{"id":844905,"date":"2025-05-12T19:13:53","date_gmt":"2025-05-12T16:13:53","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=844905"},"modified":"2025-05-12T19:13:53","modified_gmt":"2025-05-12T16:13:53","slug":"beti-incet-contine-apel-la-dialog-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=844905","title":{"rendered":"Be\u021bi \u00eencet \u2013 con\u021bine apel la dialog | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
ACTUALITATE<\/a><\/span>Be\u021bi \u00eencet \u2013 con\u021bine apel la dialog<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
ACTUALITATE<\/a>OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Be\u021bi \u00eencet \u2013 con\u021bine apel la dialog<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Alexandru Nica<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Tocmai ce-a trecut Ziua Independen\u021bei,<\/a> a\u0219a c\u0103 propun un exerci\u021biu de memorie cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenaintea celei mai importante zile din Rom\u00e2nia ultimilor 20 de ani \u2013 cel pu\u021bin.<\/strong><\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu Revolu\u021bia de la 1848, trec\u00e2nd prin 1859, c\u00e2nd se \u00eenf\u0103ptuia Unirea ce a pus bazele statului rom\u00e2n modern, \u0219i \u00eencheind cu 1881, c\u00e2nd identitatea statal\u0103 a Rom\u00e2niei s-a des\u0103v\u00e2r\u0219it \u00een monarhie, \u021bara noastr\u0103 a trecut printr-o serie de contexte favorabile (at\u00e2t externe, c\u00e2t \u0219i interne) care i-au permis s\u0103 renasc\u0103 identitar, s\u0103 se stabilizeze politic \u0219i s\u0103 evolueze economic \u00eentr-un ritm accelerat. A doua jum\u0103tate a secolului XIX a fost, dac\u0103 vre\u021bi, \u201eEra Meiji<\/em>\u201d a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Sigur c\u0103 au fost mul\u021bi \u2013 \u00eencep\u00e2nd cu caimacamul Nicolae Vogoride, apoi cu boierii valahi care se opuneau cu vehemen\u021b\u0103 dublei alegeri a lui Cuza ca domn, la 24 ianuarie 1859, \u0219i continu\u00e2nd cu \u201eMonstruoasa Coali\u021bie\u201d, ori cu o pleiad\u0103 de politicieni mai catolici dec\u00e2t Papa (precum Nicolae Fleva), cu Candiano Popescu sau cu al\u021bii care aproape l-au determinat pe Carol I s\u0103 abdice \u2013 care s-au pus contra drumului pe care o apucase Rom\u00e2nia. Ba c\u0103 \u201enu e acum momentul\u201d, ba c\u0103 ei ar putea conduce mai bine, ba c\u0103 una, ba c\u0103 alta. Cam acelea\u0219i divergen\u021be ca \u0219i azi. Doar nu degeaba e Caragiale nemuritor.<\/p>\n

Totu\u0219i, clasa politic\u0103 a \u0219tiut de fiecare dat\u0103, \u00een acele timpuri, s\u0103 ajung\u0103 la un compromis, astfel \u00eenc\u00e2t \u021aara s\u0103 mearg\u0103 \u00eenainte, peste toate orgoliile personale sau de grup. Chiar printre scandaluri, b\u0103t\u0103i, spectacole de pres\u0103 ori proteste de strad\u0103 (\u0219i chiar \u0219i tentative de puci precum \u201eRepublica de la Ploie\u0219ti\u201d), interesul na\u021bional a c\u00e2\u0219tigat, \u00een final, fiecare disput\u0103. Altfel nu mai ajungeam s\u0103 facem Unirea de la 1918 \u0219i Rom\u00e2nia Mare.<\/p>\n

Ast\u0103zi, \u00een schimb, societatea parc\u0103 a turbat. Nu mai e loc de dialog bazat pe mecanismele fire\u0219ti ale discursului ra\u021bional. De\u0219i frigiderele se umplu mai greu de c\u00e2nd infla\u021bia a crescut \u0219i puterea de cump\u0103rare a sc\u0103zut, totu\u0219i ele par mai pline de carne ca niciodat\u0103. Avem dou\u0103 Rom\u00e2nii care sunt mai antagonice ca niciodat\u0103 \u00een ultimele decenii.<\/strong><\/p>\n

Care sunt, pe scurt, cele dou\u0103 Rom\u00e2nii? Am s\u0103 m\u0103 \u00eencumet, bine\u00een\u021beles, la un r\u0103spuns subiectiv, \u00een concordan\u021b\u0103 cu propria mea viziune despre lume \u0219i via\u021b\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, nimeni nu este pe deplin obiectiv, \u0219i tocmai de aceea dialogul ar trebui s\u0103 constituie puntea natural\u0103 de congruen\u021b\u0103 a tuturor viziunilor despre lume \u0219i via\u021b\u0103. Din p\u0103cate, nu mai este.<\/p>\n

Exist\u0103, pe de-o parte, o Rom\u00e2nie a celor care o duc mai bine, profesional, economic, social, cum dori\u021bi dumneavoastr\u0103. Urc\u00e2nd c\u00e2teva trepte \u00een piramida lui Maslow, ace\u0219ti cet\u0103\u021beni au evoluat p\u00e2n\u0103 \u00een punctul \u00een care mintea lor nu a mai trebuit s\u0103 fie preocupat\u0103 de \u00eentreb\u0103ri precum \u201eCe punem m\u00e2ine pe mas\u0103?\u201d, \u201eCum ne pl\u0103tim d\u0103rile?\u201d, \u201eOare cum o fi s\u0103 stai la hotel, \u00een concediu?\u201d \u0219i alte aspecte din aria subzisten\u021bei.<\/strong><\/p>\n

Astfel, au timp pentru a se preocupa de nevoi umane mai \u201erafinate\u201d (\u00een teorie), intr\u00e2nd mai repede \u00een contact cu noile curente de g\u00e2ndire care caracterizeaz\u0103 lumea contemporan\u0103. Inclusiv cu idealizarea societ\u0103\u021bii occidentale, \u00een care de c\u00e2teva decenii \u00eencoace domnesc ideile marxismului cultural (sau neo-marxism) creionate de \u0218coala de la Frankfurt \u0219i victorioase \u00een urma mi\u0219c\u0103rilor sociale ample ce au debutat \u00een anii 1960 \u2013 cu prec\u0103dere dup\u0103 1968, iar apoi aduse la rang de politici de stat dup\u0103 1990, cu aportul re\u021belei viclene, dar ample de \u201eFunda\u021bii pentru o Societate Deschis\u0103\u201d dezvoltat\u0103 de un b\u0103iat pe nume Gy\u00f6rgy Schwartz. George Soros, pentru necunosc\u0103tori.<\/p>\n

Adev\u0103ratele valori fundamentale (precum valorile cre\u0219tine, familia natural\u0103, identitatea \u0219i con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103, proprietatea privat\u0103, ori respectul pentru libertatea individual\u0103 \u00een locul g\u00e2ndirii de grup) au disp\u0103rut de mult din mainstreamul Vestului, fiind readuse \u00een treburile cet\u0103\u021bii abia recent, de partide politice sau mi\u0219c\u0103ri \u201ede dreapta\u201d, ori \u201econservatoare\u201d, \u201esuveraniste\u201d sau cum mai dori\u021bi a le numi, \u00eens\u0103 nu peste tot.<\/p>\n

Vedem acela\u0219i tip de polarizare existent \u00eenc\u0103 \u00een state precum Fran\u021ba, Germania, Spania, Portugalia, Marea Britanie (care, din p\u0103cate, e cam pierdut\u0103 cultural, capot\u00e2nd prin lideri incredibil de slabi \u00een fa\u021ba fundamentalismului islamic) \u0219i chiar \u0219i \u00een SUA, unde valul puternic al \u201erevolu\u021biei bunului sim\u021b\u201d st\u00e2rnit de Donald Trump \u00eenc\u0103 \u00eent\u00e2mpin\u0103 o rezisten\u021b\u0103 rapace din partea extremismului de st\u00e2nga.<\/p>\n

\u0218i da, termenul \u201esuveranist\u201d nu o exista \u00een DEX ca atare, \u00eens\u0103 el \u00eenseamn\u0103, prin deduc\u021bie logic\u0103, \u201eadept al suveranismului\u201d, care este o doctrin\u0103, exact ca globalismul, liberalismul, marxismul \u0219i a\u0219a mai departe.<\/p>\n

\u00cens\u0103 tocmai despre asta este vorba. Condi\u021biona\u021bi precum c\u00e2inele lui Pavlov \u00een perioada pandemiei \u0219i manipula\u021bi temeinic prin noile canale media, o parte din rom\u00e2ni a ajuns azi s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, din p\u0103cate, \u00een \u0219abloane, \u00een lozinci, \u00een autosuficien\u021b\u0103. Filtrul g\u00e2ndirii lor a prins p\u00e2nze de p\u0103ianjen. Din moment ce pot pune capul pe o pern\u0103 mai moale \u0219i pot face city break-uri din scurt, la o adic\u0103, nu caut\u0103 opinii contrare, deoarece ar fi pu\u0219i \u00eentr-un disconfort psihologic cauzator de disonan\u021b\u0103 cognitiv\u0103.<\/p>\n

Ar fi un conflict interior greu de gestionat c\u00e2teodat\u0103 chiar \u0219i pentru cei mai tari de \u00eenger. Din contr\u0103, prefer\u0103 s\u0103 se bucure de treptele superioare ale piramidei lui Maslow deja men\u021bionate \u0219i doar \u00eentreab\u0103 \u201eHow high?\u201d atunci c\u00e2nd idolii lor \u2013 cet\u0103\u021benii Occidentului \u2013 le spun \u201eJump!\u201d. Vorbim despre Rom\u00e2nia lui \u201eCine nu sare, ia condamnare!\u201d, a \u201eiubirii care nu se voteaz\u0103\u201d (?!), a pistelor de biciclete cu copaci pe mijloc, a micilor vegani \u0219i a aplica\u021biilor care m\u0103soar\u0103 pa\u0219ii f\u0103cu\u021bi \u00eentr-o zi.<\/p>\n

\u00cen acest context psiho-social, fire\u0219te c\u0103 aceast\u0103 Rom\u00e2nie se crede mai presus dec\u00e2t cealalt\u0103. Dec\u00e2t Rom\u00e2nia veceului din curte, a riscului de a-\u021bi pierde copilul \u00een haznaua \u0219colii \u00een care oricum plou\u0103 prin acoperi\u0219, a cafelei care se amestec\u0103 singur\u0103, pe bordul ma\u0219inii, din cauza gropilor. Rom\u00e2nia parizerului feliat pe ziar \u0219i a celor care au plecat s\u0103 m\u0103n\u00e2nce o p\u00e2ine mai alb\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00eens\u0103 o m\u0103n\u00e2nc\u0103 printre lacrimi de fiecare dat\u0103. <\/strong><\/p>\n

De ce se cred primii mai presus dec\u00e2t ceilal\u021bi, dorindu-le suferin\u021ba \u0219i chiar moartea, dac\u0103 au cutezan\u021ba de a se opune \u201eMarelui Mar\u0219\u201d al progresului produs pe viu, f\u0103r\u0103 anestezie? Poate nu structural, poate nu voit din ad\u00e2ncul sufletului. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, omul nu g\u00e2nde\u0219te natural asemenea monstruozit\u0103\u021bi, ci \u00een urma unor influen\u021be.<\/p>\n

Cred, personal, c\u0103 un r\u0103spuns poate fi arogan\u021ba izvor\u00e2t\u0103 din renun\u021barea la protec\u021bia, la scutul pe care \u021bi-l poate oferi un sistem de valori solide. Da, tradi\u021bionale. Da, bazate pe rela\u021bia cu Dumnezeu. Da, bazate pe con\u0219tiin\u021ba de neam, pe normalitate, pe frumos, pe bine, pe trainic \u2013 nu pe constructe sociale efemere, nu pe hedonism, nu pe ur\u0103.<\/p>\n

Au renun\u021bat, poate, deoarece taifunul informa\u021bional pe care \u00eel savureaz\u0103 pe nemestecate le spune c\u0103 valorile tradi\u021bionale put. C\u0103 na\u021biunea pute, c\u0103 Biserica e desuet\u0103. C\u0103 tot ce e nou e bun \u0219i tot ce e vechi e r\u0103u. C\u0103 trebuie s\u0103 ba\u021bi din palme ca foca \u00een fa\u021ba oric\u0103rui agarici de alt\u0103 na\u021bionalitate, altfel nu vei primi bomboane.<\/p>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, unii au fost \u201eferici\u021bi\u201d \u00een mod direct de sistemul viclean al ONG-urilor lui Soros. Imagina\u021bi-v\u0103 un t\u00e2n\u0103r promi\u021b\u0103tor de la \u021bar\u0103 sau dintr-un ora\u0219 mic, cu note bune, care prime\u0219te o burs\u0103 din partea unui asemenea ONG \u0219i ajunge s\u0103 vad\u0103 America, s\u0103 zicem. Imagina\u021bi-v\u0103 c\u0103 i se deschide o lume nou\u0103, o carier\u0103 nevisat\u0103 de nimeni din satul\/t\u00e2rgul s\u0103u de provincie. Poate chiar va fi preg\u0103tit, timp de unul-dou\u0103 decenii, pentru a ocupa func\u021bii \u00een aparatul de stat al \u021b\u0103rii sale. Normal c\u0103 va s\u0103ruta, metaforic vorbind, inelul celor care i-au f\u0103cut aceast\u0103 via\u021b\u0103 posibil\u0103.<\/p>\n

De aceea politicienii \u0219i activi\u0219tii nu fac nimic pentru a reconcilia na\u021biunea rom\u00e2n\u0103. Perpetuarea acestui conflict devenit deja intractabil le serve\u0219te pe deplin interesele proprii. \u201eDivide ut regnes\u201d este o axiom\u0103 a succesului politic, doar a spus-o chiar Machiavelli, nu?<\/p>\n

De cealalt\u0103 parte, Rom\u00e2nia profund\u0103 s-a s\u0103turat, iar capacul oalei deja salt\u0103 amenin\u021b\u0103tor. Pentru ace\u0219ti oameni nu mai func\u021bioneaz\u0103 nici minciunile clasei politice, nici public shamingul \u201erom\u00e2nilor superiori\u201d care \u00eei dispre\u021buiesc, nici amenin\u021b\u0103rile primarilor care nu mai sunt zei locali, ci doar paia\u021be cu nasturii for\u021ba\u021bi la maximum pe burta crescut\u0103 din s\u0103r\u0103cia comunit\u0103\u021bilor.<\/p>\n

Avem, deci, urm\u0103toarea realitate incontestabil\u0103: societatea rom\u00e2neasc\u0103 e mai divizat\u0103, mai polarizat\u0103 ca niciodat\u0103. \u00cen acest context, e mare nevoie de reconciliere, de oameni capabili s\u0103 ne aduc\u0103 iar\u0103\u0219i la un numitor comun.<\/strong><\/p>\n

Chiar dac\u0103 e un termen cu rezonan\u021be matematice, crede\u021bi c\u0103 am putea ajunge la un numitor comun ghida\u021bi de un om v\u0103dit deranjat la mansard\u0103, care nu \u00ee\u0219i poate privi \u00een ochi interlocutorii? De un antisocial blocat \u00eentr-un turn de filde\u0219 f\u0103r\u0103 c\u0103ldur\u0103 \u0219i ap\u0103 curent\u0103, care refuz\u0103 dialogul \u0219i care \u00eenc\u0103 \u021bine blocat la por\u021bile Orientului un ora\u0219 demn s\u0103 fie Micul Paris? \u0218i \u00een spatele c\u0103ruia, pe deasupra, s-a mai \u0219i aliniat tot Sistemul, \u00een frunte cu artizanul s\u0103u odios, Traian B\u0103sescu \u2013 nevertebra\u021bi slino\u0219i care p\u00e2n\u0103 mai ieri \u00eel \u00eenjurau public, iar azi, \u00een cel mai josnic mod cu putin\u021b\u0103, \u00eei aduc ofrande pe altarul oric\u0103rui principiu?<\/p>\n

Sau de un om venit din creuzetul luptei cu via\u021ba, care a luat contact cu \u201estrada\u201d, \u00een esen\u021ba ei, \u0219i se poate adresa unor multiple segmente sociale? Cu energie \u0219i putere de munc\u0103, \u00eenconjurat de oameni tineri, nu de tot felul de dinozauri \u0219i fosile ale politicii postdecembriste.<\/p>\n

Cum ar ar\u0103ta bietul matematician rupt de realitate, fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu lideri precum Trump? Ar reu\u0219i, oare, s\u0103 reprezinte Rom\u00e2nia cu cinste \u00een organismele interna\u021bionale din care facem parte, f\u0103r\u0103 s\u0103 se b\u00e2lb\u00e2ie ca un diletant demn de mil\u0103, sau ar fi \u201em\u00e2ncat de viu\u201d de omologii s\u0103i?<\/strong><\/p>\n

Face\u021bi mi\u0219to de \u201eanalfabe\u021bii f\u0103r\u0103 din\u021bi \u00een gur\u0103\u201d care v\u0103 stau \u00een g\u00e2t? Ei bine, exponentul lor politic (\u0219i \u2013 stupoare! \u2013 al multor altor cet\u0103\u021beni cu studii superioare, precum subsemnatul) simte realitatea mai bine dec\u00e2t oricare alt politician rom\u00e2n, astfel c\u0103 poate adapta \u021bara vremurilor pline de provoc\u0103ri pe care le tr\u0103im \u0219i poate facilita un dialog social adev\u0103rat, de care avem nevoie ca de aer, nu o mascarad\u0103 steril\u0103 care ar ad\u00e2nci \u0219i mai mult pr\u0103pastia dintre noi.<\/p>\n

Nu uita\u021bi c\u0103 un electrician pe nume Lech Walesa a condus Solidaritatea, mi\u0219care dizident\u0103 v\u00e2nat\u0103 de stat timp de mai bine de un deceniu, iar apoi a reu\u0219it s\u0103 scoat\u0103 Polonia la liman, devenind primul ei pre\u0219edinte postcomunist. \u00a0De asemenea, n-am auzit de nicio \u201eTeorem\u0103 a lui Trump\u201d predat\u0103 prin universit\u0103\u021bile fine unde v\u0103 pili\u021bi voi unghiile \u0219i m\u00e2nca\u021bi semin\u021be de quinoa.<\/p>\n

Suntem din nou \u00een fa\u021ba un context favorabil \u2013 at\u00e2t intern, c\u00e2t \u0219i extern. Intern, putem marca, \u00een sf\u00e2r\u0219it, un moment de cotitur\u0103, pun\u00e2nd cap\u0103t unei epoci de 35 de ani care ne-a ros fibra na\u021bional\u0103 \u0219i ne-a \u00eenvr\u0103jbit ca nicic\u00e2nd. Extern, avem un poten\u021bial uria\u0219 \u0219i o pozi\u021bie strategic\u0103, put\u00e2nd oferi multe partenerilor no\u0219tri, \u00eens\u0103 numai \u0219i numai \u00een interes na\u021bional. Ca s\u0103 cre\u0219tem tot noi, \u00een final, nu s\u0103 c\u0103dem sub lope\u021bile altora.<\/p>\n

Mai e o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. A\u0219a e, schimbarea provoac\u0103 team\u0103 celor pr\u0103fui\u021bi \u00een propria zon\u0103 de confort. Dar trebuie s\u0103 ne hot\u0103r\u00e2m. Dialog\u0103m pentru un scop comun sau continu\u0103m s\u0103 ne lupt\u0103m frate cu frate? Rena\u0219tem sau stagn\u0103m iar? Mergem cu suflul nou sau cu acela\u0219i tipar obosit de profesora\u0219 de fizic\u0103\/matematic\u0103 ajuns primar, care s\u0103 ne r\u00e2d\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, lene\u0219, \u00eenc\u0103 10 ani din dealul Cotrocenilor?<\/strong><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n