{"id":851920,"date":"2023-11-16T07:09:06","date_gmt":"2023-11-16T04:09:06","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=851920"},"modified":"2023-11-16T07:09:06","modified_gmt":"2023-11-16T04:09:06","slug":"romania-santajata-de-marile-puteri-dupa-razboiul-de-independenta-ca-sa-dea-drepturi-egale-jidanilor-curgeau-calomniile-la-adresa-romaniei-comise-de-alianta-israelita-universala-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=851920","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia \u0219antajat\u0103 de marile puteri dup\u0103 R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103 ca s\u0103 dea drepturi egale Jidanilor – Curgeau calomniile la adresa Rom\u00e2niei comise de Alian\u021ba Israelit\u0103 Universal\u0103 – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Rom\u00e2nia \u0219antajat\u0103 de marile puteri dup\u0103 R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103 ca s\u0103 dea drepturi egale Jidanilor \u2013 Curgeau calomniile la adresa Rom\u00e2niei comise de Alian\u021ba Israelit\u0103 Universal\u0103<\/span><\/h1>\n
\n

Sterie Ciumetti
Incorect Politic<\/strong>
\nNoiembrie 16, 2023<\/p>\n

<\/a>Pentru asta au s\u00e2ngerat \u0219i murit solda\u021bii rom\u00e2ni? Pentru Iudei?<\/em><\/p>\n

Rom\u00e2nia \u0219antajat\u0103 de marile puteri dup\u0103 R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103 ca s\u0103 dea drepturi egale Jidanilor\u00a0<\/strong><\/h2>\n

Curgeau calomniile la adresa Rom\u00e2niei comise de Alian\u021ba Israelit\u0103 Universal\u0103<\/strong><\/h2>\n

Via Fresca lui Ioan Ro\u0219ca<\/a>:<\/em><\/p>\n

Mare parte din calomnii la adresa justi\u021biei \u021b\u0103rii, a oamenilor politici \u015fi a organelor administrativi le debitau aceste gazete \u2014 scrise \u00een rom\u00e2ne\u015fte cari nu erau cetite, \u00een idi\u015f foarte mult gustate, \u00een ebraic\u0103 ne\u00een\u021belese de nimeni. \u201eFraternitatea\u201d, condus\u0103 de Beck, de rabinul Beck, \u00een 1881, lupta contra acelora cari nu se mul\u021bumeau cu simpla alungare a\u2019 Evreilor din comunele \u015fi c\u0103tunele \u00een care au v\u0103zut lumina zilei, ci or\u00e2nduiau ca cei pu\u015fi \u00een situa\u021bia de a nu-\u015fi mai putea agonisi traiul, s\u0103 fie califica\u021bi vagabonzi, fereca\u021bi \u00een lan\u021buri, \u021binu\u021bi f\u0103r\u0103 de nici o vin\u0103 \u00een \u00eenchisori, iar la urm\u0103 fotografia\u021bi \u00een acel hal \u015fi goni\u021bi peste hotare.<\/p>\n

Ap\u0103rarea le-o lua Schwartzfeld Elias \u015fi s\u2019a ridicat cu vehemen\u021b\u0103 \u00eempotriva tuturora oric\u00e2t de sus \u201cpu\u015fi \u015fi \u00eempotriva lui Radu Porumbaru, directorul fabricei Fetea, care schinguia numero\u015fi Evrei \u015fi scria o bro\u015fur\u0103 violent\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte, tradus\u0103 \u015fi \u00een limba german\u0103 : \u201eRadu Porumbaru \u015fi ispr\u0103vile lui la fabrica de h\u0103rtie Letea din Bac\u0103u\u201d\u2019 (Bucure\u015fti 1885)<\/em><\/p>\n

Toat\u0103 presa lor debita asemenea principii de \u00eenalt\u0103 justi\u021bie \u015fi tot soiul de calomnii. Armand L\u00e9vy \u00een \u201eL\u2019\u00c9toile d\u2019Orient\u201d spunea, senten\u021bios, cu m\u00e2ndria \u015fi neru\u015finarea caracteristice acestui neam, c\u0103 \u201eA. I. U. agit\u0103 chestiunea de justi\u021bie\u201d ; spunea \u2014 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu pretinsele persecu\u021biuni s\u00e2ngeroase ce s\u2019ar fi comis la Ismail, V\u00e2lcov \u015fi Cahul, \u00een 1869 \u2014 c\u0103 Alian\u021ba Israelit\u0103 urm\u0103re\u015fte \u201e\u00een \u00eenalta sa sfer\u0103 umanitar\u0103 o ac\u021biune binef\u0103c\u0103toare ; de a fi cu bun\u0103voin\u021b\u0103 ascultat\u0103 de toate guvernele ; de a lumina opinia public\u0103 \u015fi de a domina chiar pe cei mai recalcitran\u021bi\u201d \u015fi amenin\u021ba, Armand L\u00e9vy, \u201ea dezl\u0103n\u021bui v\u00e2nturile c\u0103rora nici cei mai tari nu i-ar putea rezista\u201d, fiindc\u0103 \u201eAlian\u021ba Israelit\u0103 agit\u0103 chestiunile de justi\u021bie, ea are cuv\u00e2ntul repede \u015fi bra\u021bul lung.\u201d []\n<\/p>\n

Relativ la \u201esacrilegiile ce le-ar fi comis Rom\u00e2nii \u00een catedrala din Ismail \u2014 fapt de care\u00a0 vom vorbi \u2014 M. Fr. Peixotto, consulul american, comunica, \u00een scrisoarea din 6 Februarie 1872 c\u0103tre secretarul de stat M. Fisch din Washington, c\u0103 popula\u021bia s\u2019ar fi n\u0103pustit asupra Evreilor \u201ejefuind casele \u015fi f\u0103c\u00e2nd s\u0103 curg\u0103 s\u00e2ngele\u201d \u015fi ad\u00e2oga c\u0103 \u201emii de Evrei au traversat Dun\u0103rea pentru a c\u0103uta refugiu la Turci\u201d. Toate erau agita\u021bii \u015fi calomnii organizate de A. I. U. \u015fi difuzate fn lume prin \u201eL\u2019\u00c9toile d\u2019Orient\u201d a lui Armand L\u00e9vy \u015fi prin alte foi \u015fi bro\u015furi evree\u015fti. Una din acestea, editat\u0103 de A. I. U., difuza \u00een lume persecu\u021biuni \u015fi mi\u015fc\u0103ri s\u00e2ngeroase imaginare, jafuri \u015fi sacrilegii ce n\u2019au avut loc dec\u00e2t \u00een imagina\u021bia veninoas\u0103 a def\u0103im\u0103torilor \u2014 toate erau date ca luate din dezbaterile parlamentare din 1867.<\/p>\n

In leg\u0103tur\u0103 cu \u201emi\u015fc\u0103rile s\u00e2ngeroase\u201d del\u00e0 Vaslui, \u00een 1868, A. I. U. r\u0103sp\u00e2ndea, \u00een mii de exemplare, un apel prin care se cerea tuturor filantropilor de a se veni \u00een ajutor celor 15 capi de familie cari ar fi fost \u00een mod inuman alunga\u021bi din casele lor \u2014 \u00een realitate, \u00e8ra vorba de 25 Evrei c\u00e2rciumari cu brevete de licen\u021be pe nume false.<\/strong> Referitor la Evreii \u00eeneca\u021bi la Gala\u021bi, era vorba de evacu\u0103ri de prin sate ale Evreilor g\u0103si\u021bi vagabonzi \u015fi c\u00e2\u021biva transporta\u021bi, prin Gala\u021bi, peste Dun\u0103re, la Turci, cari, plictisi\u021bi de aceast\u0103 afacere, au aruncat pe c\u00e2\u021biva din ei \u00een apele fluviului. Despre dezordini la Giurgiu, presa iudeo-german\u0103 lansa \u015ftirile cele mai fanteziste ; presa, prieten\u0103 a Evreilor, denun\u021ba Europei masacre ce n\u2019au avut niciodat\u0103 loc la Tecuciu.<\/p>\n

Mi\u015fc\u0103rile \u201eteribile\u201d la Ismail, Cahul \u015fi V\u00e2lcov au avut loc \u00een 1872, c\u00e2nd Ru\u015fi, Bulgari \u015fi Greci au maltratat pe Evreii din aceste trei ora\u015fe \u015fi au devastat c\u00e2teva pr\u0103v\u0103lii, mi\u015fc\u0103ri provocate de furtul de bani \u015fi de odoare sfinte din catedrala din Ismail de unul Sielberman \u00een complicitate cu rabinul Brandes, \u00een latrina c\u0103ruia s\u2019au g\u0103sit parte din lucrurile furate. La Darabani-Dorohoi, t\u00e2rg locuit exclusiv de Evrei, \u021b\u0103ranii s\u2019au luat a b\u0103taie cu Jidovii r\u0103scula\u021bi \u00eempotriva propriet\u0103resei t\u00e2rgului d-na Cimara \u00een realitate, n\u2019a fost ucis nici un Evreu, nici r\u0103ni\u021bi, asedia\u021bi sau jefui\u021bi al\u021bii (Nov. 1878), .<\/p>\n

Rabinii\u2014\u2019to\u021bi cet\u0103\u021beni str\u0103ini \u2014 ca Rabinovici, Antoine L\u00e9vy, dr. Beck, dr. Niemerower, dr. Malvin \u2014 asmu\u021beau pe drept credincio\u015fii evrei \u00eempotriva statului rom\u00e2n. A. L\u00e9vy, \u00een 1857 \u2014 ca \u0219i Rabinovici \u2014chema sinagoga loc de \u201etumult pentru a conjura persecu\u021biunea de care sunt amenin\u021ba\u021bi\u201d \u015fi prop\u0103v\u0103duia revolu\u021biunea contra asupritorilor1\u00a0\u00a0 2\u00a0 * ) Dr. Malvin lupta, \u00een 1858, contra \u015fcolilor evree\u015fti \u00een care limba de predare era rom\u00e2neasc\u0103, era adept al idi\u015fului \u015fi \u00eempotriva \u00eentemei\u0103rii Templului Coral \u2014 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00een 1863, el a fost expulzat ca str\u0103in, denun\u021bat chiar de Evreii progresi\u015fti cu cari se-g\u0103sea \u00een cr\u00e2ncen\u0103 lupt\u0103. []\n<\/p>\n

In 1899, anul secetos cu urm\u0103ri at\u00e2t de grave \u015fi \u00eendep\u0103rtate pentru economia noastr\u0103 na\u021bional\u0103, au avut loc, organizate adhoc, agita\u021bii mari cu r\u0103sunet peste m\u0103ri \u015fi oceane. Mascarada \u00ee\u015fi produsese -efectul scontat, de A. I. U. \u015fi de celelalte organiza\u021biuni evree\u015fti. Turbuiatu-s\u2019au toate semin\u021biile p\u0103m\u00e2ntului \u015fi triburile semite turbau de m\u00e2nie \u015fi de revolt\u0103 \u00eempotriva Rom\u00e2niei, pe care o publica\u021biune de circumstan\u021b\u0103, ap\u0103rut\u0103 la Lemberg, \u00een 1901 \u015fi semnat\u0103 de von J\u00e9richo Polonius \u201eChina auf der Balkanhalbinsel\u201d, o prezenta ca pe o \u021bar\u0103 de antropofagi \u015fi de Hotento\u021bi s\u0103lbateci, iar pe Dr. C. I. Istrate, ministrul Cultelor, ca pe un om care ar m\u00e2nca \u00een fiecare zi c\u00e2te\u2019un Jidov la frigare.[]\n<\/p>\n

Iat\u0103 cum R. Rosetti poveste\u015fte aceast\u0103 mascarad\u0103 a Jidovilor din Moldova spre America. Cu scopul de a lovi c\u00e2t mai ad\u00e2nc \u00een prestigiul \u015fi \u00een fiin\u021ba Rom\u00e2niei care persecuta \u2014 spuneau Jidovii \u2014 atroce pe ace\u015fti oameni supu\u015fi unor legiuiri barbare : \u201eAlian\u021ba Israelit\u0103, societ\u0103\u021bile evree\u015fti de binefacere \u2014 fie din Rom\u00e2nia, fie din str\u0103in\u0103tate \u2014 furnizau fondurile echip\u0103rii a numeroase trupe de Jidovi cari, \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een vest\u00adminte uniforme, plecar\u0103 din diferite centre ale Moldovei.<\/strong> De\u015fi guvernul le oferise transportul pe c\u0103ile ferate cu titlu gratuit, ei se \u00eendreptar\u0103 pe jos spre grani\u021be\u201d. C\u0103l\u0103toria era, \u00een aceste condi\u021biuni, foarte grea, dar era, \u00een schimb, mult mai teatral\u0103 \u015fi oferea jurnalelor evree\u015fti din \u021bar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate prilejul de a umple coloanele lor cu povestirea recep\u021biilor acestor emigran\u021bi \u015fi de a c\u00e2\u015ftiga compasiunea opiniei publice. La Budapesta \u015fi Viena, lumea era \u00eengrozit\u0103 de aspectul mizerabil \u015fi murdar al acestor emigran\u021bi. Dar la Viena, aceste convoaie au fost oprite \u015fi s\u2019au \u00eenapoiat gratuit cu trenurile rom\u00e2ne\u015fti6).<\/p>\n

Al\u021bii emigrau, \u00eenbarc\u00e2ndu-se pela Gala\u021bi \u015fi debarcau la Br\u0103ila, Giurgiu \u015fi Constan\u021ba, ca, numai astfel, s\u0103 se pcat\u0103 a\u015feza \u00een Muntenia \u2014 Iar c\u00e2nd, s\u2019au \u00eentors cu trenul dela Viena, s\u2019au introdus cu mii de-cer\u015fetori evrei \u2014cum relata la Congresul Ligii Culturale din Nov. 1903 generalul Dr N. Jugurearu. []\n<\/p>\n

A. I. U. a prezentat Congresului dela Berlin \u2014 unde activa \u015fi Cremieux \u015fi Gambetta\u2014-un memoriu,-\u00een care, \u00een esen\u021b\u0103, se spunea c\u0103 \u201eaproape \u00een fiecare an, Europa este mi\u015fcat\u0103 de povestirea r\u0103scoalelor,, a crimelor \u015fi jafurilor sau de expulz\u0103rile \u00een mas\u0103 ale c\u0103ror victime sunt. Evreii, \u00eendep\u0103rta\u021bi dela ramurile de comer\u021b, etc.\u201d In \u201eEnciclopedia, italian\u0103\u201d, sta\u2019scris : \u201ePrincipiul admis \u00een tratat (1878) n\u2019a avut efecte practice \u00een ce prive\u015fte pe Evrei, cari, \u00een afar\u0103 de c\u00e2teva sute cari, luaser\u0103 parte la r\u0103zboiu \u015fi au fost naturaliza\u021bi \u00een 1879 sau de c\u00e2\u021biva cari mai t\u00e2rziu au fost naturaliza\u021bi individual, au continuat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een trista pozi\u021biune de str\u0103ini f\u0103r\u0103 protec\u021bia niciunui guvern str\u0103in\u2019'[]\n<\/p>\n

Interven\u021bii \u00eempotriva independen\u021bei Rom\u00e2niei<\/strong><\/h2>\n

Dar nu numai A. I. U., sinagogile, comunit\u0103\u021bile \u015fi toate comitetele se adresau puterilor europene ca s\u0103 intervin\u0103 \u00een afacerile noastre l\u0103untrice. Fiecare ins, tot Evreul, \u00ee\u015fi arogase privilegiul de a se adresa unei puteri str\u0103ine. A\u015fa, I. C. Br\u0103tianu spunea c\u0103, oridec\u00e2teori un Evreu se\u00a0 simte c\u00e2tdec\u00e2t lovit \u00een interesele lui, alearg\u0103 la consulatul cel mai apropiat \u015fi se declar\u0103 sudit. Un capitalist evreu din nordul Moldovei, pe nume I. H. Zoller, se adresa, telegrafic, \u00een 29 Aprilie 1876, consulului Americii, contra soma\u021biilor de a p\u0103r\u0103si domiciliul \u00een opt zile ce s\u2019ar fi dat la mii de familii din jud. Dorohoi2) \u2014 adev\u0103rul fiind c\u0103 s\u2019au dat ordine ca c\u00e2rciumarii evrei s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 satele, potrivit prevederilor din legea asupra licen\u021belor, etc. []\n<\/p>\n

K. E. Franzos tip\u0103rea \u201eAus Halb-Asien\u201d (In Semi-Asia) cu impresii din Bucovina \u015fi Moldova \u015fi numea toate sec\u0103turile evree\u015fti din provinciile austriace, poloneze, ruse\u015fti \u015fi ale noastre \u201eculturbilder\u201d \u2014 icoane de cultur\u0103 3). La Eondra, ap\u0103rea, \u00een 1902, The Roumanian Bulletin care se intitula ,,A record of persecution issued for the information of the Press, la William Clowes and Sons\u201d. In acest buletin, se urm\u0103rea s\u0103 se c\u00e2\u015ftige mila opiniei publice din toate \u021b\u0103rile asupra soartei Evreilor dela noi, ca, prin discreditare \u015fi presiunea guvernelor, s\u0103 constr\u00e2ng\u0103 pe Rom\u00e2ni s\u0103 le acorde drepturi politice. []\n<\/p>\n

A\u015fa, Evreii din Roma, prin scrisoarea comunit\u0103\u021bii israelite c\u0103tre ministrul de externe al Italiei, cereau \u00eenl\u0103turarea \u201eru\u015finei pentru civiliza\u021bie\u201d, pentru ca supu\u015fii italieni s\u0103 fie trata\u021bi \u00een conven\u021bia comercial\u0103, dintre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri\u2014-Italia \u015fi Rom\u00e2nia \u2014 \u00een chip deosebit\u201d2). Afl\u0103m del\u00e0 -marele Eminescu c\u0103 o deputa\u021biune a consistoriului evreesc din Paris a \u00eenaintat ducelui D\u00e9cazes, ministru de externe, o cerere prin care se cerea ca guvernul republicei s\u0103 nu \u00eencheie cu Rom\u00e2nia conven\u021bia comercial\u0103 p\u00e2n\u0103 ce Evreii nu vor fi c\u0103p\u0103tat drepturi egale cu Rom\u00e2nii 3).<\/p>\n

Evreii din Bucovina, prin Camera de comer\u021b \u015fi de industrie constituit\u0103, din o majoritate evreiasc\u0103, invita pe ministrul de externe del\u00e0 Viena, ca, \u00een cazul \u00eencheierii tratatului comercial din 1875 cu Rom\u00e2nia, s\u0103 nu dea uit\u0103rii nici situa\u021bia precar\u0103 a \u201eOvreilor rom\u00e2ni\u201d, pe care o idee fix\u0103 a Rom\u00e2nilor \u00eei persecuta \u00eentr\u2019at\u00e2ta \u00eenc\u00e2t maniacii ideii comit o grav\u0103 infrac\u021biune la dreptul interna\u021bional 4).<\/p>\n

Adunarea general\u0103 a A. I. U. din Viena \u201eruga pe venerabilul pre\u015fedinte, cavalerul David Guttman, s\u0103 intervin\u0103, prin \u00eenalta influen\u021b\u0103 \u015fi rela\u021biunile sale pe l\u00e2ng\u0103 finan\u021ba israelit\u0103, ca s\u0103 refuze guvernului rom\u00e2n orice nou \u00eemprumut<\/strong> (este vorba de anul 1900), at\u00e2ta timp c\u00e2t nu se va \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi soarta Evreilor \u00een conformitate cu tratatul del\u00e0 Berlin. []\n<\/p>\n

Personalit\u0103\u021bi de seam\u0103, de\u021bin\u0103tori ai presei \u015fi oameni de stat erau pentru Evrei \u015fi luptau \u00eempotriva noastr\u0103.<\/p>\n

Iat\u0103 pe profesorul elve\u021bian Bluntschli \u2014 autor al dreptului interna\u021bional codificat, \u2014 care admitea interven\u021bia str\u0103in\u0103 \u00een afacerile l\u0103untrice ale unei \u021b\u0103ri, precum admitea \u015fi teoria absurd\u0103 a continuit\u0103\u021bii Evreilor \u00een Dacia6).<\/p>\n

G. Cl\u00e9menceau, marele Cl\u00e9menceau, era \u015fi el pentru ei. Evreul Luigi Luzzati, ministru de externe al Italiei, \u00eensera, \u00een Corriere d\u00e9lia Sera din 12 August, 1913, urm\u0103toarele drept r\u0103spuns la afirmarea categoric\u0103 a lui Take Ionescu c\u0103 art. 44 din tratatul del\u00e0 Berlin nu mai este chestiune de drept interna\u021bional, ci o simpl\u0103 problem\u0103 intern\u0103 : \u201eIndependen\u021ba Rom\u00e2niei a fost recunoscut\u0103 de puterile semnatare ale tratatului del\u00e0 Berlin sub rezerva expres\u0103 a angajamentului formal luat de guvernul rom\u00e2n de a executa art. 44 al acestui tratat<\/strong> \u015fi de care Puterile luar\u0103 act. A\u015fa dar\u0103, emanciparea Israeli\u021bilor rom\u00e2ni este \u015fi va fi o condi\u021biune permanent\u0103 a independen\u021bei\u00a0 Rom\u00e2niei\u201d.<\/strong>[]\n<\/p>\n

Aceasta era presa francez\u0103 st\u0103p\u00e2nit\u0103 de Evrei \u015fi Evreofili. Foarte pu\u021bine glasuri prietene\u015fti de peste hotare se auzir\u0103 pentru \u00eencurajarea sau \u00een favoarea Rom\u00e2niei \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 at\u00e2t de lung\u0103 \u015fi plin\u0103 de agita\u021bii.[]\n<\/p>\n

Cu c\u00e2t ne apropiam de vremea noastr\u0103, cu at\u00e2t calomniile, minciunile, injuriile, exager\u0103rile, \u015fantajele \u015fi presiunile deveneau tot mai dese mai impertinente. Acestea erau armele cu cari Evreii loveau \u00een zidirile \u015fi la poarta cet\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti ca s\u0103 intre buzna cu cele aproape 400000 de suflete.<\/p>\n

Cea mai formidabil\u0103 putere armat\u0103 dezl\u0103n\u0163uit\u0103 \u00eempotriva noastr\u0103 era presa european\u0103 \u015fi trans-oceanic\u0103, redactat\u0103 de Evrei sau st\u0103p\u00e2nit\u0103 de banul \u015fi interesele evree\u015fti, precum \u015fi toate organiza\u0163iile lor : I. O. B. B. (\u00cenaltul Ordin al B\u2019nai B\u2019rit), A. I. U. (Alian\u021ba Israelit\u0103 Universal\u0103), U. E, P., J.CA. sau o alt\u0103 anex\u0103 A. J. A [] cu toate lojile \u015fi sec\u021biunile r\u0103sp\u00e2ndite peste tot globul p\u0103m\u00e2ntesc. \u201ePun\u00e2nd odat\u0103 m\u00e2na pe presa european\u0103 care, \u00een genere, nu mai are de \u021bint\u0103 luminarea, ci a\u021b\u00e2\u021barea urilor \u00eentre clase \u015fi popoare, u\u015for li-i s\u0103 spun\u0103 orice minciun\u0103 patent\u0103\u201d<\/strong>1) scria marele Emin\u015fecu.<\/p>\n

\u201eEvreii\u2019 fac din jurnalistica european\u0103 ceeace au f\u0103cut din b\u0103uturile spirtuoase la noi \u2014 otrav\u0103 \u2026.[]<\/strong><\/h2>\n<\/div>\n
Share<\/span><\/p>\n