{"id":842782,"date":"2024-02-01T10:12:20","date_gmt":"2024-02-01T07:12:20","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=842782"},"modified":"2024-02-01T10:12:20","modified_gmt":"2024-02-01T07:12:20","slug":"conchista-economica-a-evreimii-in-romania-julius-popper-un-caz-emblematic-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=842782","title":{"rendered":"Conchista economic\u0103 a evreimii \u00een Rom\u00e2nia. Julius Popper – un caz emblematic – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Conchista economic\u0103 a evreimii \u00een Rom\u00e2nia. Julius Popper \u2013 un caz emblematic<\/span><\/h1>\n
\n
\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nFebruarie 1, 2024<\/p>\n

\"Conchista<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XLI)<\/strong><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n

5.9. Conchista economic\u0103 a evreimii \u00een Rom\u00e2nia. Julius Popper \u2013 un caz emblematic<\/strong><\/h3>\n

Via Certitudinea<\/a>:<\/em><\/p>\n

Autor: IOAN RO\u0218CA<\/em><\/p>\n

Articol ap\u0103rut \u00een CERTITUDINEA Nr. 134<\/em><\/p>\n

\n
<\/figure>\n<\/div>\n

C\u00eend Ilie \u015eerb\u0103nescu a \u00eenceput s\u0103 denun\u0163e vehement colonizarea postecembrist\u0103 a Rom\u00e2niei supuse \u201eterapiei de \u015foc\u201d, spun\u00eendu-i insistent pe nume, s-a ciocnit de o recep\u0163ie incredul\u0103, vecin\u0103 cu stupefac\u0163ia. Ea ar deveni chiar ostil\u0103, dac\u0103 neoiob\u0103gimea s-ar vedea \u00een oglinjoarele aduse de cuceritori. Dar acestea nu reflect\u0103, ci compun perspectivele de trebuin\u0163\u0103 (tandemului st\u0103p\u00e2ni-slugi). St\u0103m cu spatele la realitate, pentru a o suporta.\u00a0 Colabor\u00e2m tacit \u00een a ascunde dimensiunea competi\u0163ional\u0103 a existen\u0163ei, faptul c\u0103, \u00een afara de excep\u0163ia g\u0103\u015ftii \u201ecomunitare\u201d, cei ce se a\u015faz\u0103 l\u00eeng\u0103\/peste noi ne reduc resursele.<\/p>\n

Propaganda clasic\u0103 a colonialismului: cotropitorii <\/strong>fac bine cuceri\u0163ilor<\/strong><\/p>\n

Colonizare la noi? Acaparare a resurselor na\u0163iunii \u015fi transformare a \u0163\u0103rii \u00eentr-o planta\u0163ie (ferm\u0103 pentru \u015feptel uman) vopsit\u0103\/modernizat\u0103 cu aparen\u0163e democratice, gestionat\u0103 de mafia vechililor locali, \u00eentru beneficiul ocupan\u0163ilor de afar\u0103 \u015fi mercenarilor colabora\u0163ioni\u015fti? Asta nu se poate ! La al\u0163ii, nu la noi! Nu am accepta o astfel de o condi\u0163ie jalnic\u0103, noi, m\u00eendrii st\u0103p\u00eeni \u2013 de dou\u0103 milenii \u2013 ai acestui p\u0103m\u00eent\u2026 care url\u0103m voinice\u015fte sub steag c\u00eend venim (de) la meci (\u015fpri\u0163ui\u0163i)\u2026 Noi s\u00eentem autonomi din fire, suverani prin tradi\u0163ie, ne purt\u0103m lan\u0163urile liber. Popor demn, care s-a sustras (magic) luptei dintre neamuri, r\u0103m\u00een\u00eend deasupra de c\u00eete ori a fost \u00eenc\u0103lecat\u2026 Suverani \u00een secret, contrar aparen\u0163elor.<\/p>\n

A\u015fa am fost sub ru\u015fi (ultima dat\u0103 dup\u0103 1944) \u015fi s\u00eentem azi sub americani\/ucrianieni; a\u015fa am fost sub unguri \u015fi austrieci; a\u015fa am fost sub turci \u015fi fanario\u0163i; a\u015fa am fost sub nenum\u0103ratele valuri migratoare, care au trecut ori s-au a\u015fezat unele peste altele pe acest teritoriu urgisit \u2013 supun\u00eend pe cei ce nu i-au putut extermina; a\u015fa am fost sub romani\u2026 \u00eenainte de a-i civiliza pe daci (c\u0103ci noi pe romani \u00eei mo\u015ftenim\u2026 chiar dac\u0103 avem alt cod genetic). A\u015fa\u00a0 i-am \u00eenvins \u015fi pe cotropitorii evrei \u2013 de abia au sc\u0103pat cu fuga, dup\u0103 1944\u2026 A\u015fa \u00eei p\u0103c\u0103lim \u015fi azi pe cei ce ne \u00eenjug\u0103.<\/p>\n

Ve\u015fnic liberi\u2026 s\u0103 ne servim noii ocupan\u0163i, s\u0103 supravie\u0163uim fasona\u0163i lunecos, ca pietrele sub ap\u0103. F\u0103c\u00eendu-ne fra\u021bi cu to\u0163i dracii pentru a trece puntea descurc\u0103rii, cu capul plecat \u00een jug ca s\u0103 nu-l taie sabia, ne-am dus \u00een c\u00eerc\u0103 to\u0163i explotatorii, p\u0103c\u0103lindu-i c\u0103 ne supunem\u2026 de bun\u0103 voie. Cei mai de\u015ftep\u0163i dintre ei au avut grij\u0103 s\u0103 ne menajeze, c\u0103ci sclavii ce se cred\/ pretind liberi produc mai bine.<\/p>\n

Iar mercenarii ce se pun \u00een slujba str\u0103inilor nu o duc r\u0103u. De ce nu ar fi mul\u0163umite nulit\u0103\u0163ile ce se \u00eenv\u00eert prin limuzine \u015fi se l\u0103f\u0103ie prin vile, ca r\u0103splat\u0103 pentru slujirea st\u0103p\u00eenilor (partenerilor tot mai strategici), roti\u0163e bine unse \u00een schema colonialist\u0103 care m\u00een\u0103 omenirea \u00eenainte? Cum apar ni\u015fte r\u0103pitori externi, cum se i\u0163esc contra-anticorpii care pot prospera servindu-i, \u00een dauna intereselor populimii. E mai u\u015for s\u0103 parazitezi a\u015fa, dec\u00eet s\u0103 \u0163ii \u00een func\u0163ie o dictatur\u0103\/ oligarhie autonom\u0103, cum au \u00eencercat Ceau\u015fescu \u015fi al\u0163ii.<\/p>\n

Ce e \u201eciviliza\u0163ia\u201d, dec\u00eet formarea unor grupuri privilegiate, ce tr\u0103iesc pe spatele celor \u00eenvinse? Str\u00eemb\u0103 din nas vreun locuitor al locurilor unde se str\u00eenge caimacul, c\u0103 undeva, departe, ni\u015fte salahori s\u00eent mul\u015fi? Nu e aici dec\u00eet legea supravie\u0163uirii, dictatul dependen\u0163ei omene\u015fti de acapar\u0103ri, combinat\u0103 cu marea noastr\u0103 putere de am\u0103gire. Vis\u0103torii cu capul \u00eenfipt \u00een nisipul etic (ca s\u0103 nu vad\u0103 de unde provin \u201ebunurile\u201d pe care le consum\u0103, ca s\u0103 poat\u0103 perora emo\u0163iona\u0163i despre generozitate) nu v\u0103d dimensiunea parazitar\u0103 a vie\u0163ii, individuale \u015fi colective, la care \u015fi omul e os\u00eendit. O eludeaz\u0103, pentru a-\u015fi proteja aspira\u0163iile, confund\u00eend motivant n\u0103zuin\u0163ele cu realitatea, folosind solidarit\u0103\u0163ile de grup (cele care sudeaz\u0103 un trib \u00eempotriva altora, concurente), ca model pentru o iluzorie solidaritate universal\u0103 (\u00cen infernul coexisten\u0163ei, poate fi atins doar pragul \u00eenh\u0103it\u0103rii \u015fi menaj\u0103rii \u2013 dac\u0103 ai de ajuns).<\/p>\n

Fermierii \u00een\u0163elep\u0163i nu-\u015fi oropsesc animalele, ci le \u00eentre\u0163in bine, pentru munc\u0103 sau t\u0103iere. Iar agricultorul \u00ee\u015fi gestioneaz\u0103 \u201eculturile\u201d cu \u00een\u0163elepciune. Folosirea altor fiin\u0163e ca resurse este motorul istoriei \u2013 aceasta e povestea crud\u0103 din care umanitatea nu poate evada, cu toate scremetele morale sau \u201eecologice<\/strong>\u201d, cu toat\u0103 pofta de frumuse\u0163e transmundan\u0103<\/strong>. Folosirea, ca resurse, a altora, impun\u00eend \u015fi unele menajamente pragmatice, de conservare a poten\u0163ialului\u2026 Toate astea nu schimb\u0103 esen\u0163a unei lupte inevitabile, \u00een care ne-am pomenit arunca\u0163i, cine \u015ftie de ce. Nu putem dec\u00eet camufla condi\u0163ia de r\u0103pitori violen\u0163i sau \u015fire\u0163i \u00een cea\u2026 de profitori, la r\u00eendul ei \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een cea de intreprinz\u0103tori\/ modernizatori\/ optimizatori.<\/p>\n

Descoperirile inteligen\u0163ei func\u0163ioneaz\u0103 ca \u015fi cele geografice: sunt cuceriri ce ne extind teritoriul \u015fi rafineaz\u0103 tehnicile de v\u00een\u0103toare.\u00a0\u201eHomo homini lupus<\/em>\u201d<\/em>\u00a0\u2013 r\u0103m\u00eene fertilizatorul implacabil din solul bio-socialit\u0103\u0163ii\u2026 Ceea ce am recunoa\u015fte, dac\u0103 am fi mistui\u0163i de setea de adev\u0103r. Dar nu s\u00eentem, dec\u00eet \u00een m\u0103sura convenabilului, am\u0103girea fiind protectoare, luciditatea put\u00eend declan\u015fa un carnagiu universal.<\/p>\n

Specific pentru oameni este faptul c\u0103 pot s\u0103 se exploateze \u00een nenum\u0103rate feluri \u015fi \u00eentre ei,\u00a0 profit\u00eend egoist de organizarea \u00een triburi, na\u0163iuni, federa\u0163ii, lume; folosind m\u0103\u015fti \u015fi trucuri inventive. Cu c\u00eet mai complex este sistemul rela\u0163iilor economice, cu at\u00eet mai u\u015for se ap\u0103r\u0103 auto-satisfacerea moral\u0103, consider\u00eend succesul (acapararea personal\u0103) ca un plus ce nu creeaz\u0103 nic\u0103ieri minus (mitul eficacit\u0103\u0163ii cresc\u00eend oric\u00eet, cancerigen); sustragerea discret\u0103 din cada colectiv\u0103 ia forma unor sifon\u0103ri\u00a0 invizibile prin re\u0163ea, ce mascheaz\u0103 \u00eenvin\u015fii, \u00eenc\u00eet s\u0103 nu sesiz\u0103m c\u0103 orice consumi \u00een plus tu, nu mai consum\u0103 al\u0163ii.<\/p>\n

Ca s\u0103 ne sim\u0163im bine, putem, desigur, s\u0103 nu realiz\u0103m c\u0103 bun\u0103starea or\u0103\u015fenilor este legat\u0103 de exploatarea\/\u00een\u015felarea produc\u0103torilor agricoli, de la \u0163ar\u0103 sau din \u00eendep\u0103rtate colonii\/ planta\u0163ii. Sau invers (de\u015fi asta nu s-a prea \u00eent\u00eemplat ora\u015fului c\u0103pu\u015f\u0103\/ \u00eenving\u0103tor, \u00een care s-au aciuat b\u0103ie\u0163ii mai de\u015ftep\u0163i). Dar perdan\u0163ii masca\u0163i de sistem exist\u0103, oric\u00eet s-ar str\u0103dui doctrinarii de serviciu s\u0103 ne conving\u0103 c\u0103 progresul \u00eenseamn\u0103 cre\u015ftere pentru toat\u0103 lumea, crea\u0163ie de bun\u0103stare genenal\u0103, nelimitat\u0103\u2026 din nimic.<\/p>\n

Aceasta e, de fapt, \u015fi propaganda clasic\u0103 a colonialismului: cotropitorii fac bine cuceri\u0163ilor, \u00eei emancipeaz\u0103, le sporesc magic eficien\u0163a, le amelioreaz\u0103 modul de via\u0163\u0103, \u00eei \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 mai intens resursele, \u00eei aduc la nivelul lor, sco\u0163\u00eendu-i din noroiul \u00een care st\u0103teau \u00eempotmoli\u0163i \u00eenainte de venirea salvatorilor\u2026 Dac\u0103 folosi\u0163ii nu \u015fi-au ajuns \u00eenc\u0103 din urm\u0103 cuceritorii civilizatori, pedagogi ai succesului prin exemplu \u2013 e numai vina iner\u0163iilor lor, a limit\u0103rilor, a ne-competitivit\u0103\u0163ii . Etc, Etc\u2026. C\u00eete nu poate n\u0103scoci v\u00een\u0103torul ideolog \u00eentru paralizarea pr\u0103zii prin educare\u00a0!\u2026 \u015ei unii chiar cred.\u00a0 \u015ei de ce nu ar face-o, dac\u0103 mintea permite confec\u0163ionarea unui e\u015fafodaj ideatic care nu trebuie s\u0103 corespund\u0103 realit\u0103\u0163ii (ba chiar \u00ee\u015fi face func\u0163ia mai bine c\u00eend transfigureaz\u0103 realul, permi\u0163\u00eend robilor s\u0103 se cread\u0103 st\u0103p\u00eeni, escroca\u0163ilor\/ spolia\u0163ilor s\u0103 se cread\u0103 dibaci?).\u00a0 S\u00eentem o specie de droga\u0163i \u2013 cu alcool sau cu idei<\/strong>. Iar dac\u0103 am renun\u0163a la iluzii, la confundarea dorin\u0163elor cu realitatea, emanciparea, at\u00eeta c\u00eet\u0103 poate produce aspira\u0163ia, s-ar \u00eempotmoli de tot.<\/p>\n

Elogiul cuceritorilor<\/strong><\/h2>\n

N\u0103zuin\u0163ele etice ne-au deturnat\/ domesticit ra\u0163ionalitatea, \u00eenc\u00eet s\u0103 admit\u0103 r\u0103sturnarea prezum\u0163iilor privind presta\u0163ia uman\u0103 \u015fi s\u0103 evite corela\u0163iile fire\u015fti\/ logice. Cum s\u0103 nu \u00eencerci, tu, animal uman ridicat prin parazitarea altor specii, s\u0103 profi\u0163i de munca celor c\u00eeteva miliarde de animale umane din jurul t\u0103u? Numai pentru c\u0103 ni\u015fte exalta\u0163i\/ proroci \u00eei numesc pe concuren\u0163i \u201efra\u0163i\u201d, vei uita de ciocnirile cu celelalte triburi, de mersul real al istoriei? \u00cent\u00eei, exterminarea adversarilor, apoi supunerea lor; mai nou, cl\u0103direa unei infrastructuri f\u0103r\u0103 de care nu mai pot tr\u0103i \u015fi care lucreaz\u0103 \u00een folosul t\u0103u (r\u0103pirea suveranit\u0103\u0163ii\/ autonomiei subiec\u0163ilor prin\u015fi \u00een plas\u0103). \u015ei, \u00een final, cultivarea metodic\u0103, \u00een con\u015ftiin\u0163ele supuse, a legitimit\u0103\u0163ii lumii cl\u0103dite de c\u00ee\u015ftig\u0103tori \u2013 totdeauna cea mai bun\u0103 posibil\u0103.<\/p>\n

Dincolo de toate rafinamentele\/eufemismele, e tot mai mult loc pentru \u015firetenie \u2013 \u00een aceast\u0103 curs\u0103 care \u00eencepe \u00een stomac \u015fi se termin\u0103 \u00een creier. Dup\u0103 cotropiri violente (ca leii) sau\u00a0 insidioase (ca microbii) urmeaz\u0103 parazitarea de tenie a gazdei penetrate. \u015ei, tot mai modern, exploatarea sistemic\u0103, structural\u0103, \u00een care folosi\u0163ii nu-\u015fi mai pot sesiza postura, func\u0163ion\u00eend ca roti\u0163e \u00eentr-un sistem \u00een afara c\u0103ruia nu se poate tr\u0103i\u2026 Capcan\u0103 perfect\u0103 a domin\u0103rii prin plasa de servicii utile care condi\u0163ioneaz\u0103 via\u0163a.<\/p>\n

Putem tr\u0103i f\u0103r\u0103 re\u0163eaua serviciilor comerciale, finaciare, medicale etc? S\u00eentem captivii sistemului instalat de profitori, trebuind s\u0103 le mul\u0163umim pentru fiecare pic\u0103tur\u0103 pe care ne-o distribuie, v\u0103muit\u0103 sistemic, spre \u201econsum\u201d. M\u00eeine ne vor livra \u015fi dozele lunare de imunitate\/ s\u0103n\u0103tate\/ bun\u0103strare , \u00een func\u0163ie de cumin\u0163enia fiec\u0103ruia. Asta e ferma uman\u0103 perfec\u0163ionat\u0103, limanul \u00een care progresul a \u00eempins civiliza\u0163ia.<\/p>\n

\n
<\/figure>\n<\/div>\n

Pe ce altceva s-a bazat av\u00eentul imperiului roman, musulman, spaniol, portughez, olandez, francez, englez, rus, american, dec\u00eet pe exploatarea popoarelor supuse, folosind implacabila ma\u015fin\u0103rie colonial\u0103? Noi \u00eens\u0103, de ce, de ne-ce, nu ne-am \u00eenscris \u00een topul c\u00ee\u015ftig\u0103torilor competi\u0163iei \u00eentre na\u0163ii; am r\u0103mas \u00een postur\u0103 de victim\u0103 peren\u0103, conservatori nostalgici ai \u00eenfr\u00eengerii demne; \u015fi de aceea\u00a0nu avem de ce face elogiul domin\u0103rii benevolente (dec\u00eet maimu\u0163\u0103rindu-ne jalnic cuceritorii\/ st\u0103p\u00eenii<\/strong>).<\/p>\n

Av\u00eend \u00een vedere prin ce am trecut (deci cine s\u00eentem \u2013 spre r\u0103d\u0103cini), ar trebui s\u0103 ne \u00eenscriem plenar \u00een tabara anti-colonialist\u0103 (a se vedea\u00a0 literatura specific\u0103 sud-american\u0103 \u2013 un Eduardo Galeano, de exemplu). De ce nu o facem? De ce ne comport\u0103m ca \u015fi cum ne-am \u00eensu\u015fit halucina\u0163i valorile cuceritorilor no\u015ftri, de ce facem elogiul succesului pr\u0103dalnic care ne-a distrus \u015fi ne va st\u00eerpi?<\/p>\n

Pe de o parte, pentru c\u0103 a\u015fa s\u00eentem educa\u0163i propagandistic, de c\u0103tre cei interesa\u0163i s\u0103 ne men\u0163in\u0103 \u00een les\u0103. Pe de alt\u0103 parte, din nevoia unei imagini de referin\u0163\u0103 suportabile (deci fals\u0103) privind condi\u0163ia noastr\u0103 existen\u0163ial\u0103. \u00cen fine, mai e \u015fi neputin\u0163a binelului colectiv pus \u00een fa\u0163a intereselor individuale.\u00a0Cvasi-absen\u0163a temei colonialismului din cultura rom\u00e2nilor contrasteaz\u0103 profund cu omniprezen\u0163a fenomenului \u00een devenirea istoric\u0103 a poporului rom\u00e2n, pe care a guvernat-o<\/strong>. E un caz spectaculos de ruptur\u0103 \u00eentre realitatea tr\u0103it\u0103 de o comunitate \u015fi reflectarea ei \u00een con\u015ftiin\u0163a partajat\u0103.<\/p>\n

Am expus perspectiva mea privind\u00a0 fenomenul subjug\u0103rii\/parazit\u0103rii fiin\u0163elor\/ oamenilor\/ popoarelor pentru a\u00a0 nu se crede c\u0103 abordez tema prin prism\u0103 etnic\u0103<\/strong>\u00a0(rasial\u0103, religioas\u0103 etc.).\u00a0 Cum nu au f\u0103cut-o nici Alecsandri, Eminescu, Conta \u015fi at\u00ee\u0163ia al\u0163ii, de care m\u0103 desparte doar un secol de dezvr\u0103jire\/ leh\u0103mitire\/ luciditate spiritual\u0103.<\/p>\n

Exploatarea celor mai slabi de c\u0103tre cei mai activi, care se a\u015faz\u0103 peste o popla\u0163ie este lege social\u0103. Se \u00eent\u00eempl\u0103 c\u0103 ultimul episod al colonizarii noastre este invazia evreilor din secolul 19, urmat\u0103 de cucerirea puterii economice \u00een statul rom\u00e2n \u015fi folosirea popula\u0163iei autohtone, parazitate sistemic, \u00eentru prop\u0103\u015firea invadatorilor.<\/strong><\/p>\n

Reac\u0163ia de ap\u0103rare a victimei nu \u00eenseamn\u0103 \u201exenofobie\u201d (\u00een sensul sugerat de v\u00een\u0103torii de\u00a0 ap\u0103r\u0103tori), ci e o form\u0103 a luptei \u00eentre comunit\u0103\u0163i, pe care rom\u00e2nii au pierdut-o, pe propriul lor teritoriu.<\/strong><\/p>\n

\u015ei asta progresiv, de sute de ani, dac\u0103 nu cumva agonia e milenar\u0103. C\u0103ci, \u00eeninte de evrei, ne-au \u201edescoperit\u201d al\u0163ii\u2026 Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 evreimea nu ar fi dovedit calit\u0103\u0163i specifice \u00een aceast\u0103 competi\u0163ie dintre neamuri, c\u0103 nu ar fi atins performan\u0163e, datorate bunei organiz\u0103ri a atacului. Probabil c\u0103 succesul lor \u015fi-a pus amprenta asupra viziunii altora, instiga\u0163i s\u0103 urce \u00een c\u00eerca progresului, ca s\u0103 nu r\u0103m\u00een\u0103 pe jos; \u00eenc\u00eet azi, asist\u0103m la universalizarea \u00eeng\u0103\u015fc\u0103rii \u00eentru prosperitate f\u0103r\u0103 frontiere.<\/p>\n

Cre\u015ftinii s-au auto-eliminat din joc, \u00een numele iubirii universale predicate de Cristos. E intrigant de unde le-a venit aceast\u0103 \u00eenal\u0163\u0103toare credin\u0163\u0103 perdant\u0103, e frapant faptul c\u0103 goimii s-au r\u0103t\u0103cit \u00eentre Noul Testament (pe care-l venereaz\u0103) \u015fi Vechiul Testament (pe care-l tr\u0103iesc). Dar cel mai \u015focant e c\u0103 domestici\u0163ii admit interzicerea (ca crime \u201eantisemitite\u201d) a \u00eempotrivirii fa\u0163\u0103 de agresor; \u015fi chiar a aprob\u0103rii\u00a0 legitimei rezisten\u0163e opus\u0103\u00a0 de str\u0103bunii no\u015ftri invadatorilor evrei. De evrei nu ai voie s\u0103 te aperi, a\u015fa cum faci c\u00eend te atac\u0103 orice alt neam; pe evrei nu e permis s\u0103-i \u00eenfrun\u0163i. Cum s\u0103 nu te \u00eentrebi de ce (agrav\u00eend \u201eantisemitismul\u201d)?<\/strong><\/p>\n

Vitalitatea parazitar\u0103 a colonialistului Julius Popper<\/strong><\/h2>\n

Reamintind expunerea datelor din SOCEC la www.procesulcomunismului\/perspective<\/a> , \u00eentrerup argumenta\u0163ia documentar-statistic\u0103 (pe care o voi relua \u00een segmentul urm\u0103tor) pentru a expune un portet\/caz- tip.<\/p>\n

Am ales un exemplar de \u00eentreprinz\u0103tor, care, din fericire pentru noi, dup\u0103 ce i s-a refuzat \u00eencet\u0103\u0163enirea \u00een pampasul mioritic, \u015fi-a exersat talentul \u00een alte p\u0103r\u0163i, mai virgine, \u00eendrept\u00eendu-\u015fi vitalitatea parazitar\u0103 asupra altora.<\/p>\n

Voi adnota ce se spune despre\u00a0Julius Popper\u00a0<\/strong>la\u00a0\u00a0https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Julius_Popper<\/strong><\/a><\/p>\n

\n
<\/figure>\n<\/div>\n

\u201eJulius Popper s-a n\u0103scut la Bucure\u015fti la 15 decembrie 1857 \u00eentr-o familie de intelectuali evrei din acela\u015fi ora\u015f, originari din Polonia, fiu al Perlei (Pepi) \u015fi al lui Naftal\u00ed C. Popper (1820-1891) [\u2026]. De\u015fi n\u0103scut la Bucure\u015fti, din p\u0103rin\u0163i n\u0103scu\u0163i\u00a0 \u015fi\u00a0 ei, pe meleagurile rom\u00e2ne\u015fti, fiind evreu\u00a0i-a fost refuzat\u0103 cet\u0103\u0163enia,<\/strong><\/em>\u00a0de\u015fi Constitu\u0163ia fusese amendat\u0103 de doi ani<\/em><\/strong>[Ceea ce, desigur, \u00eel revolt\u0103 pe mancurtizatul autor al textului].<\/p>\n

Jignit \u015fi dezam\u0103git, Popper \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103se\u015fte patria definitiv. \u00cencepe un nou periplu care \u00eel duce \u00een Siberia, de acolo \u00een Alaska, apoi \u00een Canada \u015fi Statele Unite, unde r\u0103m\u00e2ne o perioad\u0103 la New Orleans, particip\u00e2nd la programul de canalizare \u015fi urbanizare a ora\u015fului [\u2026]. \u015etirea despre descoperirea lui Montaner\u00a0<\/em>[noile z\u0103c\u0103minte de aur din \u021aara de Foc]\u00a0\u00eei parvine lui Popper \u00een anul 1885 (la v\u00e2rsta de 28 de ani), c\u00e2nd se afla \u00een Brazilia. <\/em><\/p>\n

Asemenea conchistadorilor spanioli de alt\u0103dat\u0103,<\/em>\u00a0vis\u00e2nd s\u0103 cucereasc\u0103 fabuloasele bog\u0103\u0163ii ale acestui nou \u201eEl Dorado<\/em>\u201d\u00a0\u015fi convins c\u0103\u00a0profesionalismul<\/strong><\/em>\u00a0\u00a0va reu\u015fi unde amatorismul a dat faliment<\/em><\/strong>, pleac\u0103 la Buenos Aires [\u2026]. Ajuns aici, Popper intr\u0103 \u00een rela\u0163ii cu societatea politic\u0103 \u015fi cu oameni de afaceri din Argentina,<\/em>\u00a0c\u0103rora le expune planul s\u0103u [\u2026].\u00a0\u00cenarmat cu actele de concesionare\u00a0<\/u>a terenurilor aurifere descoperite,\u00a0rom\u00e2nul<\/strong>\u00a0debarc\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul anului 1887, \u00een Golful San Sebastian, undel \u00eentemeiaz\u0103 o colonie c\u0103reia \u00eei d\u0103 un nume semnificativ: El P\u00e1ramo (Pustiul) \u2013 ast\u0103zi R\u00edo Grande \u2013 cea mai important\u0103 dintre a\u015fez\u0103rile miniere pe care le-a ridicat Popper \u00een \u0162ara de Foc<\/em>\u00a0[\u2026].<\/p>\n

A revenit la Buenos Aires pentru a primi aprobarea de\u00a0a \u00eenfiin\u0163a primul comisariat de poli\u0163ie la San Sebasti\u00e1n \u015fi-l nume\u015fte pe fratele s\u0103u, Maxim Popper, comisar de poli\u0163ie<\/strong>,cu 12 jandarmi afla\u0163i sub ordinele sale\u00a0<\/em>[Aten\u0163ie, cuceritorii \u00ee\u015fi fac \u015fi organe represive, dac\u0103 nu le pot cump\u0103ra pe cele existente].<\/p>\n

Re\u00eencepe lucr\u0103rile,\u00a0extinz\u00e2ndu-\u015fi activitatea \u015fi la alte colonii din \u0162ara de Foc\u00a0<\/strong>[\u2026].<\/em><\/p>\n

\n
<\/figure>\n<\/div>\n

Popper reatac\u0103 unit\u0103\u0163ile de gheril\u0103 chiliene \u00een ianuarie 1889, alterca\u0163ie chiliano-argentinean\u0103 la nivel civil cunoscut\u0103 drept \u201elupta din colonia Beta\u201d. Victoria lui Popper a fost total\u0103 \u015fi s-a datorat mai mult ingeniozit\u0103\u0163ii sale dec\u00e2t puterii militare[]. Cu tot succesul lui \u00een aceste ostilit\u0103\u0163i, societatea pe care o reprezenta a suferit pierderi irecuperabile<\/em>.<\/p>\n

C\u0103ut\u0103torii de aur din zona chilian\u0103 nu au fost singurii du\u015fmani ai lui Popper: guvernatorii argentinieni locali \u00ee\u015fi sim\u0163eau subminat\u0103 autoritatea de c\u0103tre acest aventurier care\u00a0nu de\u0163inea vreo func\u0163ie oficial\u0103, dar \u00ee\u015fi permitea s\u0103 emit\u0103 propriile monede \u015fi timbre po\u015ftale, s\u0103 creeze localit\u0103\u0163i, o sta\u0163ie de poli\u0163ie, \u015fosele, linie maritim\u0103 de aprovizionare, telegraf \u015fi, mai ales, s\u0103-i critice cu asprime \u00een presa central\u0103.<\/strong><\/em>[Absolut. Ca la noi \u015fi ca oriunde. \u00cenfr\u00eengerea reac\u0163ionarilor locali ce se \u00eempotriveau progresului\u00a0!].\u00a0Popper prezint\u0103 Congresului un proiect de colonizare pentru indigeni<\/em>\u00a0[Folosirea b\u0103\u015ftina\u015filor, \u00een loc de exterminare].<\/em><\/p>\n

Guvernul argentinian \u00eei acord\u0103\u00a0rom\u00e2nului 80.000 hectare \u00een \u0162ara de Foc\u00a0<\/strong>pentru a-\u015fi realiza proiectul. El repartizeaz\u0103 loturi de 100 hectare la 250 familii de b\u0103\u015ftina\u015fi, adic\u0103\u00a055.000 hectare \u00eei r\u0103m\u00e2n lui Popper<\/strong><\/em>.\u00a0Acesta \u00eencepe s\u0103 construiasc\u0103 locuin\u0163e, biserici, s\u0103 aduc\u0103 alimente pe care le vinde locuitorilor, afla\u0163i \u00een num\u0103r de vreo 2.000. Dar Popper nu se opre\u015fte aici.\u00a0Cere s\u0103 i se acorde \u00een concesiune 375.000 hectare \u00een \u0162ara de Foc pentru a aduce 100 familii din Europa\u00a0<\/strong>\u015fi 40.000 de oi, oferindu-se s\u0103 execute diferite lucr\u0103ri, cum ar fi canalizarea R\u00e2ului Grande, un chei la San Sebasti\u00e1n, un far, 100 km de \u015fosele, locuin\u0163e pentru cele 100 familii<\/em>.\u00a0Public\u0103 noi critici la adresa guvernatorului Cornero, pe care \u00eel acuz\u0103 c\u0103 minte \u00een rapoartele sale \u015fi c\u0103 are interese \u00een limitarea afacerilor lui Popper\u00a0<\/em>[La noi cuceritorii au fondat ziare progresiste].<\/em><\/p>\n

Cornero \u00ee\u015fi exprimase opozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de concesionarea celor 357.000 hectare \u00een favoarea lui Popper, afirm\u00e2nd c\u0103 nu ar fi de dorit concesionarea \u00eentregului teritoriu populabil c\u0103tre o singura persoan\u0103\u00a0<\/em><\/strong>[Ce prostie retrograd\u0103 la acel Cornero! Azi toat\u0103 lumea \u015ftie c\u0103 numai monopolizarea puterii economice produce bun\u0103stare general\u0103].\u00a0Cornero \u00eel acuz\u0103 pe Popper de fraud\u0103 \u015fi de evaziune fiscal\u0103 prin intermediul\u00a0propriei emisiuni de timbre po\u015ftale.\u00a0<\/strong><\/em>\u00a0[Vai de mine, se poate?]\u00a0La r\u00e2ndul s\u0103u, Popper \u00eel atac\u0103 pe guvernator \u00een cele mai \u00eenalte sfere politice, unde are rela\u0163ii importante.<\/em>\u00a0\u00cen cele din urm\u0103, Mario Cornero este revocat din func\u0163ie \u00een anul 1893.\u00a0<\/em>[Aha!]\n<\/p>\n

\n
<\/figure>\n<\/div>\n

Spirit vizionar,\u00a0a dotat \u0162ara de Foc cu instrumentele esen\u0163iale func\u0163ion\u0103rii unei societ\u0103\u0163i<\/strong><\/em>[Asta au f\u0103cut \u015fi la noi, ne-au scos din \u00eentuneric]:\u00a0a elaborat legi \u015fi regulamente, i-a pedepsit pe cei care le \u00eenc\u0103lcau\u00a0<\/strong><\/em>[M\u0103rea\u0163a demiurgie a banului capturat\u2026 ], a \u00eenfiin\u0163at o poli\u0163ie local\u0103, a organizat un serviciu po\u015ftal pentru care a tip\u0103rit timbre cu ini\u0163iala numelui s\u0103u,\u00a0a emis bani<\/strong><\/em>\u00a0\u00a0[<\/strong>\u015ei s-au trezit \u201eantisemi\u0163ii\u201d rom\u00e2ni s\u0103 stea \u00een calea acestei for\u0163e\u2026],\u00a0a revolu\u0163ionat \u00eentreaga societate argentinian\u0103, cre\u00e2nd germenii capitalismului\u00a0<\/strong>\u00eentr-o lume de agricultori \u015fi cresc\u0103tori de vite<\/em>.\u00a0Dup\u0103 afirma\u0163iile sale consemnate \u00een registrele oficiale din Buenos Aires \u015fi Punta Arenas, Popper ar fi extras din \u0162ara de Foc 600 kilograme de aur\u00a0<\/em>[Dar de la noi, ce \u015fi c\u00eet or fi extras?].<\/p>\n

Pentru liderii argentinieni \u00eengrijora\u0163i de protestele\u00a0opiniei publice, scandalizat\u0103 de masacrul indienilor patagonezi<\/strong>, veneticul rom\u00e2n<\/em>\u00a0[E totu\u015fi culmea s\u0103 potcove\u015fti rom\u00e2nismul cu asemenea p\u0103cate!],\u00a0care nu a fost sprijinit de vreun partid politic, junt\u0103, sau familie influent\u0103<\/em>\u00a0[Asta r\u0103m\u00eene de vazut, c\u0103ci prea nu a fost sprijinit nici unul din membrii unei comunit\u0103\u0163i de prea mare succes]\u00a0a devenit \u0163apul isp\u0103\u015fitor ideal pentru atrocit\u0103\u0163ile care au dus la dispari\u0163ia total\u0103 a amerindienilor<\/em>\u00a0[Monumental\u0103 nesim\u0163irea autorului\/ copiatorului\/ traduc\u0103torului\u00a0 textului\u00a0!].<\/p>\n

\u00cen campania de denigrare la care a fost supus\u00a0<\/em>[Auto-victimizarea a \u00eenso\u0163it\u00a0 facerea de victime\u2026.]\u00a0\u015fi care a constituit principalul cap de acuzare \u00een procesul care i s-a \u00eenscenat la Buenos Aires \u00een 1893,\u00a0i s-a creionat imaginea de \u201euciga\u015f de indieni<\/strong><\/em>\u201d, sus\u0163inut\u0103 de mul\u0163ii s\u0103i adversari \u015fi sprijinit\u0103 de mitologia, sau istoriografia chilian\u0103<\/em>\u00a0[Ru\u015fine! Cum pot spune unii a\u015fa ceva despre acest \u201ebinef\u0103c\u0103tor\u201d\u201erom\u00e2n\u201d?] \u2013\u00a0chilienii nu i-au iertat lui Popper reu\u015fita exploatare minier\u0103 fa\u0163\u0103 de propriile lor insuccese \u015fi faptul c\u0103 vasta sa activitate de colonizare a frustat Statul Chilian de teritorii largi care au revenit definitiv Argentinei<\/em>\u00a0[Trebuiau s\u0103 fie recunosc\u0103tori creatorului de civiliza\u0163ie\u2026].<\/p>\n

Campania de denigrare este evident\u0103 \u015fi ast\u0103zi \u00een publica\u0163ii, literatur\u0103 \u015fi filme<\/em>\u00a0[Asta e cea mai bun\u0103 !]. Acuza\u0163ia de \u201euciga\u015f de indieni<\/em>\u201d\u00a0se bazeaz\u0103 aproape exclusiv pe c\u00e2teva fotografii, posibil trucate, f\u0103cute pentru a ilustra dificult\u0103\u0163ile primei expedi\u0163ii \u00een \u0162ara de Foc \u015fi care \u00eel prezint\u0103 \u2013 posibil \u2013 pe Popper, al\u0103turi de al\u0163i membri ai echipei sale, cu arma \u00een m\u00e2n\u0103, \u00een prim-plan afl\u00e2ndu-se trupul unui indian ona mort [\u2026]\u201d.\u00a0<\/em>[Noroc c\u0103 textierul de pe Wikipedia a l\u0103murit problema\u00a0!].<\/p>\n

\n
<\/figure>\n<\/div>\n
\n
<\/figure>\n<\/div>\n

Prin disputatul deces al lui Popper, intervenit \u00eentr-un moment convenabil pentru acuzatori, procesul s-a \u00eencheiat indecis. Dubii fa\u0163\u0103 de pertinen\u0163a acuza\u0163iilor aduse lui Popper ca ucig\u0103tor de indieni le g\u0103sim<\/em>\u00a0\u015fi \u00een studiul lui Theodore Macdonald de la Harvard Social Studies \u2013 David Rockefeller Center for Latin American Studies \u015fi membru al Comitetului Universitar pentru Drepturile Omului\u00a0<\/em>[P\u0103i nu pentru drepturile omului s-au ostenit Popperii?]\n<\/p>\n

\u015ei ast\u0103zi, Popper\u00a0este considerat de argentinieni ca fiind de origine rom\u00e2n\u0103<\/u>, foarte rar pomenindu-se de faptul c\u0103 era evreu.<\/em>\u00a0[Ceea ce e grav, c\u0103ci nu merit\u0103m stigma de criminali colonizatori, din moment ce \u015fi noi am fost victimele procesului colonial, inclusiv evreiesc].\u00a0[\u2026]. A fost g\u0103sit mort la 6 iunie 1893, \u00een casa sa de pe strada Tucum\u00e1n nr. 373 din Buenos Aires, la v\u00e2rsta de 36 ani<\/em>\u00a0\u00a0[\u2026]\u201d.<\/em><\/p>\n

Epilogul din REALITATEA EVREIASC\u0102<\/strong><\/h2>\n

Incul\u0163ii de serviciu, care au plasat acest text jenant pe Wikipedia (probabil copiind din surse cosher) nu au aflat\/\u00een\u0163eles nimic despre soarta b\u0103\u015ftina\u015filor Americii de Sud, \u201edescoperi\u0163i\u201d de c\u0103ut\u0103torii de aur. \u015ei nici nu vor afla. Din cultura lor lipse\u015fte definitiv literatura (consistent\u0103, impun\u0103toare) sud-american\u0103, care reveleaz\u0103 caracterul monstruos al colonialismului pr\u0103dalnic ce a lovit acolo, \u00een numele emancip\u0103rii indienilor. Altfel, nu ar fi preluat cu at\u00eeta nesim\u0163ire lauda colonialistului triumfator, prezentat ca pionier civilizator, \u00eentreprinz\u0103tor benefic. Fiind de fapt vorba de un imens genocid, care a \u00eenlocuit popula\u0163ia a dou\u0103 continente cu puii cotropitorilor, cei care exploateaz\u0103 de secole resursele pe teritoriul cucerit, pe care azi se consider\u0103 acas\u0103. A\u015fa merg lucrurile, de la caverne\u00a0: b\u0103\u015ftina\u015f e cel ce a cucerit scorbura fostului locatar\u2026<\/p>\n

\u201e\u00cen 7 iunie 2022, la Muzeul de Istorie \u015fi Cultur\u0103 a Evreilor din Rom\u00e2nia \u201eDr. Nicolae Cajal<\/em>\u201d\u00a0(MICER), a avut loc vernisajul expozi\u0163iei\u00a0\u201eTierra del Fuego. Expedici\u00f3n Popper<\/strong><\/em>\u201d<\/strong>, despre expedi\u0163ia lui Julius Popper \u00een insulele \u0162ara de Foc, \u00een septembrie-decembrie 1886. Carmen-Hannah Iovi\u0163u, directoarea MICER, a adresat un cuv\u00e2nt de bun-venit celor prezen\u0163i \u015fi a mul\u0163umit echipei proiectului, precum \u015fi deputatului\u00a0Silviu Vexler, pre\u015fedintele FCER, ini\u0163iatorul acestui eveniment<\/strong>\u00a0Julius Popper. Cel n\u0103scut \u00een cartierul evreiesc din Bucure\u015fti, cel despre care copiii din Argentina afl\u0103 din manualele de geografie, dar despre care copiii din Rom\u00e2nia nu \u015ftiu aproape nimic\u201d<\/em>. [Vor afla de acum, din manualele de istorie, c\u00eet de benefic e colonialismul, pentru noroco\u015fii b\u0103\u015ftina\u015fi].<\/p>\n

Tot a\u015fa ar fi spus (sau vor spune, dac\u0103 s\u00eent replanta\u0163i) \u015fi evreii care au invadat Romania dup\u0103 1800. C\u0103 au descoperit \u015fi populat teritoriul infestat cu \u00eenapoia\u0163ii autohtoni, apoi l-au exploatat ra\u0163ional, emancip\u00eendu-ne. Genero\u015fi la culme \u2013 dup\u0103 ce ne-au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 tr\u0103im\/ bi\u015fni\u0163\u0103rim \u2013 au plecat\u2026 Asta dup\u0103 ce \u015fi-au umplut sacii (a se cerceta \u015fi capitalul de care dispunea foarte t\u00een\u0103rul Popper, la plecarea din Rom\u00e2nia), pe spatele neoiob\u0103gimii l\u0103sate \u00een fundul gol.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 a ar\u0103ta recuno\u015ftin\u0163a (pe care ar fi sim\u0163it-o un popor mai pu\u0163in ales), pentru c\u0103\u00a0 a supravie\u0163uit\/prosperat pe spatele poporului autohton, folosit ca resurs\u0103, \u00eempreuna cu resursele sale. Evreii ajun\u015fi \u00een Israel din Romania (cu capitalul aferent), dup\u0103 ce au acumulat un secol, indiferent ce ar avea de repro\u015fat pentru ci\u0163iva ani de confruntari (\u00een care \u015fi rom\u00e2nii s-au m\u0103celarit \u00eentre ei, din cauza atitudinii antagonice fa\u0163\u0103 de musafiri) \u015fi pentru o scurta perioad\u0103 represiv\u0103, nu au\u00a0 ar\u0103tat \u00eens\u0103 pic de recunostin\u0163\u0103, ci doar resentiment fructificabil ocult. \u00censeamn\u0103 c\u0103 au considerat, ca Popper, c\u0103 tot ce au luat li se cuvenea (conform unei optici promovate \u00een Talmud?)\u2026<\/p>\n

\n
<\/figure>\n<\/div>\n

\u201eAntisemitismul\u201d anticolonial al \u00eenainta\u0219ilor<\/strong><\/h3>\n

Nu putem dec\u00eet s\u0103 ne bucur\u0103m c\u0103 Popper s-a sup\u0103rat pe Rom\u00e2nia \u0219i c\u0103 nu \u015fi-a exersat talentul pe noi. C\u00eete alte \u201eproiecte\u201d nu s-ar fi realizat, sporind bog\u0103\u0163ia \u00eentreprinz\u0103torilor \u015fi puterea lor asupra s\u0103r\u0103cimii! Din p\u0103cate au r\u0103mas \u00eens\u0103 al\u0163ii, foarte mul\u0163i, cu acela\u015fi spirit inovator, cu aceea\u015fi energie rapace, cu aceea\u015fi fraternitate de stol devastator. Imagina\u0163i-v\u0103 ac\u0163iunea (printre \u0163\u0103ranii \u00eenjuga\u0163i \u015fi boierii ahtia\u0163i) a sute de mii de \u00eentreprinzatori ca acesta, \u201edescoperitori\u201d ai spa\u0163iului rom\u00e2nesc, subdezvoltat speculativ. Am hr\u0103nit o mare de Popperi\u2026 care au \u00eenvins iner\u0163ia b\u0103\u015ftina\u015filor, jumulindu-i modernizator.<\/p>\n

Nu e miraculos c\u0103 am supravie\u0163uit activit\u0103\u0163ii unui asemenea roi de c\u0103pu\u015fe\/ \u0163\u00een\u0163ari\/ grauri?<\/p>\n

Mare mirare c\u0103 rom\u00e2nii nu au disp\u0103rut, ca indienii din America (sau, mai nou, ca palestinienii). Erau probabil mai greu de extirpat \u015fi mai buni de muls \u00een via\u0163\u0103. Au fost l\u0103sa\u0163i s\u0103-\u015fi \u00eengra\u015fe lipitorile\u00a0 (vechi \u015fi noi), pentru c\u0103 nu au stat \u00een calea progresului, d\u00eendu-se \u00eenceti\u015for\/bl\u00eend pe brazd\u0103, intr\u00eend docil \u00een rolul p\u0103guba\u015f din noile scheme de organizare a vie\u0163ii,\u00a0 p\u0103r\u0103sind iner\u0163iile retrograde \u015fi l\u0103s\u00eendu-se du\u015fi la t\u0103ierea buzunarelor de c\u0103tre cei altfel t\u0103ia\u0163i; unii trec\u00eend \u2013 tardiv \u2013 de partea rapacit\u0103\u0163ii \u00eenterprinz\u0103toare, al\u0103turi de regizorii capitalismului de clan (a se vedea explica\u0163iile iluminante ale lui Zeletin). Dar, iat\u0103, mai avem o \u015fans\u0103 s\u0103 disp\u0103rem de tot, c\u0103ci emancipatorii revin. Pentru c\u0103 noi \u00eens\u0103 nu ne mai revenim, s\u00eentem o prad\u0103 irezistibil\u0103.<\/p>\n

Fiind anticolonial, \u201eantisemitismul\u201d \u00eenainta\u015filor no\u015ftri trebuie pus la zidul infamiei \u00een epoca mondializ\u0103rii, adic\u0103 a extinderii parazitismului capitalist\/ sistemic la scar\u0103 planetar\u0103. Acum, c\u00eend reeducarea\u00a0 legitimeaz\u0103 speculativitatea parazitar\u0103, c\u00eend oricine viseaz\u0103 la o \u00eenavu\u0163ire fabuloas\u0103 prin c\u00ee\u015ftiguri multiplicative\/ exponen\u0163iale, c\u00eend uzura a evoluat spre scheme Ponzi, c\u00eend fraierul ce c\u00ee\u015ftig\u0103 aditiv, din munc\u0103, simte doar frustrare, ru\u015fine \u015fi pizm\u0103, respingerea cotropirii comerciale \u015fi denun\u0163area eficacit\u0103\u0163ii parazitare st\u00eerne\u015fte ura celor care se lovesc de un rest de rezisten\u0163\u0103.\u00a0 Anticolonialismul \u00eengreuneaz\u0103 falsificarea imaginii din oglinda con\u015ftiin\u0163ei colective, stric\u0103 randamentul ideologic, st\u00eenjene\u015fte agenda c\u00ee\u015ftig\u0103torilor.<\/p>\n

Dar acest \u201eantisemitism\u201d, opus ocupan\u0163ilor de str\u0103mo\u015fii no\u015ftri \u00eenjuga\u0163i la plug, nu ar merita respectul\/ \u00een\u0163elegerea\/ simpatia noastr\u0103, a urma\u015filor inca\u015filor din Carpa\u0163i?\u00a0 De ce \u00eei tr\u0103d\u0103m a\u015fa de ieftin?<\/strong><\/p>\n

Cu g\u00eendul la perspectiva \u00eenvin\u015filor, am scris cum am scris, perfect con\u015ftient c\u0103 voi st\u00eerni mirare\/ re\u0163inere\/ iritare la cititorii trecu\u0163i la noua religie. \u015ei nu voi pl\u0103cea nici patrio\u0163ilor de stadion, care \u00ee\u015fi \u00eembrac\u0103 \u00eenfr\u00eengerile practice \u00een victorii imaginare \u2013 fantasme \u00een spa\u0163iul noble\u0163ei suflete\u015fti. Sper ca relativismul s\u0103 joace \u00een favoarea mea, amintindu-le credincio\u015filor de azi c\u0103 m\u00eeine adev\u0103rurile se vor r\u0103sturna, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00eemplat \u015fi cu cele de ieri\u2026 Este buim\u0103citoare schimbarea perspectivei \u00een modelarea fenomenelor civiliza\u0163ionale, \u00een func\u0163ie de unghiul din care prive\u015fti, de partea de pe care te ui\u0163i [\u2026].<\/p>\n

A\u015fa a fost oriunde, \u00eentotdeauna, p\u00eena azi, c\u00eend descurc\u0103re\u0163ii slujesc mul\u0163inationalele ce au ocupat terenul devastat dup\u0103 1989 [\u2026]. E o chestiune de postur\u0103 \u015fi structur\u0103. Are cine l\u0103uda comercialismul ce a penetrat \u00een venele at\u00eetora. Dup\u0103 cum mai are \u015fi cine s\u0103 deteste mercantilismul. Cei pl\u0103m\u0103di\u0163i poetic\/ arhaic vor denun\u0163a rapacitatea musafirilor evrei. Cei pl\u0103m\u0103di\u0163i pragmatic vor saluta contribu\u0163ia lor la trezirea poftei de afaceri, de c\u00ee\u015ftig nemuncit.<\/p>\n

Nefiresc e doar c\u0103 mo\u015ftenitorii evreimii care a reu\u015fit conchista economic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia impun urma\u015filor celor folosi\u0163i\/ parazita\u0163i s\u0103 considere invazia str\u0103mo\u015filor lor benefic\u0103 pentru dezvoltarea noastr\u0103, rezisten\u0163a nociv\u0103 \u015fi \u00eencercarea de eliberare \u2013 criminal\u0103.\u00a0 \u015ei asta de\u015fi nimeni nu sus\u0163ine, cu vreo demonstra\u0163ie, aceast\u0103 propagand\u0103 anti-mioritic\u0103.<\/p>\n

Contest\u0103 cineva faptul ca agreg\u0103rile umane au servit subjug\u0103rii altora, c\u00eend toata istoria e plin\u0103 de astfel de situa\u0163ii ce constituie\u00a0 premisa (prezum\u0163ia) de la care se poate pleca \u00een politologie\/ sociologie \/antropologie?<\/p>\n

Admitem deci c\u0103 se poate foarte bine ca un grup s\u0103 paraziteze pe altul, c\u0103 nu e nimic nefiresc\/ exotic\/ extravagant\/ absurd \u00een asta? E doar relativ condamnabil. R\u0103m\u00eene doar ca o acuza\u0163ie de acest fel, \u00eendreptat\u0103 asupra unui grup ce a ac\u0163ionat \u00eentr-o anume perioad\u0103, s\u0103 fie eventual dovedit\u0103 ca fals\u0103 sau exagerat\u0103.<\/p>\n

Dar poate cineva dovedi c\u0103 evreii nu ne-au invadat\/ jefuit\/ exploatat ? Nici nu \u00eencearc\u0103 nimeni \u2013 fiind mai simplu\/ eficace s\u0103 impui m\u0103sluirea istoriei prin for\u0163\u0103.<\/p>\n

S\u0103 vedem \u00eens\u0103 cum au f\u0103cut \u00eenainta\u015fii no\u015ftri dovada contrar\u0103.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

VA URMA<\/strong><\/p>\n

Cite\u0219te \u0219i episoadele anterioare:<\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XL)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XXXVIII-XXXIX)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XXXVII)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XXXVI)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XXXV)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XXXIV)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XXXIII)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XXXII)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XXXI)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XXX)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XXIX)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XXVIII)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XXVII)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XXVI)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u0219te subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XXV)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u0219te subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XXIV)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u0219te subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XXIII)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u0219te subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XXII)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u0219te subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XX-XXI)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XIX)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XVIII)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XVII)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XVI)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XV)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XIV)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XIII)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XII)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (XI)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (X)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (IX)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (VIII)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (VII)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (VI)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (V)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (IV)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (III)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (II)<\/a><\/p>\n

Combaterea \u201eantisemitismului\u201d folose\u015fte subjug\u0103rii rom\u00e2nilor? (I)<\/a><\/p>\n

\n
<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
Share<\/span><\/p>\n