{"id":856824,"date":"2025-03-23T18:28:14","date_gmt":"2025-03-23T15:28:14","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=856824"},"modified":"2025-03-23T18:28:14","modified_gmt":"2025-03-23T15:28:14","slug":"traditionalismul-romanesc-post-1989-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=856824","title":{"rendered":"Tradi\u021bionalismul rom\u00e2nesc, post 1989 | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
OPINII<\/a><\/span>Tradi\u021bionalismul rom\u00e2nesc, post 1989<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Tradi\u021bionalismul rom\u00e2nesc, post 1989<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Mihail Neam\u021bu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: Agerpres<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Istoria tradi\u021bionalismului rom\u00e2nesc post-1989: Povestea tradi\u021bionalismului rom\u00e2nesc de dup\u0103 1989 \u2013 o istorie sinuoas\u0103, plin\u0103 de contradic\u021bii, dar niciodat\u0103 lipsit\u0103 de sev\u0103.<\/strong><\/p>\n

Tradi\u021bionalismul, ca orice idee care se respect\u0103, e un r\u00e2u subteran: uneori erupe la suprafa\u021b\u0103, alteori se ascunde, dar nu se stinge niciodat\u0103 cu totul.<\/p>\n

Dup\u0103 c\u0103derea comunismului, Rom\u00e2nia s-a trezit ca un om care, ie\u0219ind dintr-o temni\u021b\u0103 lung\u0103, \u00ee\u0219i pip\u0103ie buzunarele s\u0103 vad\u0103 ce i-a mai r\u0103mas.<\/p>\n

Comunismul l\u0103sase \u00een urm\u0103 un na\u021bionalism de parad\u0103, o masc\u0103 groteasc\u0103, goal\u0103 de miez, iar libertatea brusc\u0103 a adus un vid identitar.<\/p>\n

Aici a intrat \u00een scen\u0103 tradi\u021bionalismul, dar nu cel interbelic, cu accentele lui legionare, ci unul proasp\u0103t, care se voia hr\u0103nit din r\u0103d\u0103cinile ortodoxe \u0219i rurale ale neamului.<\/p>\n

Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii din 1990 a fost un moment de gra\u021bie: acolo, \u00een inima Bucure\u0219tiului, s-au str\u00e2ns nu doar studen\u021bi \u0219i intelectuali, ci \u0219i oameni simpli, cu dorin\u021ba de a reg\u0103si ceva furat din sufletul lor. Nu era doar o revolt\u0103 politic\u0103, ci o c\u0103utare a democra\u021biei cre\u0219tine, a valorilor monarhice \u0219i a Ortodoxiei ca izvoare vii, nu ca relicve pr\u0103fuite.<\/p>\n

\u00cempotriva na\u021bionalismului ceau\u0219ist, bombastic, idolatru \u0219i artificial, s-a ridicat un patriotism mai curat, cu r\u0103d\u0103cini transilv\u0103nene.<\/p>\n

Ioan Alexandru, poetul care c\u00e2nta satul \u0219i credin\u021ba, \u0219i Ion Ra\u021biu, cu sobrietatea lui de gentleman repatriat, au fost antidoturi la acea caricatur\u0103 na\u021bional-bol\u0219evic\u0103.<\/p>\n

Alexandru, cu poezia lui \u00eembibat\u0103 de duhul Maramure\u0219ului, \u0219i Ra\u021biu, cu pledoaria lui pentru o Rom\u00e2nie demn\u0103 \u0219i european\u0103, au ar\u0103tat c\u0103 identitatea nu trebuie s\u0103 fie un strig\u0103t g\u0103unos, ci o tr\u0103ire organic\u0103, a\u0219a cum ar fi spus Eminescu, valabil\u0103 \u0219i azi.
\nVocile tradi\u021biei: O fereastr\u0103 spre universalitate<\/p>\n

\u00cen acest peisaj au str\u0103lucit figuri care au dat tradi\u021bionalismului o voce \u0219i o fa\u021b\u0103. P\u0103rintele Constantin Galeriu, cu predicile sale care umpleau biserica de la Universitate, nu era doar un preot, ci un povestitor al tainelor divine, un dasc\u0103l care lega cerul de p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Horia Bernea, la Muzeul \u021a\u0103ranului Rom\u00e2n, a transformat obiectele simple ale satului \u00eentr-un templu al autenticit\u0103\u021bii, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 tradi\u021bia nu e un muzeu mort, ci o respira\u021bie vie. Sorin Dumitrescu, cu arta lui neo-bizantin\u0103, a pictat icoane care nu \u00eenchid, ci deschid spre universalitate.<\/p>\n

Ioan Alexandru, c\u00e2nt\u00e2nd imnele Transilvaniei, a f\u0103cut din poezie o liturghie a neamului, iar p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae, cu teologia lui ad\u00e2nc\u0103, a ar\u0103tat c\u0103 Ortodoxia rom\u00e2neasc\u0103 e o sintez\u0103 \u00eentre latinitate \u0219i cre\u0219tinism, un echilibru care ne leag\u0103 de lume, nu ne izoleaz\u0103.<\/p>\n

Ace\u0219ti oameni nu au propov\u0103duit un na\u021bionalism str\u00e2mt, ci o identitate care, prin specificul ei, se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu universalul. Ortodoxia, spuneau ei, e o fereastr\u0103, nu un zid. Aici se \u00eent\u00e2lne\u0219te Noica, cu \u201edevenirea \u00eentru fiin\u021b\u0103\u201d, \u0219i Blaga, cu spa\u021biul lui mioritic \u2013 ambii v\u0103z\u00e2nd \u00een excep\u021bionalismul rom\u00e2nesc o cale de a fi \u00een lume, nu \u00eempotriva ei.<\/p>\n

Steinhardt, cu paginile lui calde despre bun\u0103tatea poporului rom\u00e2n, ar fi z\u00e2mbit complice: \u201eAsta e firea noastr\u0103, s\u0103 fim \u0219i ai locului, \u0219i ai cerului.\u201d<\/p>\n

Dar aceast\u0103 rena\u0219tere n-a fost lipsit\u0103 de lupte. Moderni\u0219tii, adesea sus\u021binu\u021bi de organiza\u021bii ca Soros Foundation, vedeau \u00een tradi\u021bie un balast. Intelectualii de pe Calea Victoriei, cu revistele lor lustruite \u0219i ironia lor condescendent\u0103, priveau cu suspiciune orice afirmare a rom\u00e2nit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Pentru ei, a fi european \u00eensemna a te dezice de trecut, a privi patriotismul ca pe o boal\u0103 de care te vindeci cu o doz\u0103 zdrav\u0103n\u0103 de cosmopolitism. Acest neoliberalism intelectual a otr\u0103vit filonul curat al patriotismului Regelui Mihai.<\/p>\n

Tradi\u021bionali\u0219tii, \u00eens\u0103, nu erau nep\u0103s\u0103tori. \u0218tiau c\u0103 identitatea e un palimpsest, cu straturi multe: latinitate, Ortodoxie, ruralitate, modernitate. Povestea coifului dacic pierdut \u2013 fie el de la Co\u021bofene\u0219ti, ajuns cine \u0219tie pe unde, poate \u00een casa unui prin\u021b saudit \u2013 ne aminte\u0219te c\u0103 istoria noastr\u0103 de 2500 de ani e o simfonie, nu o cacofonie.<\/p>\n

A\u0219a cum spunea Ple\u0219u, identitatea nu e un monolit, ci o armonie a mai multor fe\u021be: acas\u0103 sunt tat\u0103, la slujb\u0103 deputat, la un colocviu scriitor. Problema e cum s\u0103 le faci s\u0103 c\u00e2nte \u00eempreun\u0103.<\/p>\n

Un capitol aparte e diaspora. Milioane de rom\u00e2ni au plecat \u00een Occident, nu doar pentru p\u00e2ine, ci \u0219i din deziluzie fa\u021b\u0103 de povestea na\u021bional\u0103. Acolo, \u00een loc de bra\u021be deschise, au g\u0103sit elemente de ghetoizare, islamism, rasism \u0219i singur\u0103tate. Unde s-au refugiat? \u00cen biseric\u0103.<\/p>\n

Acolo, \u00een liturghia rostit\u0103 \u00een limba matern\u0103, au reg\u0103sit un sens al apartenen\u021bei. Biserica Ortodox\u0103 din diaspora a devenit un bastion al identit\u0103\u021bii, nu din ambi\u021bie politic\u0103, ci din necesitate. Statul rom\u00e2n, neputincios, n-a oferit alternative, a\u0219a c\u0103 spa\u021biul liturgic a umplut golul.<\/p>\n

Tradi\u021bionalismul post-1989 n-a fost o mi\u0219care clar\u0103, ci un mozaic de voci. De la poe\u021bii care c\u00e2ntau satul, la teologii care vedeau \u00een Ortodoxie o cale spre universal, de la arti\u0219tii care reinventau icoana, la politicienii care visau la monarhie, to\u021bi au c\u0103utat o identitate. N-a fost o b\u0103t\u0103lie c\u00e2\u0219tigat\u0103, ci una vie, cu victorii \u0219i \u00eenfr\u00e2ngeri.<\/p>\n

Un drum cu meandre, dar cu o lumin\u0103 care nu se stinge. Tradi\u021bionalismul rom\u00e2nesc e ca vinul vechi \u2013 are gustul locului, dar te \u00eembat\u0103 cu o mireasm\u0103 care traverseaz\u0103 grani\u021bele.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n