{"id":842428,"date":"2024-03-08T07:11:37","date_gmt":"2024-03-08T04:11:37","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=842428"},"modified":"2024-03-08T07:11:37","modified_gmt":"2024-03-08T04:11:37","slug":"confesiunile-iudeului-marcus-eli-ravage-intreaga-voastra-civilizatie-este-bazata-pe-mitul-evreiesc-noi-am-daramat-zeii-vostri-si-am-indepartat-mostenirea-voastra-stramoseasca-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=842428","title":{"rendered":"Confesiunile Iudeului Marcus Eli Ravage: “\u00centreaga voastr\u0103 civiliza\u021bie este bazat\u0103 pe mitul evreiesc! Noi am d\u0103r\u00e2mat zeii vo\u015ftri \u015fi am \u00eendep\u0103rtat mo\u015ftenirea voastr\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103” – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Confesiunile Iudeului Marcus Eli Ravage: \u201c\u00centreaga voastr\u0103 civiliza\u021bie este bazat\u0103 pe mitul evreiesc! Noi am d\u0103r\u00e2mat zeii vo\u015ftri \u015fi am \u00eendep\u0103rtat mo\u015ftenirea voastr\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103\u201d<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nMartie 8, 2024<\/p>\n

Confesiunile Iudeului Marcus Eli Ravage: \"\u00centreaga voastr\u0103 civiliza\u021bie este bazat\u0103 pe mitul evreiesc! Noi am d\u0103r\u00e2mat zeii vo\u015ftri \u015fi am \u00eendep\u0103rtat mo\u015ftenirea voastr\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103\"<\/a><\/p>\n

Confesiunile Iudeului Marcus Eli Ravage: \u201c\u00centreaga voastr\u0103 civiliza\u021bie este bazat\u0103 pe mitul evreiesc! Noi am d\u0103r\u00e2mat zeii vo\u015ftri \u015fi am \u00eendep\u0103rtat mo\u015ftenirea voastr\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103\u201d<\/strong><\/h2>\n

Iudeul Revici s-a n\u0103scut la 25 iunie 1884 \u00een B\u00e2rlad (Rom\u00e2nia), fiind fiul lui Loeb Revici \u015fi al so\u0163iei sale Bella Rosenthal. \u00cen anul 1900 a emigrat \u00een America lu\u00e2nd numele Ravage. \u00centre anii 1909 \u015fi 1913 a studiat la Universit\u0103\u0163ile din Missouri, Illinois \u015fi Columbia din New York, unde \u015fi-a luat doctoratul. Pe data de 2 decembrie 1915 s-a c\u0103s\u0103torit cu Jeanne Louis Martin din Paris.[]\n<\/p>\n

Era aproape s\u0103 uit motivul tuturor motivelor. Noi suntem poporul cel mai \u00eend\u0103r\u0103tnic care nu a adoptat niciodat\u0103 cre\u015ftinismul \u015fi suntem poporul nelegiuit care am crucificat pe \u00eentemeietorul cre\u015ftinismului. Dar eu v\u0103 spun c\u0103 v\u0103 \u00een\u015fela\u0163i, sau suferi\u0163i de necunoa\u015fterea proprie, sau v\u0103 lipse\u015fte curajul s\u0103 privi\u0163i faptele f\u0103\u0163i\u015f \u015fi s\u0103 recunoa\u015fte\u0163i adev\u0103rul. \u00cei ur\u00e2\u0163i pe jidani nu pentru c\u0103 au trimis la moarte pe Cristos, dup\u0103 cum cred mul\u0163i, ci pentru c\u0103 din noi, din poporul nostru s-a n\u0103scut. Adev\u0103ratul motiv al luptei voastre contra noastr\u0103 nu este faptul c\u0103 noi nu am devenit, ci acela c\u0103 v-am silit pe voi s\u0103 deveni\u0163i cre\u015ftini []\n<\/p>\n

Dac\u0103 voi lua\u0163i \u00een serios vorb\u0103ria despre comploturile jidove\u0219ti, atunci da\u0163i-mi voie s\u0103 v\u0103 atrag aten\u0163ia asupra unui lucru demn de comentat. Ce sens are s\u0103 ne aduce\u0163i acuza\u0163ii privind controlul nostru asupra opiniei publice prin oameni ai finan\u0163elor sau jurnali\u015fti \u015fi magna\u0163i jidani ai cinematografiei, c\u00e2nd \u00eentreaga voastr\u0103 civiliza\u0163ie este bazat\u0103 pe mitul jidovesc![]<\/strong><\/p>\n

Aceasta am\u00a0 realizat-o f\u0103r\u0103 arme, f\u0103r\u0103 gloan\u0163e, f\u0103r\u0103 s\u00e2nge \u015fi b\u0103t\u0103lii zgomotoase, f\u0103r\u0103 violen\u0163\u0103. Noi am s\u0103v\u00e2r\u015fit aceasta numai prin puterea irezistibil\u0103 a spiritului, a inteligen\u0163ei, a ideilor \u015fi a propagandei noastre. Noi am f\u0103cut din voi purt\u0103torii \u00eeng\u0103duitori \u015fi incon\u015ftien\u0163i pe \u00eentreg globul ai misiunii noastre. F\u0103r\u0103 s\u0103 v\u0103 da\u0163i seama la ce v-am supus, v-a\u0163i transformat \u00een mijlocitorii principali ai tradi\u0163iilor rasei noastre \u015fi a\u0163i r\u0103sp\u00e2ndit \u00een cele mai \u00eendep\u0103rtate col\u0163uri ale p\u0103m\u00e2ntului mitologia noastr\u0103.<\/strong><\/p>\n

Poruncile clanului nostru str\u0103mo\u015fesc constituie s\u00e2mburele vie\u0163ii voastre morale. Legile str\u0103mo\u015filor no\u015ftri sunt fundamentul tuturor constitu\u0163iilor voastre \u015fi jurispruden\u0163ei voastre. Legendele \u015fi pove\u015ftile noastre sunt soliile sfinte pe care le \u015fopti\u0163i copiilor vo\u015ftri cu o voce plin\u0103 de mister.<\/strong> C\u00e2ntecele \u015fi c\u0103r\u0163ile voastre de rug\u0103ciuni sunt pline de scrieri ale poe\u0163ilor no\u015ftri. Istoria noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 face parte neap\u0103rat din \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura pe care preo\u0163ii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii vo\u015ftri o propag\u0103.<\/p>\n

Regii \u015fi profe\u0163ii no\u015ftri sunt eroii vo\u015ftri.<\/strong>\u0162\u0103ri\u015foara noastr\u0103 din trecut este p\u0103m\u00e2ntul vostru sf\u00e2nt. Literatura noastr\u0103 tradi\u0163ional\u0103 este Biblia voastr\u0103.<\/strong><\/p>\n

Ceea ce poporul nostru a g\u00e2ndit \u015fi propov\u0103duit a\u0163i \u00eempletit indisolubil \u00een limba \u015fi tradi\u0163ia voastr\u0103 \u00eenc\u00e2t niciunul din voi nu poate fi considerat cult dac\u0103 nu cunoa\u015fte valorile ereditare ale poporului nostru. Pescarii \u015fi p\u0103storii iudei sunt sfin\u0163ii vo\u015ftri ale c\u0103ror chipuri sunt imortalizate \u00een mii de statui \u015fi icoane \u015fi pentru care a\u0163i ridicat nenum\u0103rate catedrale.<\/strong><\/p>\n

O t\u00e2n\u0103r\u0103 iudeic\u0103 reprezint\u0103 pentru voi simbolul maternit\u0103\u0163ii \u015fi al feminit\u0103\u0163ii. Un iudeu rebel este punctul cardinal al religiei voastre. Noi am d\u0103r\u00e2mat zeii vo\u015ftri \u015fi am \u00eendep\u0103rtat mo\u015ftenirea voastr\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103 \u015fi v-am substituit dumnezeul nostru \u015fi tradi\u0163ia noastr\u0103. \u00cen istoria lumii nu exist\u0103 o cucerire asem\u0103n\u0103toare ca aceasta prin care v-am f\u0103cut supu\u015fii no\u015ftri. []<\/strong><\/p>\n

Deodat\u0103 s-a ridicat din popor un patriot idealist care a \u00eenceput s\u0103 cutreiere \u0163ara pentru a purifica credin\u0163a. El nu a voit o nou\u0103 biseric\u0103. Voin\u0163a sa a fost s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 \u015fi s\u0103 dea via\u0163\u0103 nou\u0103 credin\u0163ei. El a pornit contra preo\u0163ilor \u015fi i-a alungat pe c\u0103m\u0103tari din templu. Aceasta l-a pus \u00een conflict cu st\u0103p\u00e2nirea. Reprezentan\u0163ii Romei, care st\u0103p\u00e2neau Palestina, s-au temut de agita\u0163ia lui revolu\u0163ionar\u0103, l-au arestat, l-au judecat, l-au condamnat la moarte pe cruce, pedeaps\u0103 pe atunci obi\u015fnuit\u0103. Adep\u0163ii lui Iisus din Nazaret, sclavi \u015fi meseria\u015fi dezam\u0103gi\u0163i \u015fi p\u0103r\u0103si\u0163i s-au retras din via\u0163a de toate zilele \u015fi s-au grupat \u00eentr-o fr\u0103\u0163ie de oameni pacifi\u015fti. Dup\u0103 d\u0103r\u00e2marea Ierusalimului de c\u0103tre romani, credin\u0163a lui Iisus a ie\u015fit din nou la suprafa\u0163\u0103. Un iudeu cu numele Paul \u015fi-a pus \u00een g\u00e2nd s\u0103 predice pentru solda\u0163ii romani pacifismul, iubirea aproapelui etc., pentru a submina Imperiul Roman. El a devenit apostolul p\u0103g\u00e2nilor \u015fi \u015fi-a dus activitatea at\u00e2t de bine \u00eenc\u00e2t \u00een patru sute de ani, jum\u0103tate de glob a devenit un morman de d\u0103r\u00e2m\u0103turi \u015fi legea mozaic\u0103 izvor\u00e2t\u0103 din Sion a devenit religia oficial\u0103 a Romei.<\/strong><\/p>\n

Acesta a fost \u00eenceputul puterii noastre \u00een lumea voastr\u0103. Dar acesta a fost doar \u00eenceputul. De la aceast\u0103 dat\u0103 istoria voastr\u0103 este lupta ne\u00eentrerupt\u0103 \u00eentre spiritul vostru str\u0103mo\u015fesc p\u0103g\u00e2n \u015fi spiritul nostru iudaic.<\/p>\n

Jum\u0103tate din r\u0103zboaiele voastre mari sau mici au fost r\u0103zboaie religioase care s-au purtat numai \u00een numele unei doctrine sau alteia. S\u0103 privim cele trei revolu\u0163ii recente din istorie, cea francez\u0103, cea american\u0103 \u015fi cea bol\u015fevic\u0103. Ce altceva au fost dec\u00e2t triumful ideilor jidove\u0219ti, bazate pe dreptate, ordine social\u0103, politic\u0103 sau economic\u0103. Sf\u00e2r\u015fitul este \u00eenc\u0103 departe. Noi suntem \u00eenc\u0103 st\u0103p\u00e2nii. \u00cen momentul de fa\u0163\u0103, credin\u0163a voastr\u0103 va intra \u00een conflict cu fundamentali\u015ftii, pe de o parte, \u015fi interna\u0163ionali\u015ftii, pe de alta. Un r\u0103zboi \u00eentre cei ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne combat\u0103 \u015fi s\u0103 ne \u00eenl\u0103ture (fundamentali\u015fti) \u015fi voi care \u0163ine\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura noastr\u0103. []\n<\/p>\n

Este de mirare c\u0103 ne ur\u00e2\u0163i? Noi v-am pus un bolovan \u00een calea progresului vostru. Noi v-am pus \u00een m\u00e2n\u0103 o carte \u015fi o credin\u0163\u0103 str\u0103in\u0103 pe care voi nu le pute\u0163i digera \u015fi din care cauz\u0103 sunte\u0163i \u00een permanen\u0163\u0103 nelini\u015fti\u0163i. \u00cen acela\u015fi timp nu ave\u0163i t\u0103ria sufleteasc\u0103 nici s\u0103 le respinge\u0163i nici s\u0103 le accepta\u0163i cu toat\u0103 inima. Bine\u00een\u0163eles, voi nu a\u0163i aderat suflete\u015fte niciodat\u0103 total la religia cre\u015ftin\u0103. \u00cen fundul inimii voastre sunte\u0163i \u00eenc\u0103 p\u0103g\u00e2ni.[] Noi am produs sciziune \u00een sufletele voastre, v-am tulburat sim\u0163urile, am f\u0103cut ca dorin\u0163ele voastre s\u0103 fie de ne\u00eendeplinit.<\/strong><\/p>\n

\u00cen v\u00e2ltoarea neajunsurilor zilnice, a luptei pentru bani \u015fi pentru existen\u0163\u0103, trebuie s\u0103 v\u0103 aminti\u0163i de predica de duminic\u0103: \u201es\u0103 nu ai grij\u0103 de ziua de m\u00e2ine\u201d, \u00een lupta pentru un salariu mai bun trebuie s\u0103 v\u0103 aminti\u0163i: \u201eferici\u0163i cei s\u0103raci\u201d. Dac\u0103 \u00eencerca\u0163i s\u0103 c\u0103de\u0163i \u00een ispit\u0103, atunci, \u00een spiritul \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii iudaice, o m\u00e2n\u0103 nev\u0103zut\u0103 v\u0103 atinge pe um\u0103r \u015fi v\u0103 ia paharul de la gur\u0103.\u00a0Totu\u015fi voi nu ve\u0163i fi niciodat\u0103 cre\u015ftini adev\u0103ra\u0163i. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103 noi v-am ales r\u0103u. \u00cens\u0103 noi v-am stricat pentru totdeauna pl\u0103cerea de a fi p\u0103g\u00e2ni. Noi \u00een locul vostru am face la fel.<\/strong><\/p>\n

Numai c\u0103 noi nu ne vom pierde timpul cu explica\u0163ii pentru aceast\u0103 ur\u0103. Noi nu vom c\u0103uta s\u0103 formul\u0103m pretexte sau s\u0103 invoc\u0103m motive cusute cu a\u0163\u0103 alb\u0103. \u0162in\u00e2nd seama de milioanele de oameni de afaceri iudei, nu vom vorbi mereu despre comunism ca despre o inven\u0163ie jidoveasc\u0103; \u0163in\u00e2nd seama de milioanele de lucr\u0103tori jidani, nu ne vom face noi \u00een\u015fine ridicoli vorbind despre capitalismul interna\u0163ional ca fiind un monopol jidovesc. Nu, noi vom merge direct la \u0163int\u0103. Vom analiza de aproape brambureala confuz\u0103, amestec de cre\u015ftinism \u015fi p\u0103g\u00e2nism care se nume\u015fte civiliza\u0163ie \u015fi vom declara sus \u015fi tare: Nu, mul\u0163umim pentru acest \u201etalme\u015f-balme\u015f\u201d, pentru profe\u0163ii vo\u015ftri, pentru Biblia voastr\u0103![]\n<\/p>\n

Voi a\u0163i fost totdeauna guverna\u0163i de o minoritate \u015fi mie mi se pare absolut neimportant de unde vine cheia care v\u0103 guverneaz\u0103 \u015fi ce credin\u0163\u0103 are aceast\u0103 minoritate. Influen\u0163a noastr\u0103 este \u00eens\u0103 adev\u0103rat\u0103 \u015fi este mult mai mare \u015fi mai viclean\u0103 dec\u00e2t sunte\u0163i \u00een stare s\u0103 pricepe\u0163i. Aceast\u0103 lupt\u0103 a voastr\u0103 contra jidanilor ne provoac\u0103 durere de cap, ne \u00eentristeaz\u0103 dar ne \u015fi amuz\u0103. Voi face\u0163i pe groz\u0103vii. Alerga\u0163i \u00eencoace \u015fi \u00eencolo \u015fi vorbi\u0163i peste tot \u00eengrozi\u0163i c\u0103 influen\u0163a jidoveasc\u0103 este pretutindeni. Acest lucru ne face s\u0103 ne \u201etremure\u201d tot corpul. Noi recunoa\u015ftem nedreptatea ce v-am f\u0103cut-o silindu-v\u0103 s\u0103 lua\u0163i o tradi\u0163ie str\u0103in\u0103<\/strong>. \u201eTremur\u00e2nd\u201d v\u0103 pun aceast\u0103 \u00eentrebare: c\u00e2nd ve\u0163i \u00een\u0163elege, \u00een sf\u00e2r\u015fit, c\u0103 credin\u0163a voastr\u0103, educa\u0163ia voastr\u0103, morala voastr\u0103, sistemul vostru social, administrativ \u015fi legislativ sunt de la origine croite dup\u0103 modelul iudaic \u201ejudisch\u201d.<\/strong><\/p>\n

Apoi, scoate\u0163i la iveal\u0103 detalii \u015fi vorbi\u0163i despre financierii jidani \u015fi regii cinematografului. Deodat\u0103 \u00eencet\u0103m s\u0103 \u201etremur\u0103m\u201d \u015fi ne apuc\u0103 r\u00e2sul. Respir\u0103m u\u015fura\u0163i \u015fi constat\u0103m c\u0103 goimul nu va cunoa\u015fte niciodat\u0103 gravitatea crimei noastre. Pentru noi acest lucru este inexplicabil. Sau sunte\u0163i pro\u015fti, sau v\u0103 lipse\u015fte curajul s\u0103 ne acuza\u0163i de aceast\u0103 nelegiuire care se vede limpede \u015fi pe care orice avocat inteligent sau judec\u0103tor poate s\u0103 o examineze lini\u015ftit \u015fi f\u0103r\u0103 enervare. De ce s\u0103 ne contrazicem pentru m\u0103run\u0163i\u015furi f\u0103r\u0103 sens c\u00e2nd este mult mai lesne s\u0103 ne acuza\u0163i pentru fapte capitale? De ce ne acuza\u0163i de un fals vizibil \u015fi grosolan ca Protocoalele Sionului, c\u00e2nd ne pute\u0163i confrunta cu Apocalipsul Sf. Ioan? De ce pierde\u0163i timpul cu acuza\u0163iile la adresa lui Marx \u015fi Trotzki c\u00e2nd pute\u0163i s\u0103 ne pune\u0163i \u00een \u00eencurc\u0103tur\u0103 cu Iisus din Nazaret \u015fi Paul din Tarsus<\/a>.[]\n<\/p>\n

Voi ne numi\u0163i revolu\u0163ionari instigatori \u015fi provocatori ai revolu\u0163iilor. Ave\u0163i dreptate, m\u0103 \u00eenchin \u00een fa\u0163a acestei descoperiri! Se pot aduce dovezi f\u0103r\u0103 s\u0103 mistific\u0103m lucrurile c\u0103 noi suntem cei ce am tras sforile \u00een toate revolu\u0163iile voastre. Este de necontestat c\u0103 \u00een revolu\u0163ia lui Luther noi am avut un amestec. Este un lucru\u00a0 dovedit c\u0103 \u00een revolu\u0163iile burghezo-democratice din ultimele secole cum este cea francez\u0103 sau american\u0103 noi am f\u0103cut \u00eenceputul. Dac\u0103 n-am fi f\u0103cut aceasta \u00eensemna s\u0103 nu ne cunoa\u015ftem interesele. Imagina\u0163ia voastr\u0103 ne acuz\u0103 de marele r\u0103zboi mondial \u015fi revolu\u0163ia bol\u015fevic\u0103, dar \u015fi un copil putea s\u0103 vad\u0103 c\u0103 lucrurile nu puteau lua dec\u00e2t o astfel de \u00eentors\u0103tur\u0103 \u00a0\u00cens\u0103 toate aceste comploturi \u015fi revolu\u0163ii nu \u00eenseamn\u0103 nimic \u00een compara\u0163ie cu marea noastr\u0103 conspira\u0163ie de la \u00eenceputul acestei ere, c\u00e2nd am reu\u015fit s\u0103 facem ca religia unei mici secte iudaice s\u0103 fie preluat\u0103 de \u00eentreaga lume apusean\u0103. Prin Reform\u0103 noi am a\u015fezat Biblia noastr\u0103 la loc de cinste. []<\/strong><\/p>\n

Dar r\u0103sturnarea pe care a adus-o cre\u015ftinismul \u00een Europa, lucru u\u015for de dovedit, a fost pus\u0103 la cale \u015fi realizat\u0103 de iudei, drept r\u0103zbunare contra unui Stat neiudaic. \u015ei dac\u0103 tot vorbi\u0163i mereu despre aceste comploturi, nu \u00een\u0163eleg de ce nu men\u0163iona\u0163i \u015fi distrugerea Romei \u015fi a civiliza\u0163iei antice, care au pierit de m\u00e2na cre\u015ftinismului iudaic. Este greu de \u00een\u0163eles c\u0103 voi, cre\u015ftinii, nu cunoa\u015fte\u0163i originea religiei voastre \u015fi nu v\u0103 \u00eentreba\u0163i \u201ede ce\u201d \u015fi \u201ecum\u201d \u00een leg\u0103tur\u0103 cu religia. Istoricii vo\u015ftri, cu excep\u0163ia c\u00e2torva, nu v\u0103 povestesc nimic. C\u00e2t despre documentele \u00een cauz\u0103 care alc\u0103tuiesc Biblia voastr\u0103 nu face\u0163i dec\u00e2t s\u0103 le c\u0103uta\u0163i, dar nu le citi\u0163i cu aten\u0163ie. Noi am f\u0103cut o treab\u0103 bun\u0103. Voi asculta\u0163i orbe\u015fte propaganda noastr\u0103.<\/strong><\/p>\n

Cre\u015ftinismul, pentru voi, nu este un eveniment obi\u015fnuit, istoric, care a reie\u015fit din mersul timpului, ci \u00eemplinirea unei profe\u0163ii dumnezeie\u015fti, jidove\u0219ti. Cre\u015ftinismul nu a distrus, dup\u0103 cum vede\u0163i, cultura noastr\u0103 \u00eenalt\u0103 jidoveasc\u0103 \u015fi nici nu a aruncat omenirea pentru o mie de ani \u00een barbarie \u015fi \u00eentuneric. Cre\u015ftinismul a fost o mare mi\u015fcare revolu\u0163ionar\u0103 pornit\u0103 din Palestina r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 prin agitatori iudei, finan\u0163at\u0103 cu bani iudaici, r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een popor prin toate mijloacele posibile \u015fi asta \u00eentr-o epoc\u0103 c\u00e2nd iudaismul \u015fi Roma erau du\u015fmani de moarte; a fost o lupt\u0103 pe via\u0163\u0103 \u015fi pe moarte care s-a terminat cu pr\u0103bu\u015firea statului neiudaic. []\n<\/p>\n

Dar voi nu vede\u0163i nimic din toate acestea, de\u015fi un copil inteligent, care \u00eenc\u0103 nu este \u00eendobitocit de vr\u0103jitorie teologic\u0103, prin simpla studiere a faptelor poate s\u0103 v\u0103 spun\u0103 despre ce este vorba. Voi \u00eens\u0103 o lua\u0163i razna \u015fi vorbi\u0163i \u00eentruna despre comploturi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu revolu\u0163ia rus\u0103 \u015fi r\u0103zboiul mondial.<\/p>\n

[] Cre\u015ftinismul, legea pornit\u0103 de la Sion \u015fi porunca lui Dumnezeu pornit\u0103 de la Ierusalim au fost cauzele, scrie Gibbon, care au pierdut Roma \u015fi unele dintre valorile culturale ale ei. P\u00e2n\u0103 aici este totul \u00een regul\u0103. Dar Gibbon n-a dezvoltat problema \u00een profunzime. Dup\u0103 cum \u015fti\u0163i, el s-a n\u0103scut \u015fi a murit cu o sut\u0103 de ani \u00eenainte de apari\u0163ia \u201eantisemitismului \u015ftiin\u0163ific\u201d. El a descris religia ce a venit de la r\u0103s\u0103rit \u015fi s-a r\u0103sp\u00e2ndit repede peste toate popoarele \u00eenfloritoare ale vestului. Nu se g\u00e2ndea c\u0103 acest plan ce p\u0103rea c\u0103 duce la m\u00e2ntuire, ducea la distrugere []<\/p>\n

Cortina se ridic\u0103, suntem \u00een anul 65 a.Ch. Drama se petrece \u00een Iudeea \u015fi Roma. Iudeea este o \u0163\u0103ri\u015foar\u0103 mic\u0103 \u00een estul M\u0103rii Mediterane, de 500 de ani nu a fost altceva dec\u00e2t un punct geografic.[] Imperiul Roman, cu capitala republicii lui, Roma, era pe cale de a deveni st\u0103p\u00e2nul lumii. El era cea mai mare putere militar\u0103, mo\u015ftenitorul Greciei antice \u015fi centrul civiliza\u0163iei. P\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 dat\u0103 aceste dou\u0103 \u0163\u0103ri nu au venit deloc sau aproape deloc \u00een contact. Iat\u0103 c\u0103 Roma, f\u0103r\u0103 voia ei, a fost \u00eempins\u0103 s\u0103 se amestece \u00een treburile Iudeei. A izbucnit o ceart\u0103 \u00eentre doi fra\u0163i, pentru tronul acestei \u0163\u0103ri mici. Pompeius, un general roman aflat tocmai \u00een Damasc cu treburi importante, a fost chemat s\u0103 medieze \u00eentre ace\u015fti fra\u0163i. Pompeius, un soldat al republicii, drept \u015fi corect, a trimis pe unul din fra\u0163i \u00een exil, a pus \u00een capul statului un rabin \u015fi a desfiin\u0163at dintr-o lovitur\u0103 tronul. Inten\u0163ia a fost s\u0103 fac\u0103 din Iudeea o provincie roman\u0103. Bine\u00een\u0163eles, iudeii s-au opus unui asemenea plan.[] Iudeii nu erau mul\u0163umi\u0163i \u015fi au creat noi tulbur\u0103ri. Autorit\u0103\u0163ile din Roma s-au ar\u0103tat pu\u0163in binevoitoare. Aceste evenimente au fost numai prologul celor ce aveau s\u0103 urmeze.[]\n<\/p>\n

St\u0103p\u00e2nii neiudei au \u00eenceput s\u0103 introduc\u0103 \u00een Ierusalim binecuv\u00e2ntata cultur\u0103 apusean\u0103: idoli sculpta\u0163i, lupte \u00een aren\u0103, drame grece\u015fti \u015fi lupte \u00eentre gladiatori, toate nefiind pe placul iudeilor. [] \u00cen Galileea, un anume Iudas a provocat o revolu\u0163ie puternic\u0103, sus\u0163inut\u0103 de popor; Ioan Botez\u0103torul ac\u0163iona \u00een regiunea Iordanului. Un alt b\u0103rbat din nord, care se numea Iisus din Nazaret, \u00eempreun\u0103 cu primii doi a ac\u0163ionat ca un maestru, declan\u015f\u00e2nd activit\u0103\u0163i politice, r\u0103zmeri\u0163e, toate \u00eentr-un iscusit \u00eenveli\u015f teologic. To\u0163i trei foloseau aceea\u015fi lozinc\u0103: \u201eTimpul a sosit\u201d \u015fi cur\u00e2nd to\u0163i trei au fost aresta\u0163i \u015fi condamna\u0163i la moarte. Cei doi din Galileea au fost crucifica\u0163i. Iisus din Nazaret a fost la fel ca \u00eenainta\u015fii lui un instigator politic care voia s\u0103-\u015fi elibereze patria de asupritorii str\u0103ini. Exist\u0103 dovezi c\u0103 el voia s\u0103 se instaureze cu for\u0163a pe tronul Iudeei independente.[] El \u00eencepuse s\u0103 predice \u00een mod primitiv \u015fi populist socialismul \u015fi pacifismul.<\/p>\n

Aceast\u0103 schimbare \u00een program i-a adus ura claselor alese \u015fi bogate, a preo\u0163ilor \u015fi patrio\u0163ilor \u015fi a redus num\u0103rul adep\u0163ilor s\u0103i la cei s\u0103raci, lucr\u0103tori \u015fi sclavi. Dup\u0103 moartea sa, apostolii s\u0103i s-au unit \u00eentr-o asocia\u0163ie comunist\u0103. O predic\u0103 pe care odat\u0103 a \u0163inut-o conduc\u0103torul lor pe un deal a devenit pentru ei cadrul atotcuprinz\u0103tor al \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor lui, din care ei \u015fi-au croit programul vie\u0163ii. A fost o ideologie valabil\u0103 mai ales pentru ni\u015fte oameni subjuga\u0163i. Ea promitea, \u00een schimbul suferin\u0163elor pe acest p\u0103m\u00e2nt, fericire dincolo de morm\u00e2nt. Ea f\u0103cea din nevoi \u015fi neputin\u0163\u0103 o virtute. Oamenilor f\u0103r\u0103 perspectiv\u0103 \u00een viitor li s-a spus s\u0103 nu-\u015fi fac\u0103 griji pentru ziua de m\u00e2ine.[]\n<\/p>\n

\u00cenv\u0103\u0163\u0103tura me\u015fterului lor era mai mult de natur\u0103 social-filozofic\u0103, o form\u0103 etic\u0103 a vie\u0163ii, o c\u0103l\u0103uz\u0103 \u00een via\u0163\u0103. Cre\u015ftinismul modern nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 se \u00eentrebe de ce iudeii nu au luat credin\u0163a lui Iisus \u015fi nu l-au acceptat pe el. R\u0103spunsul este c\u0103 la \u00eenceput numai iudeii au fost adep\u0163ii lui. Nu este de mirare c\u0103 \u00eentregul popor iudeu nu s-a al\u0103turat Ebionimilor (primii cre\u015ftini palestinieni).[] A fost o credin\u0163\u0103 a dezam\u0103girii, a resemn\u0103rii. Era un pericol ca morala celor ce ap\u0103rau patria s\u0103 fie, \u00een r\u0103zboi, subminat\u0103. M\u00e2ntuirea sufletului celor ve\u015fnici, a \u00eentinde \u015fi cealalt\u0103 parte a obrazului, aceast\u0103 invita\u0163ie la a face concesii sau: \u201eiube\u015fte-\u0163i propriul du\u015fman\u201d aveau caracterul unei sl\u0103biri a voin\u0163ei poporului \u00een timpuri de criz\u0103, u\u015fur\u00e2nd astfel victoria du\u015fmanului. Astfel, nu este de mirare c\u0103 autorit\u0103\u0163ile iudaice au \u00eenceput cu oprimarea Ebionimilor []<\/strong><\/p>\n

Cel mai aprig du\u015fman al acestei secte a fost Saul din Tarsus (Paul), care avea o educa\u0163ie bazat\u0103 pe cultura greac\u0103. El dispre\u0163uia aceast\u0103 nou\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 consider\u00e2nd-o contrar\u0103 vie\u0163ii \u015fi lumii. Ca iudeu patriot s-a temut ca ea s\u0103 nu influen\u0163eze cauza na\u0163ional\u0103. El f\u0103cuse multe c\u0103l\u0103torii \u015fi cuno\u015ftea mai multe limbi, era omul potrivit de a porni contra acestei doctrine pacifist-sociale \u015fi de a uni comunit\u0103\u0163ile iudaice at\u00e2t de risipite.<\/p>\n

V\u00e2rfurile autorit\u0103\u0163ilor din Ierusalim l-au numit principalul conduc\u0103tor \u00een urm\u0103rirea \u015fi persecu\u0163ia Ebionimilor\u00a0 \u00centr-una din zile, pe c\u00e2nd era \u00een drum spre Damasc, spre a aresta o grup\u0103 din aceast\u0103 sect\u0103, i-a venit o idee. \u00cen descrierea minunat\u0103 a apostolilor este descris\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare ca o viziune pe care a avut-o Paul. El a v\u0103zut clar c\u00e2t de mici erau \u015fansele de izb\u00e2nd\u0103 pentru Iudeea minuscul\u0103 \u00eentr-un conflict armat cu cea mai puternic\u0103 for\u0163\u0103 armat\u0103 din vremea aceea. \u00cen al doilea r\u00e2nd, ceea ce era mai important, el a v\u0103zut clar c\u0103 aceast\u0103 nou\u0103 doctrin\u0103 a vagabonzilor, pe care el o comb\u0103tea, ar putea fi o arm\u0103 \u00eempotriva du\u015fmanului Pacifismul, supunerea oarb\u0103, resemnarea, iubirea aproapelui erau arme periculoase.<\/strong><\/p>\n

R\u0103sp\u00e2ndite \u00een legiunile romane, ele puteau submina caracterul b\u0103rb\u0103tesc al acestora \u015fi astfel Ierusalimul putea triumfa. Cu un cuv\u00e2nt, putem afirma c\u0103 Paul a fot probabil primul om care a intuit posibilit\u0103\u0163ile de a purta un r\u0103zboi prin propagand\u0103.<\/strong> El a sosit la Damasc \u015fi spre marea uimire a celor pe care \u00eei persecutase, a anun\u0163at c\u0103 se converte\u015fte la credin\u0163a lor \u015fi a cerut s\u0103 fie primit \u00een comunitatea lor fr\u0103\u0163easc\u0103. \u00centors \u00een Ierusalim, a expus planul s\u0103u \u00een\u0163elep\u0163ilor Sionului. Dup\u0103 dezbateri \u015fi discu\u0163ii pro \u015fi contra, acest plan a fost aprobat.<\/p>\n

\u00cen r\u00e2ndul c\u0103peteniilor Ebionimilor a \u00eent\u00e2mpinat o mare \u00eempotrivire. Ei au fost foarte b\u0103nuitori \u00een ceea ce prive\u015fte inten\u0163iile, metodele \u015fi obiceiurile preluate spre a r\u0103sp\u00e2ndi aceast\u0103 nou\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, precum \u015fi teama c\u0103 mor pe jum\u0103tate converti\u0163i, vor face iluzorie exactitatea noii credin\u0163e.\u00a0P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00eens\u0103 Paul i-a convins \u015fi pe ace\u015ftia. \u015ei a\u015fa s-a transformat Saul, cel mai \u00eenver\u015funat prigonitor al lui Iisus, \u00een Apostolul Paul, convertitor al p\u0103g\u00e2nilor.[]\n<\/p>\n

Din nefericire, c\u00e2mpul de ac\u0163iune al lui Paul s-a dovedit foarte propice. Aceast\u0103 dogm\u0103, c\u00e2rp\u0103cit\u0103 \u015fi cu multe \u00eenflorituri, a adunat mai repede mai mul\u0163i adep\u0163i dec\u00e2t s-a sperat \u015fi s-a dorit. Planul s\u0103u, s\u0103 nu uit\u0103m, a fost urzit numai pentru ap\u0103rare. \u00cen inten\u0163ia lui nu a fost s\u0103 dea lumii o nou\u0103 Evanghelie; el a sperat numai s\u0103-\u015fi descurajeze inamicul din interior.[] Rezultatul a fost c\u0103 du\u015fmanului i s-au deschis ochii.[] Roma s-a aruncat asupra Ierusalimului cu foc \u015fi spad\u0103 \u015fi, dup\u0103 un asediu \u00eenver\u015funat de patru ani, a distrus cuibul conspiratorilor (70 d.Ch.). Cel pu\u0163in a\u015fa au crezut ei.<\/p>\n

Istoricii din acea vreme ne arat\u0103 exact inten\u0163iile Romei. Ei ne povestesc c\u0103 Nero a dat ordin lui Vespasian \u015fi fiului s\u0103u Titus s\u0103 distrug\u0103 Palestina \u015fi cre\u015ftinismul.[] Pentru romani cre\u015ftinismul nu a \u00eensemnat nimic altceva dec\u00e2t iudaism militant, o p\u0103rere care nu difer\u0103 mult de realitate.[] Paul a fost hot\u0103r\u00e2t s\u0103 ascut\u0103 noua sa arm\u0103 sub nasul lui Nero \u015fi s\u0103-l fac\u0103 s\u0103 simt\u0103 ascu\u0163imea ei, dar nu a avut curajul s\u0103 o foloseasc\u0103 cu toat\u0103 for\u0163a. Acum, c\u00e2nd r\u0103ul se \u00eent\u00e2mplase \u015fi Iudeea nu mai avea ce s\u0103 piard\u0103, Paul a renun\u0163at la orice scrupule \u015fi a p\u00e2rjolit cu r\u0103zboi \u0163ara inamicului. Scopul lui a fost s\u0103 \u00eengenuncheze Roma a\u015fa cum a fost \u00eengenuncheat Ierusalimul \u015fi s\u0103 o rad\u0103 de pe hart\u0103 a\u015fa cum a fot ras Ierusalimul.<\/p>\n

Dac\u0103 scrierile lui Paul nu vor reu\u015fi s\u0103 v\u0103 dea un tablou complet asupra activit\u0103\u0163ii lui, atunci doresc s\u0103 v\u0103 atrag aten\u0163ia asupra tovar\u0103\u015fului s\u0103u mai sincer \u015fi mai obiectiv, Ioan. \u00cen timp ce Paul, ac\u0163ion\u00e2nd \u00een umbra Palatului Imperial \u015fi jum\u0103tate din timp ca prizonier \u00een \u00eenchisorile romane, \u00eencerca s\u0103 se fac\u0103 \u00een\u0163eles prin parabole \u015fi aluzii camuflate, Ioan, care se adresa cet\u0103\u0163enilor nemul\u0163umi\u0163i din Asia, putea s\u0103-\u015fi permit\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 deschis. \u00cen orice caz, bro\u015fura lui, \u201eApocalipsa lui Ioan\u201d, este o descriere exact\u0103 a celor \u00eent\u00e2mplate \u015fi adev\u0103rata fa\u0163\u0103 a lucrurilor. Roma, numit\u0103 cu fantezie Babilon, este descris\u0103, \u00een limba lui plin\u0103 de ur\u0103, ca mama tuturor prostituatelor \u015fi oroarea \u00eentregului p\u0103m\u00e2nt,[] Cuceritorii cre\u015ftini \u00eenotau \u00een s\u00e2nge p\u00e2n\u0103 la h\u0103\u0163ul cailor: \u201eBucura\u0163i-v\u0103 de c\u0103derea ei, tu cerule \u015fi voi sfin\u0163ilor apostoli \u015fi profe\u0163i, Dumnezeu v-a r\u0103zbunat!\u201d Care este sf\u00e2r\u015fitul \u015fi scopul final al acestui haos \u015fi al acestei pustiiri? Ioan nu este at\u00e2t de reticent \u015fi ne spune totul. El \u00ee\u015fi \u00eencheie profe\u0163ia sa cu o viziune minunat\u0103 a noului, adic\u0103 recl\u0103direa Ierusalimului. Nu este, v\u0103 rog frumos, o alegorie fantastic\u0103, ci o realitate, Ierusalimul adev\u0103rat, capitala unui regat mare ce cuprinde \u201ecele 12 semin\u0163ii ale Israelului\u201d.[]\n<\/p>\n

\u00cen anul 200 str\u0103duin\u0163ele lui Paul \u015fi Ioan precum \u015fi ale urma\u015filor acestora au f\u0103cut progrese at\u00e2t de mari \u00een r\u00e2ndul tuturor claselor societ\u0103\u0163ii romane \u00eenc\u00e2t cre\u015ftinismul a devenit cultul dominant al \u00eentregului imperiu. A\u015fa precum Paul a prezis, morala \u015fi disciplina se degradaser\u0103 complet, astfel \u00eenc\u00e2t din ce \u00een ce mai mult legiunile \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti, care fuseser\u0103 odinioar\u0103 spaima \u00eentregii lumi \u015fi \u015fira spin\u0103rii a \u00eentregii culturi vestice, fiind \u00een continu\u0103 dec\u0103dere, nu au mai putut face fa\u0163\u0103 n\u0103v\u0103lirilor barbare.<\/p>\n

\u00cen anul 326, \u00eemp\u0103ratul Constantin s-a supus convertirii la cre\u015ftinism \u015fi a declarat cre\u015ftinismul ca religie oficial\u0103, sper\u00e2nd \u00eens\u0103 s\u0103 poat\u0103 \u0163ine \u00een fr\u00e2u aceast\u0103 boal\u0103 viclean\u0103. Dar era prea t\u00e2rziu. Dup\u0103 el, \u00eemp\u0103ratul Iulian a mai \u00eencercat, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, s\u0103 o st\u0103p\u00e2neasc\u0103 prin asuprire. Dar nici \u00eempotrivirea \u015fi nici concesiile nu au mai fost de nici un folos. Aparatul de stat roman a devenit, prin propaganda venit\u0103 din Palestina, total g\u0103unos \u015fi m\u00e2ncat de viermi. Victoria a fost de partea lui Paul.<\/p>\n

Aceasta a fost metoda prin care o credin\u0163\u0103 iudaic\u0103 modificat\u0103 a p\u0103truns \u00een lumea vestic\u0103. Cel pu\u0163in a\u015fa a\u015f argumenta eu, dac\u0103 a\u015f fi antisemit \u015fi dac\u0103 a\u015f c\u0103uta un exemplu demn de crezare de conspira\u0163ie subversiv\u0103 jidoveasc\u0103.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n