{"id":842528,"date":"2025-06-24T13:34:50","date_gmt":"2025-06-24T10:34:50","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=842528"},"modified":"2025-06-24T13:34:50","modified_gmt":"2025-06-24T10:34:50","slug":"negand-trecutul-socialist-construind-viitorul-comunist-partea-i-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=842528","title":{"rendered":"Neg\u00e2nd trecutul socialist, construind viitorul comunist (partea I) | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
ACTUALITATE<\/a><\/span>Neg\u00e2nd trecutul socialist, construind viitorul comunist (partea I)<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
ACTUALITATE<\/a>OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Neg\u00e2nd trecutul socialist, construind viitorul comunist (partea I)<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Drago\u0219 Dragoman<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: AI Grok<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Distrugerea f\u0103r\u0103 precedent a identit\u0103\u021bii, voin\u021bei, libert\u0103\u021bii \u0219i umanit\u0103\u021bii din oameni, cu instrumentele statului totalitar, a reprezentat elementul definitoriu al secolului XX.<\/strong><\/p>\n

Existen\u021ba unui sistem totalitar extins, dotat cu imens\u0103 putere, dedicat transform\u0103rii societ\u0103\u021bii \u0219i a naturii umane \u00een esen\u021be ei, a fost cu greu recunoscut\u0103 de intelectualii de st\u00e2nga din Occident.[1]<\/a><\/p>\n

A fost nevoie ca dovezile irefutabile s\u0103 se acumuleze p\u00e2n\u0103 la dep\u0103\u0219irea nivelului critic, pentru ca aceast\u0103 cantitate de dovad\u0103 s\u0103 se preschimbe \u00een con\u0219tientizare, \u00een transformarea unor idei \u0219i atitudini fa\u021b\u0103 de idealurile Revolu\u021biei bol\u0219evice, \u00een acceptarea imens de dureroas\u0103 c\u0103 un ideal sublim al umanit\u0103\u021bii a fost compromis de sistemul de putere sovietic.<\/p>\n

Mai ales \u00een Fran\u021ba, unde mitologia leg\u0103turii istorice dintre Revolu\u021bia Francez\u0103 \u0219i Revolu\u021bia Sovietic\u0103 era cel mai greu de rupt, a devenit vizibil\u0103 aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 de abordare: idealul sublim al egalit\u0103\u021bii perfecte a fost pervertit de dorin\u021ba excesiv\u0103 de putere a lui Stalin, sau transpunerea \u00een practic\u0103 a unui ideal \u00een lumea determinat\u0103 a limitelor omene\u0219ti nu face dec\u00e2t s\u0103 distrug\u0103 chiar esen\u021ba libert\u0103\u021bii \u0219i demnit\u0103\u021bii oamenilor?<\/p>\n

Aceast\u0103 dilem\u0103 nu a fost pe deplin tran\u0219at\u0103, de unde \u0219i supravie\u021buirea, mai ales \u00een Fran\u021ba, a unui nega\u021bionism de st\u00e2nga, gata oric\u00e2nd s\u0103 justifice derapajele totalitare cu speran\u021ba salv\u0103rii idealului sublim al egalit\u0103\u021bii perfecte. Ascunderea originii \u0219i motivelor ideologice ale totalitarismului sovietic nu fac dec\u00e2t s\u0103 perpetueze dorin\u021bele, ve\u0219nic re\u00eennoite, pentru egalitate? Cum de au supravie\u021buit revendic\u0103rile egalitariste, devenind tot mai virulente, \u00een Fran\u021ba?<\/p>\n

Un r\u0103spuns poate fi dat de apeten\u021ba pentru comunism, ce a marcat at\u00e2t de mult mentalit\u0103\u021bile. \u00cen exprimarea lui Wolton, \u201efaptul c\u0103 trunchiem trecutul, c\u0103 neg\u0103m cele petrecute, c\u0103 min\u021bim \u00een leg\u0103tur\u0103 cu natura acestei ideologii totalitare care a \u00eens\u00e2ngerat secolul trecut ne supune silit la ceea ce tr\u0103im ast\u0103zi \u0219i ne orbe\u0219te cu privire la ceea ce ne a\u0219teapt\u0103\u201d.[2]<\/a><\/p>\n

Iar ceea ce ne a\u0219teapt\u0103 sunt noile marxisme \u0219i fic\u021biunile lor. Deja fenomenul era vizibil \u00een Occident chiar \u00eenainte de c\u0103derea comunismului. Anti-imperialismul extremei st\u00e2ngi din Fran\u021ba se transform\u0103 prin \u00eengem\u0103nare cu antirasismul, d\u00e2nd orfanilor tro\u021bkismului o nou\u0103 ra\u021biune de a fi \u00een anii Mitterrand, c\u00e2nd colapsul comunismului sovietic f\u0103cea ca marxism-leninismul s\u0103-\u0219i piard\u0103 rolul mobilizator.[3]<\/a><\/p>\n

Astfel, antirasismul a devenit o marc\u0103 a st\u00e2ngii,[4]<\/a> anti-imperiali\u0219tii condamn\u00e2nd capitalismul \u0219i liberalismul, \u00een timp ce femini\u0219tii \u0219i militan\u021bii minorit\u0103\u021bilor sexuale \u00eel condamn\u0103 pe b\u0103rbatul alb, heterosexual, c\u0103s\u0103torit \u0219i tat\u0103. O ur\u0103 de sine ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een mentalul colectiv occidental se revars\u0103 azi asupra celor care, afirm\u0103 ei, \u00eempiedic\u0103 egalitatea f\u0103r\u0103 limite \u0219i men\u021bin domina\u021bia unor forme de putere pe care le doresc repede dep\u0103\u0219ite. Aceasta este fic\u021biunea \u201ewoke\u201d,[5]<\/a> noul curent cultural \u0219i politic occidental ce regrupeaz\u0103 ideile orfane ale marxism-leninismului muribund.<\/p>\n

Deloc surprinz\u0103tor, \u201ewokismul\u201d nu mai este interesat de rezolvarea practic\u0103 a problemelor de inegalitate economic\u0103, din moment ce sociali\u0219tii occidentali s-au adaptat cu succes sistemului de produc\u021bie capitalist \u0219i valorilor sale culturale, iar socialismul real existent a e\u0219uat \u00een \u021b\u0103rile lag\u0103rului comunist. De\u0219i inegalit\u0103\u021bile economice \u0219i sociale nu au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 creasc\u0103 \u00een urma pr\u0103bu\u0219irii socialismului de stat \u00een Europa de Est, odat\u0103 cu expansiunea ne\u00eengr\u0103dit\u0103 a capitalismului ce domin\u0103 ast\u0103zi lumea, transform\u00e2nd totul \u00een marf\u0103 ce se vinde \u0219i se cump\u0103r\u0103,[6]<\/a> noua st\u00e2ng\u0103 extrem\u0103 este acum mai pu\u021bin legat\u0103 de valorile materiale, c\u00e2t de valorile post-materiale.<\/p>\n

\u00centr-un fel, st\u00e2nga radical\u0103 de azi este cea care a realizat, \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga societate capitalist\u0103 occidental\u0103, tranzi\u021bie de la valorile materiale la valorile post-materiale.[7]<\/a> De aceea, noua st\u00e2ng\u0103 radical\u0103 occidental\u0103 neglijeaz\u0103 inegalit\u0103\u021bile reale, materiale,[8]<\/a> pentru a se \u00eendrepta c\u0103tre toate inegalit\u0103\u021bile percepute ca atare.<\/p>\n

Pentru a le eradica, st\u00e2nga radical\u0103 \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 mecanisme birocratice suficient de coercitive pentru a-i descuraja \u0219i pedepsi pe cei care nu se conformeaz\u0103 m\u0103surilor de aliniere la idealul imaginat de ea. Ca atare, nega\u021bionismul de st\u00e2nga devine periculos tocmai pentru c\u0103 re\u00eenvie puterea cov\u00e2r\u0219itoare a statului pentru a transforma societatea, iar, la nevoie, chiar natura uman\u0103, \u00een conformitate cu scopurile idealizate ale unei societ\u0103\u021bi perfect egalitare. Deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, elite ale st\u00e2ngii radicale, precum Sartre, \u00eei admirau pe revolu\u021bionarii francezi de la 1793 pentru lipsa lor de ezitare \u00een aplicarea \u201eTerorii\u201d ca metod\u0103 de schimbare social\u0103.<\/p>\n

Regretul lui Sartre, citat de Wolton, este c\u0103 revolu\u021bionarii nu \u0219i-au men\u021binut constant aceast\u0103 orientare, aceast\u0103 determinare de a transforma lumea prin violen\u021b\u0103. Un regim revolu\u021bionar, credea Sartre, \u201etrebuie s\u0103 se debaraseze de anumi\u021bi indivizi care-l amenin\u021b\u0103 \u0219i eu nu v\u0103d alt mijloc dec\u00e2t moartea. Din \u00eenchisoare se poate totu\u0219i sc\u0103pa. Revolu\u021bionarii din 1793 n-au ucis \u00eendeajuns, probabil\u201d.[9]<\/a><\/p>\n

Neg\u00e2nd e\u0219ecurile, erorile \u0219i distrugerile umane ale socialismului real existent, st\u00e2nga radical\u0103 se preg\u0103te\u0219te, din nou, s\u0103 transforme lumea \u0219i natura uman\u0103. Scopurile nu mai sunt stabilirea unei egalit\u0103\u021bi materiale \u0219i egalizarea statutului social, a\u0219a cum \u00ee\u0219i propusese marxism-leninismul, ci transformarea societ\u0103\u021bii printr-o egalitate dat\u0103 de ac\u021biunea \u00eentr-o lume colectiv\u0103. Pentru Marx, egalizarea condi\u021biilor nu devenea posibil\u0103 dec\u00e2t printr-o revolu\u021bie universal\u0103, ce \u0219tergea diferen\u021bele dintre exploatatori \u0219i exploata\u021bi din momentul \u00eencet\u0103rii exploat\u0103rii.<\/p>\n

Lumea nou\u0103, construit\u0103 pe baze ra\u021bionale, nu putea fi dec\u00e2t una colectiv\u0103, deci interdependent\u0103 \u0219i interconectat\u0103. Ce \u00eempiedica egalitatea era, \u00een logica marxist-leninist\u0103, individualismul liberal capitalist, cel care-i d\u0103dea individului, luat separat, dreptul \u0219i puterea economic\u0103 de a se diferen\u021bia, de a se \u00eembog\u0103\u021bi, de a se bucura, izolat, de faim\u0103, succes \u0219i bun\u0103stare. Deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, ceea ce etica socialist\u0103 comb\u0103tea \u00een anii socialismului de stat era chiar tendin\u021ba burghez\u0103 de diferen\u021biere orgolioas\u0103, de separare egoist\u0103 \u0219i de posesiune indecent\u0103.<\/p>\n

Proprietatea, vestimenta\u021bia, comportamentul \u0219i formulele de polite\u021be erau toate transformate pentru a favoriza, pentru a celebra o lume colectiv\u0103, comun\u0103, nediferen\u021biat\u0103, complet uniformizat\u0103.<\/p>\n

Ast\u0103zi, idealul egalit\u0103\u021bii re\u00eenvie prin contopirea tuturor \u00een lumea colectiv\u0103. Colectivizarea este, deci, fenomenul pe care elitele st\u00e2ngii radicale \u00eel promoveaz\u0103 cu asiduitate. O form\u0103 pe care o ia colectivizarea este idealizarea traiului \u00een comun, \u00een \u201ecasa comun\u0103\u201d, care este Natura, Lumea, P\u0103m\u00e2ntul. Acest trai \u00een comun nu poate fi conceput f\u0103r\u0103 colectivizarea tuturor domeniilor, f\u0103r\u0103 o \u201esingur\u0103 s\u0103n\u0103tate\u201d, f\u0103r\u0103 o \u201esingur\u0103 securitate\u201d, f\u0103r\u0103 o \u201esingur\u0103 bun\u0103stare\u201d.<\/p>\n

Pentru c\u0103 aceast\u0103 \u201ecas\u0103 comun\u0103\u201d este amenin\u021bat\u0103 de ac\u021biuni individuale egoiste, birocra\u021bia pe care se bazeaz\u0103 ideologii st\u00e2ngii radicale trebuie s\u0103 ia m\u0103suri de protec\u021bia sau chiar de salvare a ceea ce lumea colectiv\u0103 reprezint\u0103. Iar ceea ce afecteaz\u0103 cel mai mult \u201ecasa noastr\u0103 comun\u0103\u201d este proprietatea privat\u0103. Eradicarea ei nu mai e dec\u00e2t indirect un scop al egalit\u0103\u021bii socialiste, din moment ce joac\u0103 \u00een principal rolul de p\u0103strare intact\u0103 a Naturii.<\/p>\n

Astfel, dictonul propov\u0103duit la nivel global de World Economic Forum (\u201eNu vei avea nimic \u0219i vei fi fericit\u201d) ajunge s\u0103 fie adaptat \u0219i folosit \u00een contexte locale, precum alegerile parlamentare din Rom\u00e2nia, unde Oana Maria Bogdan, candidata alian\u021bei \u201eUniunii Salva\u021bi Rom\u00e2nia\u201d \u2013 \u201ePartidul Libertate, Unitate \u0219i Solidaritate\u201d (USR-PLUS), vicepre\u0219edinte PLUS, \u00eel folose\u0219te ca atare.<\/p>\n

Speran\u021ba \u00eenscris\u0103 de candidata USR pe afi\u0219ul s\u0103u din 2020 este c\u0103 \u201eun pas important al omenirii va fi renun\u021barea la proprietate. Eu am \u00eencredere c\u0103 acest lucru se va \u00eent\u00e2mpla \u00een timpul vie\u021bii mele\u201d. De profesie arhitect, secretar de stat \u00een Guvernul Dacian Ciolo\u0219 (2015-2016) la Ministerul Culturii, ea pledeaz\u0103 pentru locuire cu chirie \u00een spa\u021bii locative comune, care s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t propriet\u0103\u021bii imobiliare tradi\u021bionale, d\u00e2nd prioritate dreptului la locuire de calitate \u00een fa\u021ba mecanismelor pie\u021bei, deci propriet\u0103\u021bii.[10]<\/a><\/p>\n

Dar \u0219i alte slogane promovate de World Economic Forum (WEF) \u00een 2016 ajung s\u0103 fie preluate de candida\u021bi, partide \u0219i guverne din Uniunea European\u0103. Sloganul \u201evei m\u00e2nca mai pu\u021bin\u0103 carne; (gr\u0103tarul) va fi o excep\u021bie, nu o obi\u0219nuin\u021b\u0103. Pentru binele mediului \u00eenconjur\u0103tor \u0219i s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103\u201d se reg\u0103se\u0219te deja \u00een politicile publice promovate \u00een \u021b\u0103ri din Europa occidental\u0103.[11]<\/a><\/p>\n

Astfel, ministrul pentru energie din guvernul Marii Britanii, Ed Miliband, cere reducerea consumului de carne \u0219i lactate cu p\u00e2n\u0103 la 50% pentru a putea atinge obiectivul \u201enet zero\u201d,[12]<\/a> adic\u0103 de a face Marea Britanie o \u021bar\u0103 f\u0103r\u0103 emisii de dioxid de carbon, conform angajamentelor luate de statelor europene \u00een 2015 prin Acordul Climatic de la Paris.[13]<\/a> Ca atare, Comitetul britanic pentru Schimb\u0103ri Climatice recomand\u0103 guvernului s\u0103 reduc\u0103 efectivul de animale, dar sunt necesare \u0219i ac\u021biuni pentru schimbarea comportamentului alimentar, pentru a evita o \u201ecatastrof\u0103 climatic\u0103\u201d.[14]<\/a><\/p>\n

Reducerea efectivului de animale se crede c\u0103 ar reduce contribu\u021bia agriculturii la poluarea planetei, deci Greenpeace cere Uniunii Europene s\u0103 reduc\u0103 consumul de carne cu 71% p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 \u0219i cu 81% p\u00e2n\u0103 \u00een 2050.[15]<\/a> Asta pentru c\u0103 aproape 60% din gazele cu efect de ser\u0103 ar fi produse de agricultur\u0103.[16]<\/a> Pentru a se asigura c\u0103 Uniunea European\u0103 se conformeaz\u0103, Greenpeace cere Comisiei Europene o lege european\u0103 larg\u0103 pentru \u201esistemul alimentar durabil\u201d.[17]<\/a><\/p>\n

Deja Comisia European\u0103 a elaborat o strategie de alimenta\u021bie european\u0103, numit\u0103 \u201eFarm to Fork\u201d, ce vizeaz\u0103 produc\u021bia \u0219i lan\u021bul de distribu\u021bie alimentar. Pentru a reduce consumul sunt necesare, conform st\u00e2ngii radicale, at\u00e2t reducerea ofertei, c\u00e2t \u0219i reducerea cererii. Cea din urm\u0103 poate fi f\u0103cut\u0103 prin educa\u021bia publicului, de exemplu, prin interzicerea reclamelor la produse din carne \u00een spa\u021bii publice, cum ar fi sta\u021biile de autobuz \u0219i mijloacele de transport.[18]<\/a> Astfel, carnea devine, \u00een ochii ideologilor ecologi\u0219ti, la fel de nociv\u0103 ca \u021big\u0103rile, cele care au fost primele interzise la publicitate.<\/p>\n

[1]<\/a> Fran\u00e7ois Fejt\u00f6, Histoire des d<\/em>\u00e9mocraties populiares. L<\/em>\u2019\u00e8re de Staline, 1945-1952<\/em>, Paris, Seuil, 1952.<\/p>\n

[2]<\/a> Thierry Wolton, Nega\u021bionismul de st\u00e2nga<\/em>, trad. rom. Georgeta-Anca Ionescu, Bucure\u0219ti, Humanitas, 2019, p. 15.<\/p>\n

[3]<\/a>Ibidem<\/em>, p. 160.<\/p>\n

[4]<\/a>Ibidem<\/em>.<\/p>\n

[5]<\/a> Samuel Fitoussi, Fic\u021biunea woke. Cum ne schimb\u0103 ideologia filmele \u0219i serialele?<\/em> Trad. rom. Anca-Maria P\u0103noiu, Bucure\u0219ti, Curtea Veche, 2025.<\/p>\n

[6]<\/a> Michael J. Sandel, What Money Can<\/em>\u2019t Buy. The Moral Limits of Markets<\/em>, Londra, Penguin Books, 2013.<\/p>\n

[7]<\/a> Ronald Inglehart, The Silent Revolution: Changing Values and Political Styles Among Western Publics<\/em>, Princeton, Princeton University Press, 1977. Idem, Culture Shift in Advanced Industrial Society<\/em>, Princeton, Princeton University Press, 1990.<\/p>\n

[8]<\/a> Joseph E. Stiglitz, Marea divizare. Societ\u0103\u021bile inegale \u0219i ce putem face \u00een privin\u021ba lor<\/em>, trad. rom. Smaranda Nistor, Bucure\u0219ti, Publica, 2015.<\/p>\n

[9]<\/a> Thierry Wolton, Nega\u021bionismul de st\u00e2nga<\/em>, p. 158.<\/p>\n

[10]<\/a> Ada Mese\u0219an, \u201eVor s\u0103-i conving\u0103 pe rom\u00e2ni s\u0103 renun\u021be la proprietatea privat\u0103. Ce pune la cale apropiata lui Ciolo\u0219: \u201eFoarte pu\u021bini rom\u00e2ni sunt educa\u021bi\u201d, Evenimentul Zilei<\/em>, 03.04.2021, disponibil la https:\/\/evz.ro\/apropiata-lui-dacian-ciolos-si-parlamentari-ue-vor-sa-i-convinga-pe-romani-sa-renunte-la-proprietatea-privata.html<\/a> (consultat la 04.06.2025).<\/p>\n

[11]<\/a> Textul \u00een englez\u0103 ce figureaz\u0103 \u00een videoclipul WEF este: \u201eYou\u2019ll eat less much meat. An occasional treat, not a staple. For the good of environment and of our health\u201d.<\/p>\n

[12]<\/a> Jonathan Leake, \u201eBritons urged to eat less meat to hit latest net zero target. People should change their diets to help cut 200m tonnes of emissions, says climate watchdog\u201d, The Telegraph<\/em>, 26.10.2024, disponibil la https:\/\/www.telegraph.co.uk\/business\/2024\/10\/26\/britons-urged-to-eat-less-meat-hit-latest-net-zero-target\/<\/a> (consultat la 04.06.2025).<\/p>\n

[13]<\/a> United Nations, Climate action, \u201eFor a livable climate: Net-zero commitments must be backed by credible action\u201d, disponibil la https:\/\/www.un.org\/en\/climatechange\/net-zero-coalition<\/a> (consultat la 04.06.2025).<\/p>\n

[14]<\/a> Damian Carrington, \u201eHuge reduction in meat-eating \u201eessential\u201d to avoid climate breakdown\u201d, The Guardian<\/em>, 10.10.2018, disponibil la https:\/\/www.theguardian.com\/environment\/2018\/oct\/10\/huge-reduction-in-meat-eating-essential-to-avoid-climate-breakdown<\/a> (consultat la 04.06.2025).<\/p>\n

[15]<\/a> Greenpeace, \u201eEU climate diet: 71% less meat by 2030\u201d, 13.03.2020, https:\/\/www.greenpeace.org\/eu-unit\/issues\/nature-food\/2664\/eu-climate-diet-71-less-meat-by-2030\/<\/a> (consultat la 04.06.2025).<\/p>\n

[16]<\/a> Oliver Milman, \u201eMeat accounts for nearly 60% of all greenhouse gases from food production, study finds\u201d, The Guardian<\/em>, 13.09. 2021, disponibil la https:\/\/www.theguardian.com\/environment\/2021\/sep\/13\/meat-greenhouses-gases-food-production-study<\/a> (consultat la 04.06.2025).<\/p>\n

[17]<\/a> Greenpeace, \u201eEU must publish sustainable food system plan\u201d, 13.02.2023, disponibil la https:\/\/www.greenpeace.org\/eu-unit\/issues\/nature-food\/46575\/eu-must-publish-sustainable-food-system-plan\/<\/a> (consultat la 04.06.2025).<\/p>\n

[18]<\/a> Daniel Boffey, \u201eDutch city becomes world\u2019s first to ban meat adverts in public\u201d, The Guardian<\/em>, 06.09.2022, disponibil la https:\/\/www.theguardian.com\/world\/2022\/sep\/06\/haarlem-netherlands-bans-meat-adverts-public-spaces-climate-crisis<\/a> (consultat la 04.06.2025).<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n