{"id":848365,"date":"2025-05-07T09:11:14","date_gmt":"2025-05-07T06:11:14","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=848365"},"modified":"2025-05-07T09:11:14","modified_gmt":"2025-05-07T06:11:14","slug":"marionete-ale-destinului-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=848365","title":{"rendered":"Marionete ale destinului | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
ACTUALITATE<\/a><\/span>Marionete ale destinului<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
ACTUALITATE<\/a>OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Marionete ale destinului<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Bogdan Munteanu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Acum o jum\u0103tate de an nimeni nu ar fi putut b\u0103nui cine va fi urm\u0103torul pre\u015fedinte al Rom\u00e2niei. Odat\u0103 cu anularea alegerilor pe 6 decembrie \u015fi cu suita de evenimente care au urmat mai mult sau mai pu\u0163in logic, cursul firesc al politicii rom\u00e2ne\u015fti a fost dat peste cap.<\/strong><\/p>\n

Destinele unora \u015fi ale altora dintre protagoni\u015fti au c\u0103p\u0103tat traiectorii neb\u0103nuite, cu urcu\u015furi \u015fi pr\u0103bu\u015firi meteorice, bazate pe o conjunctur\u0103 volatil\u0103 sau una \u00een care s-au implicat din plin for\u0163ele autorit\u0103\u0163ii statale.<\/p>\n

\u015ei iat\u0103 c\u0103 nu peste mult timp, \u00een turul al doilea de scrutin se vor \u00eenfrunta doi candida\u0163i pe care acum ceva mai bine de o jum\u0103tate de an nimeni nu i-ar fi luat \u00een calcul. Nu doresc s\u0103 intru \u00een detaliile pe care to\u0163i le cunosc, ci s\u0103 reamintesc titlul unei c\u0103r\u0163i pe care am publicat-o \u00een anul 2018, al c\u0103rei titlu pare c\u0103 se potrive\u015fte cu traiectoria celor doi: \u201cMarionete ale destinului\u201d. Expresia se refer\u0103 la figuri pe care \u00eenvolburarea istoriei le scoate uneori la suprafa\u0163\u0103 \u00eentr-un mod nea\u015fteptat, \u015fi care ar putea juca un rol decisiv \u00eentr-un sens sau altul.<\/p>\n

Miza de acum e demolarea sau supravie\u0163uirea actualului sistem (establishment) politic din Rom\u00e2nia, fiecare tab\u0103r\u0103 pun\u00e2ndu-\u015fi speran\u0163ele \u00een propria \u201cmarionet\u0103 a destinului\u201d. Poporul rom\u00e2n pare hot\u0103r\u00e2t s\u0103 pun\u0103 de o nou\u0103 revolu\u0163ie cu \u015ftampila de vot, ignor\u00e2nd avertismentele subtil-echivoce ale unor politicieni de dreapta nemul\u0163umi\u0163i \u015fi frustra\u0163i (chiar dac\u0103 pe termen lung se va dovedi poate c\u0103 au avut dreptate, dar astea nu par a interesa pe nimeni \u00een acest moment) cum c\u0103 \u201erevolu\u0163iile de acest tip nu \u015ftii niciodat\u0103 unde duc\u201d.<\/p>\n

Observa\u0163ia e corect\u0103, dar electoratul rom\u00e2n e conectat doar la prezent \u015fi la miza turului doi al preziden\u0163ialelor din 18 mai. Pe foarte mul\u0163i (majoritatea?) nu \u00eei intereseaz\u0103 dec\u00e2t s\u0103 dea de p\u0103m\u00e2nt cu actuala clas\u0103 politic\u0103. Ce va fi apoi, ne va ar\u0103ta destinul. Care, e drept, nu \u015ftim \u00eencotro ne va duce. Ceea cunoa\u015ftem foarte bine este \u00eens\u0103 statu-quo-ul. Dintre cei \u00eenc\u0103 nehot\u0103r\u00e2\u0163i pe cine vor pune \u015ftampila, unii vor alege poate calea pruden\u0163ei, prefer\u00e2nd actuala stare de fapt uneia ipotetice, preval\u00e2ndu-se de teama de schimbare, de necunoscut. Dar tocmai aceast\u0103 schimbare ar putea veni prin cei \u201cincon\u015ftien\u0163i\u201d, care nu fac calcule de acest gen ci se av\u00e2nt\u0103 cu orice pre\u0163 \u00eenainte.<\/p>\n

Textul care urmeaz\u0103 (redat aici \u00eentr-o form\u0103 u\u015for prescurtat\u0103) tematizeaz\u0103 tocmai o asemenea situa\u0163ie, \u00een care cursul istoriei ar putea fi schimbat prin apari\u0163ia unor \u201emarionete ale destinului\u201d. Acest statut pe care \u00eel poate conferi realitatea la un moment dat nu \u0163ine de preferin\u0163ele noastre, nici dac\u0103 ne place sau nu de ei. Ci exclusiv de rolul pe care \u00eel joac\u0103 \u015fi de apari\u0163ia \u00een acest fel a unor premise pentru schimb\u0103ri de natur\u0103 pozitiv\u0103. Fire\u015fte, exist\u0103 \u015fi riscul ca toate s\u0103 ias\u0103 pe dos, sau ca schimb\u0103rile s\u0103 fie capitalizate de al\u0163ii, mai ageri \u015fi mai versatili, care le pot canaliza \u00een folosul lor.<\/p>\n

Deznod\u0103m\u00e2ntul piesei de teatru politic \u015fi chiar istoric la care asist\u0103m \u00een aceste zile este unul \u00eenc\u0103 deschis. Iar asta indiferent de cine va fi urm\u0103torul pre\u015fedinte al Rom\u00e2niei.<\/p>\n

*<\/p>\n

Unii privesc for\u0163ele care se \u00eenfrunt\u0103 acum \u00een lume din perspectiva conflictului dintre progresism \u015fi conservatorism, st\u00e2nga \u015fi dreapta, liberalism \u015fi autoritarism, globalism \u015fi na\u0163ionalism, federalism \u015fi suveranism, iar lista unor asemenea binoame (un termen la mod\u0103!) ar putea continua. Corolarul acestui tip de abordare este acela de a identifica (dac\u0103 se poate, f\u0103r\u0103 rest!) binele \u015fi r\u0103ul cu unul sau cu altul din termenii binomului. Cel pozitiv fiind desigur acela care reflect\u0103 propria pozi\u0163ionare ideologic\u0103. C\u0103ci, \u00een fond, toat\u0103 aceast\u0103 polarizare \u00een jurul c\u00e2te unei perechi de termeni antagonici are tocmai o asemenea natur\u0103.<\/p>\n

Exist\u0103 oare \u015fi o alt\u0103 perspectiv\u0103 posibil\u0103? Credem c\u0103 da. Pentru a o descrie vom extinde lista de mai sus cu \u00eenc\u0103 un binom: ra\u0163ionalism versus ira\u0163ionalism, pentru a concluziona c\u0103, \u00een anumite condi\u0163ii, conflictul dintre acestea poate fi dep\u0103\u015fit prin recursul la factorul suprara\u0163ional. Altfel spus, la elementul proniator care a caracterizat dintotdeauna condi\u0163ia uman\u0103.<\/p>\n

Lucrarea providen\u0163ei \u00een istorie<\/em><\/p>\n

Una din lec\u0163iile importante ale istoriei este aceea c\u0103 nici m\u0103car cele mai trainice \u015fi stabile or\u00e2nduiri sociale nu au un caracter etern. Toate s-au dovedit a fi la cheremul providen\u0163ei, care \u00een cele din urm\u0103 bulverseaz\u0103 orice planificare \u015fi ra\u0163ionalitate omeneasc\u0103. Civiliza\u0163iile au sucombat atunci c\u00e2nd, sleite de propriile insuficien\u0163e \u015fi contradic\u0163ii interne, au fost supuse unei confruntari decisive cu ostilitatea unor factori din exterior. Aduc\u0103tori de dezechilibru \u015fi hazard, ace\u015ftia s-au manifestat \u00een acela\u015fi timp propulsa\u0163i de virilitatea unei energii devastatoare, bine focalizat\u0103.\u00a0 Programatic sau numai instinctiv, ea a \u0163intit \u00eentotdeauna c\u0103tre inima vl\u0103guit\u0103 a societ\u0103\u0163ilor crepusculare, incapabile de altceva dec\u00e2t de a se ag\u0103\u0163a de statu-quo-ul \u00een care au \u00eencremenit \u00een mod invariabil, atunci c\u00e2nd \u015fi-au atins limitele \u015fi \u015fi-au epuizat resursele de energie spiritual\u0103.<\/p>\n

Aceast\u0103 paradigm\u0103 de tip spenglerian poate fi ilustrat\u0103 prin nenum\u0103rate exemple istorice. C\u0103derea Romei \u00een urma repetatelor invazii barbare: \u00eentruchiparea ra\u0163ionalit\u0103\u0163ii, a spiritului logic, a sucombat \u00een fa\u0163a asaltului venit din tenebre al for\u0163elor ira\u0163ionalului. Imperiul Roman Cre\u015ftin, care \u00een partea sa de r\u0103s\u0103rit a supravie\u0163uit un mileniu \u00eentreg, a sf\u00e2r\u015fit cotropit de vigoarea \u015fi aplombul ofensivei islamice ce \u015fi-a croit drum prin istorie cu iataganul \u015fi s-a \u00eenst\u0103p\u00e2nit peste largi teritorii. Regatul cre\u015ftin al Fran\u0163ei a fost pulverizat de for\u0163ele Revolu\u0163iei atee. Nu alta a fost soarta celei de-a Treia Rome, a Rusiei \u0163ariste.<\/p>\n

Istoria nu e constituit\u0103 \u00eens\u0103 numai din asemenea catastrofe. Lucrarea providen\u0163ei \u2013c\u0103ci de fiecare dat\u0103 nu poate fi vorba dec\u00e2t de ea- s-a manifestat adesea \u015fi \u00eentr-un chip binef\u0103c\u0103tor, ca o rev\u0103rsare a bun\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi drept\u0103\u0163ii divine. \u00cenceput\u0103 prin \u00eentruparea M\u00e2ntuitorului \u015fi continuat\u0103 prin propov\u0103duirea apostolilor, aceast\u0103 lucrare a c\u0103p\u0103tat \u015fi forme istorice. Apari\u0163ia proniatoare a \u00cemp\u0103ratului Constantin a scos cre\u015ftinismul din catacombe \u015fi l-a a\u015fezat \u00een inima societ\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\u201eCerul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.\u201d (Luca, 21,33) \u2013 ne avertizeaz\u0103 \u00eens\u0103 M\u00e2ntuitorul. Dup\u0103 un lung \u015fi \u00eemplinit stagiu istoric, imperiul cre\u015ftin avea s\u0103 sucombe, dar mesajul evanghelic avea s\u0103 se perpetueze ne\u015ftirbit. Prigoanele au continuat. Culminarea lor a constituit-o asaltul feroce al ateismului comunist din secolul trecut, care a \u00eencercat s\u0103 scoat\u0103 cre\u015ftinismul nu doar din societate, ci \u015fi din sufletele oamenilor. \u015ei totu\u015fi, pronia divin\u0103 a lucrat \u015fi aici: dup\u0103 o domina\u0163ie relativ scurt\u0103, \u015fi sistemul comunist a c\u0103zut. Zidurile care \u00eengr\u0103deau libertatea exterioar\u0103, dar mai ales cea a con\u015ftiin\u0163ei, s-au pr\u0103bu\u015fit cu zgomot.<\/p>\n

Fenomenul poate fi desigur explicat prin ra\u0163iuni omene\u015fti, prin eviden\u0163ierea unor factori economici, istorici \u015fi sociali care au condus la acest deznod\u0103m\u00e2nt.\u00a0 Dar e insuficient. Ra\u0163iunile de ordin mai profund se g\u0103sesc \u00een alt\u0103 parte. Chiar dac\u0103 (\u00eenc\u0103) nu o \u00een\u0163elegem prea bine, Cartea Apocalipsei ne dezv\u0103luie caracterul teleologic al istoriei. Dar acesta se manifest\u0103 conform ra\u0163iunilor divine, iar nu conform ra\u0163ionalit\u0103\u0163ii planific\u0103rii omene\u015fti. Dac\u0103 cele de sus sunt ignorate, sau dac\u0103 raportarea la ele devine defectuoas\u0103, toate alc\u0103tuirile de jos vor fi sortite e\u015fecului.<\/p>\n

Aceast\u0103 idee fundamental\u0103 este prezent\u0103 \u015fi \u00een romanul lui Vintil\u0103 Horia, \u201eSalvarea de ostrogo\u0163i. Prigoni\u0163i-l pe Boetiu\u201c<\/em>, ultimul din a\u015fa-numita \u201etrilogie a exilului\u201c. Datorit\u0103 caracterului liberticid, a tendin\u0163ei acaparatoare de a planifica destinul individului \u015fi al societ\u0103\u0163ii, a ignor\u0103rii dimensiunii spirituale, a celor aflate dincolo de ra\u0163iune, sistemul comunist nu avea cum s\u0103 se eternizeze. Pr\u0103bu\u015firea \u00eei era programat\u0103 \u00een \u00eensu\u015fi codul s\u0103u genetic.<\/p>\n

Cartea fiind scris\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului rece, c\u00e2nd comunismul se afla la apogeul puterii sale, ea nu poate fi considerat\u0103 altfel dec\u00e2t profetic\u0103. Vintil\u0103 Horia nu poate s\u0103 ne explice cum<\/em> se va produce aceast\u0103 c\u0103dere. Dar intui\u0163ia sa, prin antenele sale sensibile care capteaz\u0103 undele din ad\u00e2nc sau venite de sus, ne transmite, \u00eembr\u0103cat \u00een ve\u015fm\u00e2ntul unei opere literare care abund\u0103 de semnifica\u0163ii, un mesaj de speran\u0163\u0103: certitudinea c\u0103 roata istoriei se va \u00eentoarce iar\u0103\u015fi \u015fi c\u0103 teroarea \u00een numele ideii comuniste va lua sf\u00e2r\u015fit. Existen\u0163a unor factori imponderabili, a proniei divine, a unor oameni providen\u0163iali purt\u0103tori de spirit, care din marginalitatea \u00een care au fost azv\u00e2rli\u0163i se manifest\u0103 ca instrumente ale acesteia<\/em>: iat\u0103 elementele pe care e cl\u0103dit\u0103 certitudinea autorului. Nu altfel s-a exprimat bun\u0103oar\u0103 \u015fi Valeriu Gafencu, aflat \u00een suferin\u0163\u0103 \u00een \u00eenchisoarea din care \u015ftia c\u0103 nu va mai ie\u015fi viu. \u015ei el a disecat, cu acuitatea de care doar cei capabili de o perspectiv\u0103 spiritual\u0103 pot da dovad\u0103, esen\u0163a sistemului comunist \u015fi i-a prev\u0103zut c\u0103derea, de\u015fi \u00een acel moment p\u00e2n\u0103 \u015fi Stalin era \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103. Totu\u015fi, el a ad\u0103ugat \u015fi un avertisment asupra a ceea ce va fi pus \u00een loc:\u00a0 exist\u0103 riscul (\u015fi a avut \u015fi aici dreptate) ca noul sistem s\u0103 fie o nou\u0103 \u00eentruchipare a aceleia\u015fi mentalit\u0103\u0163i care a generat \u015fi experimentul comunist.<\/p>\n

Spre deosebire de asemenea intui\u0163ii p\u0103trunz\u0103toare, de esen\u0163\u0103 profetic\u0103, analizele savante ale cercurilor academice asupra c\u0103derii sistemului comunist au practic un caracter retrospectiv. Nici m\u0103car cu c\u00e2\u0163iva ani \u00eenainte politologii \u015fi sociologii nu anticipau iminen\u0163a pr\u0103bu\u015firii totale a unor regimuri care p\u0103reau atotputernice. Cel mult se nutreau speran\u0163e privind \u201ereformarea\u201c \u015fi \u201eumanizarea\u201c lor. Dac\u0103 e un s\u00e2mbure de adev\u0103r \u00een faptul c\u0103 \u201erevolu\u0163iile\u201c din blocul comunist au fost planificate din subterane, scopul lor ini\u0163ial nu era altul dec\u00e2t acela de a \u00eenlocui garnitura dur\u0103 aflat\u0103 la conducere cu una menit\u0103 s\u0103 imprime comunismului o alt\u0103 \u201efa\u0163\u0103\u201c, dar p\u0103str\u00e2ndu-i totodat\u0103 esen\u0163a. Toate aceste iluzii au fost spulberate definitiv. For\u0163ele care au reprezentat sistemul comunist au fost silite s\u0103 se reinventeze, s\u0103-\u015fi perpetueze influen\u0163a pe alte c\u0103i, sub alte ideologii. C\u0103ci un lucru a devenit cert: ideologia comunist\u0103 \u201eclasic\u0103\u201c a ajuns la lada de gunoi a istoriei, a\u015fa cum au prev\u0103zut Gafencu sau Vintil\u0103 Horia.<\/p>\n

Criza civiliza\u0163iei occidentale<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd ne referim la \u201csistem\u201d, \u00een sens mai larg vorbim de civiliza\u0163ia de tip occidental, de \u00eentregul ei sistem ei de valori, care a devenit practic obiectul de cult al unei religii seculare. Pilonii s\u0103i sunt democra\u0163ia, pluralismul, drepturile omului, statul de drept. Un sistem social care pl\u0103te\u015fte tribut exclusiv ra\u0163ionalit\u0103\u0163ii, trat\u00e2nd superficial \u015fi indistinct straturile profunde care alc\u0103tuiesc firea uman\u0103, cele care se manifest\u0103 ca surs\u0103 de \u201eira\u0163ional\u201c: e vorba de factorul etnic \u015fi de cel religios. La ora actual\u0103, acest sistem de valori se afl\u0103 \u00eentr-o criz\u0103 profund\u0103. E prins la mijloc \u00eentre dou\u0103 aripi ale unei menghine de o\u0163el, care se str\u00e2nge tot mai tare. Pe de-o parte ciocnirea cu un alt tip de civiliza\u0163ie, Islamul, manifestat\u0103 prin imigra\u0163ia masiv\u0103 \u015fi prin densitatea tot mai mare, at\u00e2t spa\u0163ial\u0103, c\u00e2t \u015fi temporal\u0103, a atentatelor teroriste cu substrat islamist. Pe de alt\u0103 parte, toat\u0103 aceast\u0103 ra\u0163ionalitate politic\u0103 \u015fi social\u0103, care pare totu\u015fi a deveni brusc ira\u0163ional\u0103 \u015fi mioap\u0103 atunci c\u00e2nd \u00een orbirea sa ideologic\u0103 nu-\u015fi pune problema posibilelor consecin\u0163e, se confrunt\u0103 cu ira\u0163ionalitatea unei contrareac\u0163ii mai degrab\u0103 de tip visceral, al tendin\u0163elor numite \u201epopuliste\u201c. \u015ei care totu\u015fi, dincolo de aceste moduri de manifestare, pe termen lung \u00ee\u015fi au ra\u0163ionalitatea lor: salvarea civiliza\u0163iei europene, \u00een con\u015ftiin\u0163a faptului c\u0103 masele islamice, cu c\u00e2t vor fi mai numeroase, cu at\u00e2t vor fi mai greu, dac\u0103 nu imposibil de integrat.<\/p>\n

(\u2026)<\/p>\n

\u015ei totu\u015fi \u2026 nu cumva ace\u015fti factori de ordinul ira\u0163ionalului, proveni\u0163i at\u00e2t din afar\u0103 c\u00e2t \u015fi din interior, care asalteaz\u0103 a\u015fezarea at\u00e2t de temeinic planificat\u0103 a civiliza\u0163iei apusene actuale, ar putea fi mai degrab\u0103 ni\u015fte instrumente ale providen\u0163ei? Ni\u015fte marionete ale destinului? Nu neap\u0103rat elemente ale binelui, dar care ar putea crea, fie \u015fi indirect, acele condi\u0163ii ca binele \u015fi firescul s\u0103 reapar\u0103 la lumin\u0103? S\u0103 fie readuse \u00een prim-plan, \u00een simplitatea \u015fi naturale\u0163ea lor, dup\u0103 ce au fost \u00eendelung sufocate de mentalitatea pozitivist\u0103, strangulate de chingile \u201ecorectitudinii politice\u201c, a c\u0103ror str\u00e2nsoare devine din ce \u00een ce mai puternic\u0103? Vom vedea, continu\u00e2nd s\u0103 ne p\u0103str\u0103m credin\u0163a \u015fi n\u0103dejdea. Pentru un cre\u015ftin \u00eentotdeauna exist\u0103 o ie\u015fire, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd ra\u0163ional ea nu se \u00eentrevede.<\/p>\n

\u00cen orice caz, ceva nou va trebui s\u0103 apar\u0103. Nu ceva nemaiv\u0103zut \u00een con\u0163inut, ci ca form\u0103 de expresie. Nu ne putem imagina ca actualele doctrine politice ale grup\u0103rilor mainstream s\u0103 fie eterne. C\u0103 suntem deja ajun\u015fi la cap\u0103tul istoriei \u015fi c\u0103 nimic nu le va mai tulbura domina\u0163ia de aici \u00eencolo. Nu putem r\u0103m\u00e2ne \u00eencremeni\u0163i \u00eentr-o stare de fapt care e una profund dezechilibrat\u0103. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 vor mai fi schimb\u0103ri profunde, vom asista la apari\u0163ii \u015fi dispari\u0163ii, la reconfigur\u0103ri \u015fi reinvent\u0103ri. \u00cen fond, doctrinele politice sunt construc\u0163ii de suprafa\u0163\u0103, care reflect\u0103 curentele de idei din corpul societ\u0103\u0163ii. Dac\u0103 acestea \u00ee\u015fi schimb\u0103 cursul, e de a\u015fteptat s\u0103 se schimbe \u015fi primele. Formal \u00ee\u015fi vor p\u0103stra poate etichetele, dar vor fi silite s\u0103 mearg\u0103 \u00een pas cu vremea. Se vor transforma \u00een con\u0163inut p\u00e2n\u0103 vor deveni de nerecunoscut, sau pur \u015fi simplu vor disp\u0103rea \u00een desuetitudine.<\/p>\n

(\u2026)<\/p>\n

S-a ajuns \u00eentr-o situa\u0163ie care pecetluie\u015fte dac\u0103 nu falimentul, atunci criza profund\u0103 a cre\u015ftin-democra\u0163iei, care se vede pus\u0103 \u00een situa\u0163ia de a se adapta \u00eentr-un context tot mai diferit celui care a generat-o. \u00cen fond, cre\u015ftin-democra\u0163ia e o suprastructur\u0103, o form\u0103 de expresie a unei mentalit\u0103\u0163i colective prezent\u0103 \u00een special \u00een mediile catolice \u00een primii ani ai Europei postbelice. Ea reprezint\u0103 o tentativ\u0103 de mariaj \u00eentre absolut \u015fi contingent, \u00een cele din urm\u0103 nimic altceva dec\u00e2t o ra\u0163ionalizare a principiilor cre\u015ftine, golite de s\u00e2mburele lor mistic \u015fi aggiornate la sistemul democratic. Nu poate fi considerat\u0103 o \u201ere\u0163et\u0103\u201c cu caracter universal \u015fi nu pretinde a avea un caracter soteriologic. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ea nu reprezint\u0103 dec\u00e2t o sacrificare a ceea ce are mai specific cre\u015ftinismul pe altarul ra\u0163iunii umaniste, limit\u00e2ndu-se la elementele lor comune \u015fi pl\u0103tind \u00een cele din urm\u0103, dup\u0103 cum am v\u0103zut, un tribut tot mai substan\u0163ial chiar \u015fi corectitudinii politice.<\/p>\n

Linia frontului<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 cum am remarcat mai devreme, criza cre\u015ftin-democra\u0163iei se datoreaz\u0103 societ\u0103\u0163ii occidentale din ce \u00een ce mai secularizate. Fundamentul pe care ea ar trebui s\u0103 se sprijine devine tot mai erodat, iar aceast\u0103 doctrin\u0103 nu mai poate constitui un remediu \u015fi un colac de salvare \u00een fa\u0163a ofensivei st\u00e2ngii, a secularismului \u015fi a activi\u015ftilor corectitudinii politice. Scopul este eliminarea influen\u0163ei religiei din spa\u0163iul public \u015fi exilarea ei \u00een sfera privat\u0103. Aici se duce actualmente b\u0103t\u0103lia, aceasta e linia frontului. Mai ales \u00eentr-o \u0163ar\u0103 ca Rom\u00e2nia, unde Biserica \u00eenc\u0103 joac\u0103 un rol important \u00een societate, nu doar unul decorativ, cum a ajuns \u00een Apus. Politicienilor rom\u00e2ni \u00eenc\u0103 le pas\u0103 \u2013de\u015fi de cele mai multe ori doar de fa\u0163ad\u0103- de imaginea lor de \u201ebuni cre\u015ftini\u201c. \u00a0Butada dup\u0103 care ipocrizia este omagiul pe care viciul \u00eel aduce virtu\u0163ii este ilustrat\u0103 astfel cum nu se poate mai nimerit.<\/p>\n

Desigur, una din op\u0163iunile de a lupta contra acestui vehement asalt antitradi\u0163ional e cea a tenta\u0163iei populismului. Aceasta e \u00eens\u0103 o cale a minimei rezisten\u0163e, a unui compromis \u00een discurs prin adoptarea unor nuan\u0163e demagogice, deliberat radicale, a unor forme f\u0103r\u0103 un fond substan\u0163ial, menite s\u0103 aduc\u0103 doar succese facile pe termen scurt. De aceea, aceast\u0103 bulversare de care are parte Europa actual\u0103 nu poate fi interpretat\u0103 altfel dec\u00e2t ca un instrument al providen\u0163ei. Unul care joac\u0103 un rol temporar, posibil deschiz\u0103tor de drumuri c\u0103tre un alt orizont.<\/p>\n

Situa\u0163ia aceasta se preteaz\u0103 \u015fi la o posibil\u0103 paralel\u0103 cu reflec\u0163iile lui Joseph de Maistre asupra Revolu\u0163iei Franceze (el \u00eensu\u015fi fiind un adversar al acesteia). Astfel, for\u0163a ei irezistibil\u0103 este perceput\u0103 tocmai drept un element al providen\u0163ei. Nu oamenii conduc revolu\u0163ia, ci ea este cea care de fapt se sluje\u015fte de ei. Aparen\u0163ii \u00eenving\u0103tori, care au r\u0103s\u00e2ndit teroare \u015fi \u015fi-au m\u0103cel\u0103rit adversarii, au sf\u00e2r\u015fit la r\u00e2ndul lor pe e\u015fafod. To\u0163ii actorii acestei piese au, dup\u0103 de Maistre, un caracter inert \u015fi mecanic, juc\u00e2ndu-\u015fi rolul p\u00e2n\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd devin inutili \u015fi alte for\u0163e \u00eei \u00eemping afar\u0103 din scen\u0103. \u201eS-a spus foarte bine: Revolu\u0163ia merge de la sine, fraz\u0103 care \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een niciun alt eveniment al omenirii Divinitatea nu s-a ar\u0103tat mai v\u0103dit. Dac\u0103 se sluje\u015fte de uneltele cele mai josnice, o face pentru c\u0103 prin pedeaps\u0103 primene\u015fte.\u201c<\/em><\/p>\n

Contextul de acum pare a fi marcat de asemenea de un conflict inexorabil, a c\u0103rui rezolvare nu se \u00eentrevede \u00eenc\u0103. A\u015fezarea politic\u0103 actual\u0103 st\u0103 s\u0103 crape sub izbiturile for\u0163elor ostile care o asalteaz\u0103. Depinde \u00eens\u0103 ce va urma, ce fel de elemente se vor aduna \u00een aceast\u0103 bre\u015f\u0103 produs\u0103 \u00een sistem. E de sperat c\u0103 cre\u015ftinismul, dac\u0103 e cu adev\u0103rat viu \u00een unele societ\u0103\u0163i, va g\u0103si resurse s\u0103 se mobilizeze \u015fi s\u0103 genereze acea suprastructur\u0103 care poate constitui o doctrin\u0103 politic\u0103 valabil\u0103 pentru secolul 21.<\/p>\n

Sau, dac\u0103 pronia va hot\u0103r\u00ee poate altminteri, atunci s\u0103 apar\u0103 acei m\u0103rturisitori care s\u0103 se apropie de nivelul celor care au \u00eenfruntat vremurile de prigoan\u0103 ale veacurilor trecute.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n