{"id":846333,"date":"2016-07-27T13:27:00","date_gmt":"2016-07-27T10:27:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=846333"},"modified":"2016-07-27T13:27:00","modified_gmt":"2016-07-27T10:27:00","slug":"zero-solutii-pentru-depopularea-puscariilor-planul-pentru-imbunatatirea-conditiilor-de-detentie-adoptat-de-mj-exclude-masurile-pe-termen-scurt-ministresa-pruna-argumenteaza-adopta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=846333","title":{"rendered":"ZERO SOLUTII PENTRU DEPOPULAREA PUSCARIILOR \u2013 Planul pentru imbunatatirea conditiilor de detentie adoptat de MJ exclude masurile pe termen scurt. Ministresa Pruna argumenteaza: \u201eAdoptarea unei gratieri sau amnistii se adreseaza numai efectului, nu si cauzelor supraaglomerarii… In Cehia 24% din persoanele care au beneficiat de legea gratierii colective in anul 2013 au recidivat\u201d. Deficitul de spatiu din sistemul penitenciar este de 9.408 locuri (Planul)"},"content":{"rendered":"
\n

ZERO SOLUTII PENTRU DEPOPULAREA PUSCARIILOR \u2013 Planul pentru imbunatatirea conditiilor de detentie adoptat de MJ exclude masurile pe termen scurt. Ministresa Pruna argumenteaza: \u201eAdoptarea unei gratieri sau amnistii se adreseaza numai efectului, nu si cauzelor supraaglomerarii… In Cehia 24% din persoanele care au beneficiat de legea gratierii colective in anul 2013 au recidivat\u201d. Deficitul de spatiu din sistemul penitenciar este de 9.408 locuri (Planul)<\/h1>\n
\n

Scris de: A.P. | \"pdf\"<\/a> | \"print\"<\/a><\/p>\n

\n
27 July 2016 13:27<\/div>\n
Vizualizari: 15988<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n

Ministerul Justitiei condus de Raluca Pruna (foto 2)<\/span><\/strong> a lansat un amplu proces de informare si consultare publica cu privire la situatia sistemului penitenciar din Romania si masurile ce pot fi luate pentru imbunatatirea conditiilor de detentie si reducerea sustenabila a supraaglomerarii. Anuntul a fost facut de Ministerul Justitiei, marti 26 iulie 2016, si este insotit de un Plan de masuri, adoptat la 30 iunie 2016 impreuna cu Administratia Nationala a Penitenciarelor si intrat in vigoare la 1 iulie 2016.<\/span><\/span><\/p>\n

\u201eMinisterul Justitiei urmareste astfel crearea unei platforme prin care societatea civila sa exprime puncte de vedere cu privire la unele optiuni identificate de Ministerul Justitiei in vederea imbunatatirii efective si sustenabile a conditiilor de detentie ce includ si supraaglomerarea<\/em>\u201d, se arata in comunicatul MJ. <\/span><\/span><\/p>\n

\n

Asadar, supraaglomerarea – catalogata de CEDO drept principala cauza a dezastrului din puscariile romanesti – este inclusa de Ministerul Justitiei la rubrica \u201esi altele\u201d, ca si cum conditiile inumane ar fi cauza suprapopularii, si nu invers.
<\/span><\/span><\/p>\n

Desi admite ca \u201ein prezent, deficitul de locuri din sistemul penitenciar romanesc este de 9.408 locuri<\/strong><\/em><\/span>\u201d – \u201ePotrivit standardelor Consiliului Europei (4 mp pentru cei aflati in regimurile inchis si de maxima siguranta sau 6 mc pentru cei aflati in regim deschis si semi-deschis), sistemul penitenciar din Romania are o capacitate de 18.826 locuri. Raportat la numarul de persoane aflate in custodie (28.234 la 30.06.2016), deficitul este de 9.408 locuri<\/span><\/em>\u201d -, niciuna dintre masurile propuse de Ministerul Justitiei nu este de natura sa produca vreun efect pe termen scurt (1-2 ani) in sensul descongestionarii celulelor suprapopulate. In aceste conditii, ne intrebam cine va plati cele 80-100 de milioane de euro pe an despre care vorbea ministresa Raluca Pruna in contextul iminentei hotari-pilot care ne paste la CEDO si care de altfel a si determinat Ministerul Justitiei sa conceapa un plan de masuri?<\/strong>
<\/span><\/span><\/p>\n

Astfel, documentul emis de ministerul Ralucai Pruna vorbeste despre sporirea capacitatii de cazare din inchisori cu 10.850 de locuri pana in 2023. Masura ar implica inclusiv cresterea numarului de penitenciare de la 44 la 46, prin construirea a doua noi centre de detentie, precum si modernizarea a 1.651 de locuri. Pe termen scurt (pana la 1 ianuarie 2018), MJ propune construirea a 875 noi locuri cazare, adica sub 10% din deficitul total acual:<\/strong><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Etapa I (2016-2017) – 875 de locuri noi <\/strong>(Bacau, Rahova, Codlea, Craiova, Gherla, Gaesti, Oradea Satu-Mare, Slobozia, Timisoara, Targsor, Targu-Mures, Tulcea, C.E. Buzias, C.E. Tg. Ocna, Sp. Dej)<\/span><\/span><\/p>\n

Etapa II (2018-2020) \u2013 7.520 de locuri noi <\/strong>(toate unitatile cu exceptia penitenciarelor Bacau, Oradea, Satu Mare, Slobozia, Timisoara, Tulcea)<\/span><\/span><\/p>\n

Etapa III (2021-2023) \u2013 2.500 de locuri noi<\/strong> (doua penitenciare nou-construite)<\/span><\/span><\/p>\n

In ceea ce priveste masurile cu caracter legislativ, ministerul condus de Raluca Pruna exclude din start gratierea colectiva, pe motiv ca un sfert din persoanele eliberate ar recidiva, iar solutia ar fi una exceptionala:<\/strong><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201eIn examinarea masurilor legislative, Ministerul Justitiei are in vedere ca adoptarea unei gratieri sau amnistii se adreseaza numai efectului, nu si cauzelor supraaglomerarii. In planul politicii penale, se identifica efecte cu privire la recidiva, iar experienta altor state arata ca astfel de masuri sunt urmate de refacerea aglomerarii pe termen scurt. De exemplu, in Cehia, 24% din persoanele care au beneficiat de legea gratierii colective in anul 2013 au recidivat.<\/em><\/span><\/span><\/p>\n

Masurile de inlaturare a executarii pedepsei au caracter exceptional si trebuie sa tina seama de efectul pentru societate, fiind necesar un echilibru intre actul de clementa si nevoia de dreptate a societatii.<\/em><\/span><\/span><\/p>\n

Caracterul exceptional al unei masuri de gratiere este retinut si de Consiliul Europei. Astfel, Comitetul pentru Prevenirea Torturii mentiona in cazul Georgiei: ‘Problema supraaglomerarii din penitenciare si a inflatiei populatiei carcerale nu poate fi solutionata intr-o maniera cuprinzatoare si durabila prin utilizarea acestor metode exceptionale. In plus, se mai retineca ‘graba in care s-a desfasurat procedura de amnistie, la care s-a adaugat absenta pregatirii eliberarii si a structurilor de sprijin exterior adecvat, antreneaza riscul ca un numar semnificativ al detinutilor eliberati sa revina in penitenciare intr-o perioada scurta de timp<\/em><\/span><\/span>\u201d.<\/span><\/span><\/p>\n

Prezentam in continuare comunicatul MJ impreuna cu Planul de masuri (atasat si la final):<\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

\u201eMinisterul Justitiei a lansat marti, 26 iulie 2016, un amplu proces de informare si consultare publica cu privire la situatia sistemului penitenciar din Romania si masurile ce pot fi luate pentru imbunatatirea conditiilor de detentie si reducerea sustenabila a supraaglomerarii.<\/em><\/span><\/span><\/p>\n

Prin acest proces Ministerul Justitiei doreste informarea si consultarea publicului cu privire la situatia sistemului penitenciar din Romania, aducand in atentia publicului planul de masuri<\/a> adoptat impreuna cu Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP) la 30 iunie 2016.<\/em><\/span><\/span><\/p>\n

Ministerul Justitiei urmareste astfel crearea unei platforme prin care societatea civila sa exprime puncte de vedere cu privire la unele optiuni identificate de Ministerul Justitiei in vederea imbunatatirii efective si sustenabile a conditiilor de detentie ce includ si supraaglomerarea.<\/em><\/span><\/span><\/p>\n

Contributiile primite vor sprijini definitivarea unui pachet de masuri integrate, pe termen scurt, mediu si lung care sa duca la reducerea sustenabila a supraaglomerarii si imbunatatirea conditiilor de detentie: masuri pentru consolidarea infrastructurii, masuri pentru imbunatatirea calitatii vietii persoanelor private de libertate, facilitarea reintegrarii sociale, consolidarea probatiunii, masuri legislative.<\/em><\/span><\/span><\/p>\n

Consultarea este sustinuta in plan local si printr-o serie de intalniri regionale la Iasi, Timisoara, Cluj, Craiova si Bucuresti cu parteneri institutionali si organizatii neguvernamentale.<\/em><\/span><\/span><\/p>\n

Data limita pana la care sunt asteptate propuneri din partea cetatenilor este 9 septembrie 2016.<\/em><\/span><\/span><\/p>\n

Mai multe detalii referitor la aceasta consultare puteti gasi aici:<\/em><\/span><\/span><\/p>\n

http:\/\/www.just.ro\/sistemul-penitenciar-din-romania\/<\/em>\u201d.<\/span><\/span><\/p>\n

*Sistemul penitenciar din Romania. Masuri pentru reducerea sustenabila a supraaglomerarii si imbunatatirea conditiilor de detentie<\/strong><\/span><\/span><\/span><\/a><\/p>\n

*Plan de Actiune Sectorial pentru Imbunatatirea Conditiilor de Detentie \u2013 corespunzator Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2015-2020, obiectivul A.4 \u201eImbunatatirea conditiilor de detentie si cresterea sanselor de reintegrare sociala a persoanelor private de libertate\u201d (in vigoare de la 1 iulie 2016)<\/strong><\/span><\/span><\/span><\/a><\/p>\n

*Cititi, pe aceeasi tema, articolul \u201eHotararea-pilot e inevitabila\u201d<\/strong><\/span><\/span><\/span><\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/section>\n

\n
\n

Comentarii<\/h2>\n<\/div>\n
\n
\n
\n


\n\t\t\t\t\t\t\t\t#
\n\t\t\t\t\t\t\t\tHerta<\/strong>\"date\"
\n\t\t\t\t\t\t\t\t27 July 2016 13:43
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>+11<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

Nu se rezolva absolut nimic ce aceste masuri.Asta nu este plan asta este poezie.<\/div>\n