{"id":851883,"date":"2023-11-19T15:17:05","date_gmt":"2023-11-19T12:17:05","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=851883"},"modified":"2023-11-19T15:17:05","modified_gmt":"2023-11-19T12:17:05","slug":"marele-proces-de-la-berna-protocoalele-inteleptilor-sionului-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=851883","title":{"rendered":"Marele Proces de la Berna – Protocoalele \u00cen\u021belep\u021bilor Sionului – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Marele Proces de la Berna \u2013 Protocoalele \u00cen\u021belep\u021bilor Sionului<\/span><\/h1>\n
\n

Sterie Ciumetti
Incorect Politic<\/strong>
\nNoiembrie 19, 2023<\/p>\n

\"Marele<\/a><\/p>\n

Marele Proces de la Berna \u2013 Protocoalele \u00cen\u021belep\u021bilor Sionului<\/strong><\/h1>\n

Via Pro\u0218iContra<\/a>:<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 doisprezece ani, \u00een 1933, jid\u0103nimea a \u00eencercat recunoa\u0219\u00adterea falsi\u00adt\u0103\u021bii\u00a0Protocoalelor Sionului<\/em>\u00a0prin sentin\u021ba unui tribunal. La 26 iunie 1933, Liga Israelit\u0103 din Elve\u021bia \u0219i Comunitatea jid\u0103neasc\u0103 din Berna au depus pl\u00e2ngere, la Tribunalul cantonal din Berna, cer\u00e2nd interzicerea recentei bro\u0219uri a editurii Hammer, intitulat\u0103\u00a0Protocoalele Sioniste<\/em>\u00a0\u0219i distri\u00adbuit\u0103, cu ocazia unei reuni\u00aduni de ap\u0103rare \u0219i protec\u021bie a tineretului elve\u021bian contra perfidiei jidove\u0219ti. Potrivit pl\u00e2ngerii depuse de recla\u00adman\u021bi, bro\u0219ura \u00een chestiune apar\u021binea literaturii subversive, deci trebuia declarat\u0103 ilegal\u0103 \u0219i interzis\u0103. Pl\u00e2ngerea reclaman\u021bilor se baza pe articolul 14 al\u00a0Legii privind filmele \u0219i m\u0103surile contra literaturii subversive<\/em>, lege promulgat\u0103 la 10 sep\u00adtembrie 1916, valabil\u0103 \u00een cantonul Berna. Conform acestei legi elve\u021biene\u00a0:<\/p>\n

\u00ab\u2026\u00a0Se interzice imprimarea \u0219i difuzarea scrierilor subversive, mai ales a operelor a c\u0103ror form\u0103 \u0219i al c\u0103ror text sunt de natur\u0103 a incita la crim\u0103, care sunt suscep\u00adtibile de a pune \u00een pericol bunele moravuri, a ofensa pudoarea, a exercita un efect brutal sau a provoca scandal<\/em>\u00a0\u00bb.<\/strong><\/p>\n

Cinci elve\u021bieni au fost acuza\u021bi pentru distribuirea bro\u0219urii respective. Printre cei cinci se g\u0103sea muzicianul Silvio Schnell \u0219i arhitectul Theodor Fischer.<\/p>\n

Prima \u0219edin\u021b\u0103 a procesului a avut loc la 16 noiembrie 1933 \u0219i a fost condus\u0103 de pre\u0219edintele Tibunalului Berna, judec\u0103torul Walter Mayer. Cu aceast\u0103 ocazie, avoca\u021bii reclaman\u00ad\u021bilor au cerut\u00a0expertizarea autenticit\u0103\u021bii<\/em>\u00a0Protocoalelor \u00cen\u021belep\u021bilor Sio<\/em>\u00adnului<\/em>. Avoca\u021bii acuza\u021bilor s-au opus acestei cereri, \u00eentruc\u00e2t o astfel de expertize nu era prev\u0103zut\u0103 de legea pentru pretinsele scrieri subversive. Legea prevedea numai stabilirea faptu\u00adlui dac\u0103 un text oarecare violeaz\u0103 sau nu prevederile \u00een vigoare, indi\u00adfe\u00adrent c\u0103 este autentic sau nu este autentic.<\/p>\n

Dep\u0103\u0219ind cadrul legal,\u00a0judec\u0103torul Walter Mayer a ordonat experti<\/em><\/strong>\u00adza Protocoalelor<\/em><\/strong>, numind exper\u021bi pe profesorul universitar A. Baumgarten, din Basel, la cererea reclaman\u021bilor, \u0219i pe pastorul L. Munchmeyer, din Oldenburg, la cererea acuza\u021bilor. Scriitorul pro-jidan C. A. Loosli, din Berna-B\u00fcmplitz, a fost numit expert principal.<\/p>\n

Speriat de amploarea procesului, de nelipsitele amenin\u021b\u0103ri, \u00een astfel de situa\u021bii, pastorul-expert, propus de acuza\u021bi, s-a desistat, pensi\u00adon\u00e2ndu-se. Ceilal\u021bi doi exper\u021bi, unu al reclaman\u021bilor \u0219i altul propus de tribunal, au depus rapoartele de expertiz\u0103 \u00een oct. 1934, dat\u0103 la care Tribunalul a constatat c\u0103 acuza\u021bii au r\u0103mas f\u0103r\u0103 expert.<\/p>\n

A dou\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are a tribunalului a avut loc \u00eentre 29 \u0219i 31 octom\u00adbrie 1934. Reclaman\u021bii s-au prezentat \u00eenso\u021bi\u021bi de 15 martori, majoritatea jidani originari din Rusia. Consider\u00e2nd c\u0103 autentici\u00adtatea\u00a0Protocoalelor \u00cen\u021belep\u021bilor Sionului<\/em>\u00a0nu este \u00een cauz\u0103, ceea ce era perfect exact, din punct de vedere legal, ap\u0103rarea a prezentat un singur martor, pe scriitorul Doctor Alfred Zander, din Z\u00fcrich.<\/p>\n

Dup\u0103 ce a audiat martorii acuz\u0103rii, care sus\u021bineau inexactit\u0103\u021bi evidente, judec\u0103torul s-a considerat obligat s\u0103 fac\u0103 apel la \u00eenc\u0103 un expert \u0219i la al\u021bi mar\u00adtori, am\u00e2n\u00e2nd procesul pentru data de 6 noiembrie 1934, c\u00e2nd, la cere\u00adrea ap\u0103r\u0103rii, tribunalul a admis noul expert al acesteia, locotenent-colo\u00adnelul \u00een retragere Ulrich Fleisch\u00adhauer, director la\u00a0Welt-Dienst<\/em><\/strong>\u00a0(Serviciul Mondial) din Erfurt. Cu aceea\u0219i ocazie, ap\u0103rarea a propus patruzeci de martori, urm\u0103toarea \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are fiind fixat\u0103 la data de 15 ianuarie 1935.<\/p>\n

La 15 ianuare 1935, expertul ap\u0103r\u0103rii Ulrich Fleischhauer a prezentat tribunalului\u00a0Raportul de expertiz\u0103<\/em><\/strong>[1]<\/a>, prin care dovedea c\u0103 acuzarea \u0219i mar\u00adtorii acesteia nu au nicio dovad\u0103 valabil\u0103 cu privire la falsficarea\u00a0Proto<\/em>\u00adcoalelor \u00cen\u021belep\u021bilor Sionului<\/em>, totul pled\u00e2nd \u00een favoarea autenticit\u0103\u021bii acestui document. Dovada autenticit\u0103\u021bii\u00a0Protocoalelor<\/em>\u00a0era evident\u0103 \u0219i ne\u00eendoielnic\u0103. Totu\u0219i, sub influen\u021ba urletelor jid\u0103nimii, judec\u0103torul avu sl\u0103biciunea s\u0103 refuze ap\u0103r\u0103rii dreptul \u0219i posibilitatea de a spune ce considera c\u0103 trebuie spus, de a demasca totul. Cump\u0103rat de Jidani sau intimidat de protestele zgomotoase ale sioni\u0219tilor, judec\u0103torul pre\u0219edinte al tribu\u00adnalului, Walter Meyer, a refuzat, f\u0103r\u0103 motiv, s\u0103 audieze cei patruzeci de martori ai ap\u0103r\u0103rii, de\u0219i ace\u0219tia fuseser\u0103 accepta\u021bi, \u00een \u0219edin\u021ba din 6 noiembrie 1934.<\/p>\n

A treia \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are a procesului a durat 15 zile, de la 29 aprilie la 14 mai 1935, \u00een care timp cei trei exper\u021bi \u0219i-au prezentat concluziile orale, prin viu grai. Cei doi exper\u021bi ai acuz\u0103rii au sus\u021binut teza falsit\u0103\u021bii\u00a0Protocoalelor \u00cen\u021belep\u021bilor Sionului,\u00a0<\/em>pe care le-au considerat plagiate dup\u0103 cartea lui Maurice Joly, asupra c\u0103reia vom reveni. De asemenea, exper\u021bii acuz\u0103rii au acceptat ca demne de \u00eencredere declara\u021biile prin\u021besei Radziwill \u0219i ale contelui de Chayla, conform c\u0103rora Ratchkovsky ar fi plagiatorul, scopul lui fiind calom\u00ad\u00adnierea jid\u0103nimii. C\u00e2t despre datele, incontestabil false, ale prin\u021besei Radziwill, expertul acuz\u0103rii, Baumgarten, declar\u0103 c\u0103 aceasta s-a \u00een\u0219elat vor\u00adbind de anul 1905[2]<\/a>.\u00a0 Expertul Loosli \u00eens\u0103 co\u00admisese un fals deliberat, men\u021bion\u00e2nd \u00een raportul s\u0103u scris, c\u0103 decla\u00adra\u021biile prin\u021besei Radziwill, fuseser\u0103 datate \u00een anul 1895 \u00een loc de 1905, f\u0103r\u0103 ca Tribunalul s\u0103 ia cuno\u0219tin\u021b\u0103 de aceast\u0103 modificare. Presat de avoca\u021bii \u0219i exper\u021bii ap\u0103r\u0103rii, Loosli declar\u0103 c\u0103 anul 1905 a fost o eroare strecu\u00adrat\u0103 de un ziar american, pe care nu l-a putut numi, \u0219i pe care el, Loosli, o \u00eendreapt\u0103 !<\/p>\n

Exper\u021bii acuz\u0103rii trecur\u0103 sub t\u0103cere afirma\u021biile prin\u021besei Radzwil, care vorbise de R\u0103zboiul ruso-japonez \u0219i Revolu\u021bia din 1905, ceea ce exclude faptul c\u0103 prin\u021besa s-ar fi \u00een\u0219elat, confund\u00e2nd anii 1895 \u0219i 1905, pretinsa eroare a unui ziar american devenind o g\u0103selni\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 valoare.<\/p>\n

\u00cen expunerea concluziilor sale, care a durat mai multe zile, Ulrich Fleischhauer a respins\u00a0Raportul exper\u021bilor acuz\u0103rii<\/em><\/strong>, demonstr\u00e2nd c\u0103 prin\u00ad\u021besa Radziwill a fost o cunoscut\u0103 intrigant\u0103 \u0219i aventurier\u0103, condamnat\u0103 de Tribunalul din Cap pentru falsificarea unor documente bancare. Dovedit\u0103 hoa\u021b\u0103, declara\u021biile inexacte ale prin\u00ad\u021besei, privind originea\u00a0Protocoalelor \u00cen\u021belep\u021bilor Sionului<\/em>, nu pot servi de baz\u0103 pentru o argumentare juridic\u0103 \u00een fa\u021ba unui Tribunal demn de acest nume.<\/p>\n

\u00cen ce prive\u0219te contele de Chayla, expertul Ulrich Fleischhauer ar\u0103t\u0103 c\u0103, \u00een 1920, acesta a fost \u0219eful propagandei armatei lui Wranghel, \u00een care calitate fusese demascat ca agent bol\u0219evic \u0219i expulzat \u00een mod ru\u0219inos din Armata Alb\u0103. Condamnat la moarte pentru tr\u0103dare, execu\u021bia sentin\u021bei a fost am\u00e2nat\u0103, gra\u021bie interven\u021biei suspecte \u0219i insistente a ambasadorului Fran\u021bei, care, apoi, l-a ajutat s\u0103 evadeze.<\/p>\n

\u00cen lumina expertizei lui Fleishhauer, orice tribunal impar\u021bial ar fi recu\u00adnoscut falsitatea declara\u021biilor prin\u021besei Radziwill \u0219i ale contelui Chayla. Judec\u0103torul din Berna, Walter Meyer, nu a \u021binut cont de expertiza lui Fleishhauer, consider\u00e2nd-o un \u0219ir de elucubra\u021bii inspirate de senti\u00admentele sale anti-jid\u0103ne\u0219ti.<\/p>\n

Prin sentin\u021ba din 14 mai 1935, judec\u0103torul Meyer condamn\u0103 acuza\u021bii Silvio Schnell \u0219i Theodor Fischer la amend\u0103 de 20, respectiv 50 de Franci, plus plata cheltuie\u00adlilor de judecat\u0103, \u00een valoare de 32 270 de franci elve\u021bieni,\u00a0primul fiind condamnat pentru<\/em><\/strong>\u00a0difuzarea Protocoalelor \u00cen\u021belep\u021bilor Sionului<\/em><\/strong>, tip\u0103rite de editura Hammer, iar\u00a0al doilea pentru publici<\/em><\/strong>\u00ad<\/em><\/strong>tatea f\u0103cut\u0103<\/em><\/strong>\u00a0Protocoalelor<\/em><\/strong>\u00a0\u00een ziarul s\u0103u<\/em><\/strong>\u00a0Der Eidgenosse<\/em><\/strong>\u00a0(Confederatul<\/em>)\u00a0\u0219i pentru un articol anti-jid\u0103nesc, publicat \u00een acela\u0219i ziar<\/em>. \u00cen moti\u00advarea sentin\u021bei sale, judec\u0103torul Walter Meyer declar\u0103 c\u0103\u00a0Protocoalele \u00cen\u021belep<\/em><\/strong>\u00ad\u021bilor Sionului<\/em><\/strong>\u00a0sunt un fals ce \u00eencalc\u0103 articolul 14 al legii elve\u021biene privind filmele \u0219i m\u0103surile contra literaturii subversive, lege adoptat\u0103 de Cantonul Berna la 10 septembrie 1916.<\/p>\n

Prima sentin\u021b\u0103 a Tribunalului din Berna a fost un triumf pentru jid\u0103ni\u00admea mondial\u0103! \u00cen sf\u00e2r\u0219it, un tribunal elve\u021bian, a condamnat \u0219i stigmati\u00adzat\u00a0Protocoalele \u00cen\u021belep\u00ad\u021bilor Sonului<\/em><\/strong>, consider\u00e2ndu-le false.<\/p>\n

Condamna\u021bii Silvio Schnell \u0219i Theodor Fischer au f\u0103cut recurs \u00een fa\u021ba Camerei Corec\u021bionale a Cur\u021bii de Apel din Berna. Prin recursul lor, ambii condamna\u021bi cereau casarea sentin\u021bei \u0219i retrimiterea dosarului \u00een fa\u021ba Tribunalului de prim\u0103 instan\u021b\u0103, pentru achitare, pur \u0219i simplu. Din punct de vedere legal, recursul lor nu putea fi respins pentru c\u0103 judec\u0103torul Walter Meyer \u00eenc\u0103lcase legea : procesele verbale ale declara\u021biilor marto\u00adrilor nu fuseser\u0103 redactate de stenografii oficiali ai tribunalului ci de steno\u00adgrafi particulari, pl\u0103ti\u021bi de jid\u0103nime, ceea ce constituia o flagrant\u0103 \u00eenc\u0103lcare a procedurii. \u00cen plus, judec\u0103torul Walter Meyer nu ceruse marto\u00adrilor acu\u00adz\u0103rii s\u0103 semneze declara\u021biile redactate, \u00een numele lor, de c\u0103tre stenografii pl\u0103ti\u021bi de jid\u0103nime.<\/p>\n

Ca motiv suplimentar de casare a sentin\u021bei judec\u0103\u00adtorului Walter Meyer, Silvio Schnell \u0219i Theodor Fischer ar\u0103tau c\u0103 docu\u00admentele prezentate de expertul Loosli nu aveau valoare juridic\u0103, provenind din serviciile Guvernului sovietic de la Moscova \u0219i prezentate Tribunalului din Berna f\u0103r\u0103 legalizarea \u0219i certificarea conform\u0103 cu originalele. \u00cen plus, traducerea Doctorului Lifschitz, din Berna, com\u00adporta omisiuni \u0219i contra\u00adsensuri evidente.<\/p>\n

Procurorul Cur\u021bii de Appel Berna a fost nevoit s\u0103 admit\u0103 valabi\u00adlitatea acestor erori \u0219i \u00eenc\u0103lc\u0103ri flagrante ale procedurii.<\/p>\n

Totu\u0219i, odat\u0103 dosarul revenit \u00een fa\u021ba Tribunalului de prim\u0103 instan\u021b\u0103, acesta respinge recursul, declar\u00e2nd c\u0103 sentin\u021ba nu con\u021bine niciun viciu de form\u0103, a\u0219a c\u0103 nu se justific\u0103 revizuirea unui proces foarte costisitor.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 alt\u0103 dezbatere sau judecat\u0103, noua decizie-sentin\u021b\u0103 a Tribunalului Berna fu pronun\u021bat\u0103 la 1 noiembrie 1937, cei doi condamna\u021bi fiind practic achita\u021bi. Acuzatul Theodor Fischer fu totu\u0219i amendat cu o sum\u0103 ce urma s\u0103 intre \u00een contul cheltuielilor Statului. Amenda aceasta era justificat\u0103 de articolul \u00ab\u00a0Tinere fete elve\u021biene, feri\u021bi-v\u0103 de deprava\u021bii, fut\u0103l\u0103ii \u0219i per<\/em><\/strong>\u00adver\u0219ii sexuali jidani<\/em><\/strong>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

\u00cen expunerea de motive a deciziei sale, judec\u0103torul Peter ar\u0103ta c\u0103 legea privind scrierile subversive nu prevede nicio expertiz\u0103, deci expertiza ordonat\u0103 de judec\u0103torul Walter Meyer trebuie socotit\u0103 act superflu \u0219i neavenit.\u00a0Judec\u0103torul Tribunalului de prim\u0103 instan\u021b\u0103 ar fi trebuit pur \u0219i simplu s\u0103 decid\u0103 dac\u0103 textul Protocoalelor \u00cen\u021belep\u021bilor Sionului violeaz\u0103 sau nu violeaz\u0103 legea, f\u0103r\u0103 s\u0103 se ocupe de auten<\/em><\/strong>\u00adticitatea sau neauten<\/em><\/strong>\u00adticitatea lui.<\/em><\/strong><\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, textul\u00a0Protocoalelor<\/em>\u00a0nu putea fi considerat scriere\u00a0 subversiv\u0103, neav\u00e2nd niciun fel de caracter imoral, nne\u00eendemn\u00e2nd pe nimeni la vreo crim\u0103. Fiind vorba de o scriere cu caracter politic,\u00a0Protocoalele \u00cen\u021belep\u021bilor Sionului<\/em>\u00a0trebuiau judecate pe baza drep\u00adturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor recunoscute ideilor \u0219i scrierilor politice, de orice fel.<\/p>\n

Procesul\u00a0Protocoalelor Sionului<\/em>\u00a0durase patru ani. Prin martori minci\u00adno\u0219i, prin eliminarea martorilor ap\u0103r\u0103rii, prin redactarea proceselor verbale ale \u0219edin\u021belor de c\u0103tre stenografii pl\u0103ti\u021bi, prin utilizarea unor piese justifi\u00adcative ilegale, prin traduceri eronate \u0219i expertize tenden\u021bioase, jid\u0103nimea voise s\u0103 demonstreze falsitatea\u00a0Protocoalelor<\/em>. Gra\u021bie unui judec\u0103tor de etnie jdoveasc\u0103, membru al unui partid marxist, utiliz\u00e2nd o lege inapli\u00adcabil\u0103 \u00een cazul respectiv, \u00een prima instan\u021b\u0103 jid\u0103nimea reu\u0219ise s\u0103 ob\u021bin\u0103 o sentin\u021b\u0103 judiciar\u0103 ce proclama c\u0103\u00a0Protocoalele \u00cen\u021belep\u021bilor Sionului<\/em>\u00a0sunt false. Triumful jid\u0103nimii a fost efemer, Curtea de Appel anul\u00e2nd sentin\u021ba Tribunalului de prim\u0103 instan\u021b\u0103.<\/p>\n

De\u0219i Curtea de Apel a constatat erorile grosolane comise de judec\u0103torul Walter Meyer, \u00een conducerea procesului de prim\u0103 instan\u021b\u0103, de\u0219i ilegalit\u0103\u021bile de procedur\u0103 \u0219i partizanatul expertului Loosli au fost constatate, presa jid\u0103neasc\u0103 avu tupeul s\u0103 declare\u00a0: \u00ab\u00a0Este adev\u0103rat c\u0103 Silvio Schnell a fost achitat, legea scrierilor subversive nefiind aplicabil\u0103 \u00een cazul acesta\u00a0: totu\u0219i, falsul Protocoalelor a fost recunoscut de justi\u021bie, exper\u021bii \u0219i martorii furniz\u00e2nd dovezi acceptate de Tribunalul de prim\u0103 instan\u021b\u0103<\/em>\u00a0\u00bb. Inten\u021bia presei jidove\u0219ti este clar\u0103. \u00cen cazul de fa\u021b\u0103, ca \u00een multe altele, presa jidoveasc\u0103 \u021bine cu tot dinadinsul, prin orice mijloace, s\u0103 induc\u0103 \u00een eroare opinia public\u0103.<\/p>\n

Din moment ce Curtea de Apel a constatat c\u0103 procedura urmat\u0103 \u00een procesul de prim\u0103 instan\u021b\u0103 a fost ilegal\u0103, din moment ce aceast\u0103 procedur\u0103 a fost p\u0103rtinitoare, \u00een favoarea jid\u0103nimii reclamante, concluziile expertului Loosli au pierdut orice interes, argumentele politice ale judec\u0103torului Walter Meyer fiind opiniile personale ale unui incompetent. Pe deasupra, aceste opinii sunt bazate pe tot felul de falsuri.<\/p>\n

[1]<\/a>. Fleischhauer Ulrich,\u00a0Raport de expertiz\u0103 pentru Procesul de la Berna<\/em><\/strong>, Editura U. Bodung, Erfurt 1935, 416 pagini.<\/p>\n

[2]<\/a>. Edi\u021bia-ziar (Znamia-Stindarul<\/em><\/strong>, 1903), a\u00a0Protocoalele \u00cen\u021belep\u021bilor Sionului<\/em><\/strong>, face impo\u00adsibil\u0103 afirma\u021bia prin\u021besei Radziwill, c\u0103\u00a0Protocoalele<\/em>\u00a0ar fi fost redactate \u00een 1905, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai socotim inexisten\u021ba lui Golovinski, printre subordona\u021bii lui Ratchkovsky.<\/p>\n

Spre Anti-Libr\u0103rie<\/a><\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n