reuniune, pre\u0219edintele nostru interimar a fost a\u0219ezat l\u00e2ng\u0103 pre\u0219edintele ucrainean, \u00eens\u0103 pe col\u021bul mesei, o imagine care putea sugera \u0219i o solu\u021bie luat\u0103 \u00een prip\u0103, de compromis.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, pare c\u0103 Rom\u00e2niei i se subliniaz\u0103 rolul tot mai important, lucru care ne poate duce cu g\u00e2ndul la o implicare militar\u0103 direct\u0103, cu trupe, a \u021b\u0103rii noastre \u00een Ucraina, chestiune discutat\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin deschis de pre\u0219edintele Macron \u0219i de primul ministru Starmer.<\/p>\n

Aleg\u00e2nd gre\u0219it, Rom\u00e2nia risc\u0103 s\u0103 cad\u0103 \u00eentre scaune \u0219i devin\u0103 iar\u0103\u0219i o victim\u0103 sau un c\u00e2mp de b\u0103t\u0103lie unde se \u00eenfrunt\u0103 marile puteri sau puterile regionale.<\/p>\n

Lec\u021biile Istoriei ne stau \u00een fa\u021b\u0103. Trebuie doar s\u0103 le citim \u0219i s\u0103 le \u00een\u021belegem.<\/p>\n

Post Scriptum<\/em>: O informa\u021bie vine s\u0103 contureze \u0219i mai bine tabloul situa\u021biei \u00een care se afl\u0103 Rom\u00e2nia \u0219i direc\u021bia pe care se pare c\u0103 a ales-o clasa politic\u0103 aflat\u0103 la conducere. Guvernul Ciolacu preg\u0103te\u0219te o Ordonan\u021b\u0103 de Urgen\u021b\u0103 \u201ccare s\u0103 blocheze distribuirea de con\u021binut fals, ilegal sau manipulator pe platformele online\u201d<\/em>, o adev\u0103rat\u0103 Lege a Cenzurii, extrem de dur\u0103, care va limita drastic nu numai libertatea de expresie, ci \u0219i posibilit\u0103\u021bile tehnice de comunicare.<\/p>\n

Prin aceasta, am mai spus-o, Rom\u00e2nia intr\u0103 direct \u00een coliziune cu politica declarat\u0103 \u0219i asumat\u0103 de Statele Unite, la cel mai \u00eenalt nivel, aliniindu-se \u00een schimb total politicii europene.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n