{"id":842190,"date":"2025-08-07T18:29:18","date_gmt":"2025-08-07T15:29:18","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=842190"},"modified":"2025-08-07T18:29:18","modified_gmt":"2025-08-07T15:29:18","slug":"religie-fara-religie-sau-spiritual-but-not-religious-ce-se-intampla-cand-vrei-sa-faci-folositoare-ora-de-religie-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=842190","title":{"rendered":"\u201eReligie f\u0103r\u0103 religie\u201d sau spiritual but not religious: ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd vrei s\u0103 faci \u201efolositoare\u201d ora de religie | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
ACTUALITATE<\/a><\/span>\u201eReligie f\u0103r\u0103 religie\u201d sau spiritual but not religious: ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
ACTUALITATE<\/a>OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

\u201eReligie f\u0103r\u0103 religie\u201d sau spiritual but not religious: ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd vrei s\u0103 faci \u201efolositoare\u201d ora de religie<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Constantin B\u0103l\u0103\u0219oiu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: Imagine de Gerd Altmann<\/a> de la Pixabay<\/a><\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

O nou\u0103 idee fr\u0103m\u00e2nt\u0103 min\u021bile creatorilor de pedagogii: modul integrat de educa\u021bie financiar\u0103 \u0219i religie, \u00een locul orei de religie. Ideea a fost formulat\u0103 \u00eentr-un articol<\/a> de c\u0103tre Daniela Vi\u015foianu: \u201eOra de religie la liceu, de la dogm\u0103 la nevoile adolescen\u0163ilor de a fi preg\u0103ti\u0163i pentru via\u0163\u0103\u201d, consilier din Ministerul Educa\u021biei.\u00a0Inten\u021bia e de a rupe religia de predarea ei tradi\u021bional\u0103.<\/p>\n

De ce, de unde? Se crede c\u0103 acestea ar fi nevoile adolescen\u021bilor. Iar acest\u0103 idee \u2013 o variant\u0103 de a face religia util\u0103, care altfel ar b\u0103lti \u00een dogmatism \u0219i irelevan\u021b\u0103. De pild\u0103, elevii ar trebui s\u0103 \u00eenve\u021be c\u00e2t cost\u0103 un divor\u021b, c\u00e2t cost\u0103 un copil, c\u00e2t te cost\u0103 un mariaj sau, de ce nu, o c\u0103snicie.<\/p>\n

Iat\u0103 c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri\u00a0 care, ni se spune, ar fr\u0103m\u00e2nta min\u021bile adolescen\u021bilor. \u00cen epoca planific\u0103rilor, trebuie s\u0103 \u0219tii ce alegeri s\u0103 faci, m\u0103car din punct de vedere financiar (vezi https:\/\/www.news.ro\/edu-news\/op-ed-daniela-visoianu-ora-de-religie-la-liceu-de-la-dogma-la-nevoile-adolescentilor-de-a-fi-pregatiti-pentru-viata-1924403324212025071622108749Ideea<\/a>).<\/p>\n

C\u0103 lucrurile nu func\u021bioneaz\u0103 a\u0219a nic\u0103ieri e destul de clar, dac\u0103 raportezi, de pild\u0103, rata fertilit\u0103\u021bii, rata c\u0103s\u0103toriilor etc la venituri sau salarii. Astfel, \u00ee\u021bi dai seama c\u0103 dac\u0103 fertilitatea \u0219i c\u0103s\u0103toriile sunt \u00eentr-un declin serios \u00een vest, \u00een schimb ele par s\u0103 scad\u0103 mai pu\u021bin \u00een estul Europei, adic\u0103 sunt mai mari.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, salariul mediu pe or\u0103 \u00een Rom\u00e2nia lui 2024 e penultimul cel mai mic din Europa. Sub ea se afl\u0103, evident, Bulgaria, dar cu rate \u0219i mai mari de c\u0103s\u0103torii \u0219i fertilitate. Deci nu lipsa banilor pare s\u0103 fie factorul principal de stres \u00een vest, \u00een orice caz nu a\u0219a cum este \u00een estul Europei, confruntat cu lipsuri financiare mai mari. \u0218i cu toate astea, ai c\u0103s\u0103torii \u0219i rate de fertilitate mai mici \u00een vest \u0219i mai mari, \u00eenc\u0103, \u00een \u021b\u0103ri precum Rom\u00e2nia \u0219i Bulgaria. De\u0219i \u00een declin. Ca atare, decizii esen\u021biale de via\u021b\u0103, care ne deseneaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 decisiv o traiectorie, nu se iau \u00eentotdeauna doar dup\u0103 criterii financiare. Ci mai este \u0219i un altceva <\/em>acolo. Alte nevoi.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

\u00centre noi fie vorba, aici b\u0103lte\u0219te o confuzie \u00eentre educa\u021bia financiar\u0103 (clasa a VIII-a) \u0219i ideea de planning \u2013 un planning general: financiar, familial, personal.<\/p>\n

Despre cealalt\u0103 parte a problemei, \u0219i anume ora de religie, mai exact religie \u0219i educa\u021bie financiar\u0103, am mai multe de spus.<\/p>\n

S\u0103 clarific\u0103m un prim aspect. Punctul de pornire este din start gre\u0219it. Nevoile \u0219i curiozit\u0103\u021bile adolescen\u021bilor sunt f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 importante, dar nu acesta e modul de abordare sau oricum nu asta \u00eenseamn\u0103 educa\u021bie centrat\u0103 pe elev.<\/p>\n

Dac\u0103 ne-am modela educa\u021bia doar \u00een func\u021bie de ideile lor, probabil c\u0103 lucrurile ar ajunge foarte repede s\u0103 arate ca \u00een Harry Potter sau The Hunger Games, cele mai citite c\u0103r\u021bi printre adolescen\u021bi, sau Minecraft, unul din cele mai jucate jocuri. \u00cen plus, \u00eentr-o lume \u00een care pu\u021bine lucruri coincid, de pild\u0103, estim\u0103rile ini\u021biale cu costurile reale finale privind doar renovarea unui simplu apartament, acest mod de a pune problema pare insuficient.<\/p>\n

El nu e complet lipsit de importan\u021b\u0103, s\u0103 ne \u00een\u021belegem, dar cu siguran\u021b\u0103 problema nu e doar de ordin financiar, a\u0219a cum rezult\u0103 din simpla compara\u021bie dintre societ\u0103\u021bile mai prospere \u0219i liberale din Occident \u0219i \u021b\u0103rile mai s\u0103race \u0219i conservatoare est-europene, unde valorile morale mai degrab\u0103 dec\u00e2t motivele financiare par s\u0103 fie prioritare \u00een asemenea alegeri. \u0218i nici nu reprezint\u0103 o tem\u0103 cu care s\u0103 \u00eei atragi pe adolescen\u021bi prea mult, cel pu\u021bin nu la sf\u00e2r\u0219itul clasei a VIII-a sau la \u00eenceputul liceului.<\/p>\n

Este gre\u0219it inclusiv pentru c\u0103 adolescen\u021bii au nevoi de care nu sunt perfect con\u0219tien\u021bi, dintr-un motiv sau altul (adesea mediul extra\u0219colar \u00een care tr\u0103iesc se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 nu fie prea stimulativ), iar a-i ajuta s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 pu\u021bin despre ceva, mai degrab\u0103 dec\u00e2t nimic despre totul e, cu siguran\u021b\u0103, mai folositor. Eticile religioase nu pot fi rupte de contextele lor teologice \u0219i contextele de via\u021b\u0103 \u0219i experien\u021b\u0103 ale celor ce cred, f\u0103r\u0103 a face din ele altceva \u0219i a le lipsi de sens.<\/p>\n

S\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m, \u00eentruc\u00e2t e relevant, c\u0103 procentul femeilor americane, care au trecut printr-un program de planning familial \u0219i \u00ee\u0219i regret\u0103 decizia de a nu avea copii \u00een prima perioad\u0103 de fertilitate, a s\u0103rit de la 10% la 20% \u00eentre 1985-2005, conform unui studiu. Planning familial individualizat, s\u0103 ne \u00een\u021belegem, nu educa\u021bie financiar\u0103 colectiv\u0103. Altceva cred c\u0103 ar trebui discutat aici, cu \u0219anse mult mai bune de a folosi \u00een via\u021b\u0103, dar nu poate fi un subiect de educa\u021bie financiar\u0103 \u0219i poate nici m\u0103car de planning.<\/p>\n

O concluzie provizorie \u00een acest punct este c\u0103 cineva nu pare s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 nimic despre nimic. Nevoile \u0219i preocup\u0103rile adolescen\u021bilor sunt mai degrab\u0103 altele, de\u0219i tr\u0103iesc \u00eentr-o lume \u00een care se planific\u0103 mult. Asta poate \u0219i pentru c\u0103 tr\u0103iesc \u00een cea mai individualist\u0103 \u0219i hedonist\u0103 dintre epoci, care \u00een societ\u0103\u021bile prospere a condus deja la degrev\u0103ri \u0219i modific\u0103ri de life style<\/em>, alt\u0103dat\u0103 de neconceput. Or asta nu are cum s\u0103 nu \u00eei afecteze, plus cultura concubinajului \u0219i a planning-ului, care altminteri au \u00eenceput s\u0103 domine peisajul alegerilor morale \u0219i la noi. Exist\u0103 deja adolescen\u021bi care nici m\u0103car nu au terminat \u00eenc\u0103 liceul, nu se \u00eentre\u021bin singuri \u0219i au acelea\u0219i hobby-uri, dar aleg s\u0103 locuiasc\u0103 \u00eempreun\u0103, separat de p\u0103rin\u021bi, ca ni\u0219te cupluri, \u00eens\u0103 degrevate de r\u0103spunderile specifice unor oameni c\u0103s\u0103tori\u021bi. \u0218i mai sunt \u0219i \u00eencuraja\u021bi \u00een acest sens. Cultura comun\u0103 (adic\u0103 valorile \u0219i institu\u021biile ei, deci domeniul practicii) pare s\u0103 fie cea care sufer\u0103 mai mult, mai degrab\u0103 dec\u00e2t disciplina \u0219i conceptele financiare.<\/p>\n

S\u0103 revenim \u00eens\u0103 la problema religiei. Scopul, unul dintre ele, ni se spune c\u0103 este acela de a o scoate din irelevan\u021ba dogmatic\u0103 \u00een care se g\u0103se\u0219te, de a o face bun\u0103 la ceva. \u0218i ca s-o spun din capul locului, niciuna din cele patru op\u021biuni\/ topici prezentate \u00een articolul amintit, precum abordarea comparativ\u0103 a religiilor sau religia ca fenomen social, nu are vreo leg\u0103tur\u0103 cu educa\u021bia financiar\u0103.<\/p>\n

Imagina\u021bi-v\u0103, de pild\u0103, o discu\u021bie despre ascensiunea sufletelor \u00een religia indian\u0103 (care a condus, \u00eentr-un fel sau altul, la doctrina re\u00eencarn\u0103rilor succesive \u0219i societatea de caste, at\u00e2t de specific\u0103 Indiei) \u0219i alc\u0103tuirea unui buget sau decizia de a divor\u021ba, pe care ar trebui s\u0103 \u021bi-o l\u0103mure\u0219ti sub aspect financiar din clasa a opta.<\/p>\n

Cele patru op\u021biuni sau topici invocate, ca s\u0103 le enum\u0103r, sunt: istoria comparat\u0103 a religiilor; religia ca fenomen social \u0219i filosofic, adic\u0103 un fel de sociologie a religiei; etic\u0103 \u0219i valori morale; \u00een sf\u00e2r\u0219it, explorarea spiritualit\u0103\u021bii personale \u00eentr-un spa\u021biu sigur. Nicio noutate p\u00e2n\u0103 aici, poate cu excep\u021bia ultimului punct, care pare cobor\u00e2t dintr-un vis.<\/p>\n

Cum spuneam, e greu s\u0103 faci ca o discu\u021bie de educa\u021bie financiar\u0103 despre drepturile consumatorului sau banking instruments (sau chiar alegerea personal\u0103 de a face un copil) s\u0103 se potriveasc\u0103 cu ceva din zona comparat\u0103 a religiilor \u0219i sociologia religiilor sau a unei etici transreligioase care s-ar putea s\u0103 \u00eent\u00e2mpine dificult\u0103\u021bi de alt ordin, teologic de pild\u0103.<\/p>\n

De altfel, lucrurile par s\u0103 nu treneze prea mult \u00een aceast\u0103 zon\u0103 comparativ\u0103, \u00eentruc\u00e2t trebuie f\u0103cut totu\u0219i ceva \u00een final cu aceste discu\u021bii \u0219i justificat\u0103 \u00eentr-un fel ideea ini\u021bial\u0103 de a vorbi de educa\u021bie financiar\u0103 la ora de religie. Iar aceast\u0103 direc\u021bie, pe care o impune o astfel de abordare comparativ\u0103 dincolo de dogm\u0103 <\/em>a religiilor, spre un fel de esen\u021b\u0103 comun\u0103 a tuturor religiilor, unde s\u0103 fie accentuate c\u00e2teva principii morale universale, d\u0103 na\u0219tere, de ce nu, unui soi de summum bonum<\/em> al marilor religii sau unei noi versiuni de religie f\u0103r\u0103 religie<\/strong> (religion without religion<\/em>), la mod\u0103 altminteri \u00een Occident (spiritual but not religious<\/em><\/strong>), dar str\u0103in\u0103 de scopul \u0219i practica oric\u0103rei religii dintre cele cunoscute.<\/p>\n

Predarea dogmatic\u0103 \u00eel afecteaz\u0103 pe intelectualul liber-cuget\u0103tor, deoarece el e pentru o abordare dincolo de dogme.<\/em> Pentru el, predarea dogmatic\u0103 e probabil prea pu\u021bin, insuficient de plural\u0103 sau democratic\u0103 \u0219i astfel periculoas\u0103, adic\u0103 o amenin\u021bare pentru diversitatea religioas\u0103 a lumii \u0219i, \u00eentr-un fel, pentru noua \u0219i ambi\u021bioasa idee inerent\u0103 de umanitate transreligioas\u0103: \u00eei preg\u0103tim pe cei mai ne\u0219tiutori dintre noi s\u0103 fie o parte a acestei diversit\u0103\u021bii, nu ca ortodoc\u0219i sau catolici sau protestan\u021bi sau altceva, ci mai cur\u00e2nd ca diversitatea \u00eens\u0103\u0219i a \u00eentregului mapamond religios, redus\u0103 eventual la o esen\u021b\u0103 comun\u0103. Pentru curiozitatea acestui tip de intelectual, trebuie reamintit, conform unui inventar al religiilor, c\u0103 doar \u00een lumea protestant\u0103 exist\u0103 la ora actual\u0103 45 000 de confesiuni, \u00een general ireconciliabile*, care nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 ridice \u00eentreb\u0103ri. Se \u00een\u021belege, discutate cu alte mijloace, de pild\u0103 Kevin Vanhoozer etc.** Va fi dificil!<\/p>\n

S\u0103 ajungem \u0219i \u00een punctul\u00a0 mai dureros al discu\u021biei. \u00cenlocuirea orei de religie (dogmatice, ca s\u0103 p\u0103strez vocabularul) cu un curs de istorie comparat\u0103 \u0219i sociologie a religiilor e o absurditate. C\u00e2teva motive le-am expus deja. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eei \u00eenve\u021bi pe copii c\u00e2te ceva despre toate, sf\u00e2r\u0219e\u0219ti prin a nu-i \u00eenv\u0103\u021ba de fapt nimic.<\/p>\n

Dac\u0103 m\u0103 \u00eentreba\u021bi pe mine, mult mai folositor ar fi dac\u0103 ai l\u0103sa ora de religie a\u0219a cum este, i-ai \u00eencuraja pe profesorii de religie s\u0103 predea religia dogmatic\u0103, nu s\u0103 fie emisarii unui soi de cre\u0219tinism redus la esen\u021be care nu exist\u0103 sau ecumenism de facto (fiindc\u0103 asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 deja la unele ore de religie \u00een \u0219coli), sau emisarii vreunui ghiveci de educa\u021bie financiar\u0103 \u0219i istorie sau sociologie a religiilor, \u0219i i-ai trimite pe adolescen\u021bi la biseric\u0103, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpla la \u00eenceputul anilor \u201990.<\/p>\n

Nu am inten\u021bia de a oferi un curs despre ceva acum, la final, ci doar a\u0219 creiona principalele obstacolele \u00een calea oric\u0103rei versiuni transreligioase de teologie\/ etic\u0103, de religion without religion<\/em><\/strong>, care ar putea s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 pierdem vremea.<\/p>\n

1) Sociologia \u0219i istoria comparat\u0103 a religiilor sunt ceea ce \u00een mod curent numim, metodologic, \u0219tiin\u021b\u0103. O \u0219tiin\u021b\u0103 a religiei care func\u021bioneaz\u0103 \u00een paralel \u0219i adesea \u00een conflict cu con\u0219tiin\u021ba sau \u00een\u021belegerea de sine a religiei, care este teologia \u00een sensul cel mai larg. \u00centre \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i teologie diferen\u021ba este capital\u0103. Dac\u0103 sociologia \u0219i istoria comparat\u0103 a religiei, care s-au format prin analogie cu \u0219tiin\u021bele naturale, tind s\u0103 dea religiei o \u00een\u021belegere psihologic\u0103 sau social\u0103, teologia \u00een schimb \u00eencepe \u0219i se \u00eencheie cu credin\u021ba.<\/p>\n

Metoda teologiei este lex orandi, lex credendi<\/em>. Teolog, credeau Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi, este doar cel ce se roag\u0103. \u201cCercetarea fenomenului religios de c\u0103tre cineva c\u0103ruia \u00eei este complet str\u0103in nu este de natur\u0103 s\u0103 duc\u0103 la concluzii valabile\u201d, o spuneau foarte bine cei care s-au ocupat de primul manual de istoria religiilor de liceu (Istoria religiilor pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul preuniversitar<\/em>, 1991).<\/p>\n

John Milbank este cel care a identificat \u0219tiin\u021bele sociale cu o form\u0103 de religie sau teologie secular\u0103 \u0219i a conchis c\u0103 singura alegere este nu \u00eentre \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i non-\u0219tiin\u021b\u0103, ci \u00eentre religie \u0219i neoreligie; religie secular\u0103, \u00eentruc\u00e2t \u00eentreaga mo\u0219tenire a g\u00e2ndirii despre adev\u0103r, onestitate, amabilitate, iubire etc, spune el, are un background metafizic \u00een \u00eentregime religios. Secularitatatea sau ra\u021biunea secular\u0103 este o form\u0103 de teologie pervers\u0103 care func\u021bioneaz\u0103 ca \u0219i cum Dumnezeu nu exist\u0103, separat de narativele \u0219i practicile credin\u021bei cre\u0219tine (methodological atheism<\/em>). Milbank a respins, din acest motiv, at\u00e2t \u0219tiin\u021bele sociale ca doctrine ale unei ideologii seculare (neoreligie), c\u00e2t \u0219i neutralitatea domeniului sau spa\u021biului public, dominat de g\u00e2ndirea sau ra\u021biunea secular\u0103, ca profund \u00eendreptate \u00eempotriva religiei \u0219i a bisericii,*** ceea ce nu e greu de verificat \u00een atitudinea elitelor de ast\u0103zi fa\u021b\u0103 de religie \u00een general \u0219i biseric\u0103. Background-ul unor idei ca aceasta e un rezultat al ideologiei seculare.<\/p>\n

Pe scurt, ideea de a renun\u021ba la predarea dogmatic\u0103 a religiei \u00een favoarea unei istorii comparate sau sociologii a religiilor prezint\u0103 acest minus ontologic fundamental, care nu poate fi compensat de nimic, dac\u0103 adolescentului \u00eei lipsesc no\u021biunile \u0219i experien\u021ba pe care practica \u0219i\/ sau legatura str\u00e2ns\u0103 cu biserica le ofer\u0103. \u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, prezint\u0103 un alt minus esen\u021bial, \u00eentruc\u00e2t este \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 doar dintr-o perspectiv\u0103 secular\u0103 \u0219i\/ sau scientist\u0103 <\/strong>(methodological atheism<\/em>)<\/strong>.<\/p>\n

Dincolo de dificult\u0103\u021bile de ordin filosofic, pe care le ridic\u0103 o asemenea paradigm\u0103, consecin\u021bele acestui lucru sunt imense, mai ales dac\u0103 contextul e favorabil. C\u00e2teva se v\u0103d deja \u00een inadecvarea noilor genera\u021bii fa\u021b\u0103 de valorile \u0219i vechile forme \u0219i structuri de existen\u021b\u0103 moral\u0103 \u0219i social\u0103, care are un aspect radical \u0219i demolator, de pild\u0103 mi\u0219carea woke<\/em>. P\u0103strarea \u0219i predarea religiei de c\u0103tre preo\u021bi \u0219i profesori preg\u0103ti\u021bi \u00een facult\u0103\u021bile de teologie, \u00een aceste condi\u021bii, e poate the last mohican<\/em> al unei educa\u021bii publice \u00eenc\u0103 normale, aflat\u0103 pe punctul de a fi nivelat\u0103, risc\u00e2nd s\u0103 fie definitiv transformat\u0103 \u00eentr-un instrument de \u00eendoctrinare secular\u0103 \u0219i\/ sau neoreligioas\u0103. <\/strong><\/p>\n

2) Ideea de a ne focaliza pe aspectul etic al religiei\/ religiilor \u00eentr-un dincolo de dogm\u0103 <\/em>creeaz\u0103 mai multe probleme dec\u00e2t rezolv\u0103. A te situa dincolo de dogm\u0103<\/em>, \u00eentr-o form\u0103 sau alta de religie f\u0103r\u0103 religie<\/em>, este un ecou al \u00eencerc\u0103rilor de a concepe etica drept un domeniu autonom, \u00eencep\u00e2nd cu epoca iluminist\u0103.<\/p>\n

Astfel, resping\u00e2nd concluziile teologiei medievale, conform c\u0103rora ceea ce \u021bine de domeniul esen\u021belor poate fi cunoscut de facult\u0103\u021bile umane \u2014 un impuls a venit, de pild\u0103, \u0219i din direc\u021bia respingerii argumentului ontologic medieval, pe motiv c\u0103 face o confuzie \u00eentre existen\u021b\u0103 \u0219i atributele ei \u2014, filosofia iluminist\u0103 a respins posibilitatea ca Dumnezeu s\u0103 fie sursa \u0219i \u021belul moralit\u0103\u021bii cre\u0219tine, c\u0103ut\u00e2nd baza moralit\u0103\u021bii, \u00een aceste condi\u021bii, \u00een ra\u021biunea practic\u0103 (un vol. excelent este Roger Scruton, Kant<\/em>, Humanitas, 1998).<\/p>\n

Acest lucru ne duce din nou cu g\u00e2ndul la cuvintele lui Milbank c\u0103 g\u00e2ndirea a\u0219a-zis nonreligioas\u0103 este pe fond o form\u0103 de religie pervers\u0103, profund anti-religioas\u0103, sus\u021binut\u0103 de practicile \u0219i filosofiile seculare, nu ceva ap\u0103rut natural doar prin simpla \u00eendep\u0103rtare a influen\u021bei religiei. Dar nu acest lucru m\u0103 intereseaz\u0103 s\u0103 \u00eel demonstrez. Semnalul pe care \u00eel dau majoritatea teologilor este c\u0103 a desprinde etica de contextul ei teologic \u0219i contextul de via\u021b\u0103 \u0219i experien\u021b\u0103 al celor ce cred \u00eenseamn\u0103 a face din ea altceva \u0219i a o lipsi de sens.<\/p>\n

John Zizioulas, de pild\u0103, a argumentat \u00een favoarea caracterului profund eshatologic al eticii, recunosc\u00e2nd realitatea p\u0103catului \u0219i a sfin\u021beniei ca o problem\u0103 ontologic\u0103 mai degrab\u0103 dec\u00e2t moral\u0103. Scopul eticii nu este corectarea unui p\u0103cat sau dob\u00e2ndirea unor virtu\u021bi \u00een vederea unei socialit\u0103\u021bi mai bune sau a perfec\u021biunii morale, ci sfin\u021benia,<\/strong> fiindc\u0103 p\u0103catul sau r\u0103ul este descris nu ca o \u00eenc\u0103lcare a unei legi, ci \u201cca o consecin\u021b\u0103 a rupturii comunit\u0103\u021bii dintre Crea\u021bie \u0219i Dumnezeu \u0219i a sclaviei fa\u021b\u0103 de moarte.\u201d<\/p>\n

Rezolvarea nu poate veni \u00een acest caz de la moral\u0103, oric\u00e2te virtu\u021bi am dob\u00e2ndi, ci doar de la ontologie, o ontologie ancorat\u0103 \u00een noua via\u021b\u0103 \u00een Hristos, \u00een care am intrat prin botez<\/strong>. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, Zizioulas ne aminte\u0219te c\u0103 termenul \u201cetic\u0103\u201d era necunoscut \u00een tradi\u021bia ortodox\u0103 p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, \u00eentruc\u00e2t morala se confunda cu noua via\u021b\u0103 \u00een Hristos \u0219i astfel cu sfin\u021benia al c\u0103rei scop era, \u00een acela\u0219i timp. \u0218i este foarte atent s\u0103 precizeze cadrul trasat de ontologia eshatologic\u0103 a bisericii atunci c\u00e2nd vorbe\u0219te de etic\u0103, de pild\u0103 esen\u021ba ontologic\u0103 a eticii (ontological essence of ethics<\/em>).****<\/p>\n

Iar Vigen Guroian va puncta c\u0103 dac\u0103 ortodoc\u0219ii ezit\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 de moral\u0103 ca de o disciplin\u0103 separat\u0103, este fiindc\u0103 \u201cmoralitatea este str\u00e2ns legat\u0103 de sacramente, binecuv\u00e2nt\u0103ri \u0219i doxologie\u2026<\/p>\n

\u00cen etica Bisericii de R\u0103s\u0103rit, moralitatea are de-a face \u00een principal cu scopul credin\u021bei \u00een sine, restaurarea imaginii lui Dumnezeu \u00een fiin\u021bele umane, theosis<\/em>-ul lor sau cre\u0219terea \u00een sfin\u021benie \u0219i asem\u0103narea cu Dumnezeu. Dragostea este sacramentul sau tratamentul care vindec\u0103 p\u0103c\u0103to\u0219enia umanit\u0103\u021bii \u0219i condi\u021bia mortalit\u0103\u021bii, fiind totodat\u0103 energia care une\u0219te persoanele \u00een comuniune cu Dumnezeu.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 viziune, nu exist\u0103 a\u0219adar loc pentru autonomia eticii. Mai cur\u00e2nd etica este un mod \u00a0uman deosebit de realizare \u0219i tr\u0103ire a adev\u0103rului existen\u021bei. Dublul scop al moralit\u0103\u021bii umane este sfin\u021benia \u0219i nemurirea\u201d(p. 216-7).*****<\/p>\n

Ca \u0219i Zizioulas, Guroian puncteaz\u0103 aspectul ontologic al eticii. El spune c\u0103 Dumnezeu a imprimat datoria \u00een inima omului ca un imperativ \u00eenn\u0103scut, dar c\u0103 cre\u0219tinismul r\u0103s\u0103ritean nu a acceptat niciodat\u0103 dualismele dintre natur\u0103 \u0219i gra\u021bie \u0219i lege \u0219i evanghelie ale Occidentului catolic medieval \u0219i protestant, care au condus acolo la dezvoltarea eticii \u0219i teoria dreptului natural. Fiindc\u0103 \u00centruparea lui Dumnezeu este mijlocul prin care p\u0103catul \u0219i moartea sunt \u00eendep\u0103rtate, iar pr\u0103pastia dintre Dumnezeu \u0219i creatur\u0103 e dep\u0103\u0219it\u0103.<\/p>\n

M\u00e2ntuirea nu a fost \u0219i nu este un corectiv moral sau un remediu al p\u0103catului originar. M\u00e2ntuirea este o continuare, spune Guroian, a ac\u021biunii creatoare a lui Dumnezeu \u00een lume \u0219i a perfectibiliz\u0103rii, \u00eentruc\u00e2t scopul ei este ca toate creaturile, dar \u00een mod special omul, creat dup\u0103 propria imagine, s\u0103 fie atrase \u201c\u00eentr-o mereu mai mare comuniune cu fiin\u021ba lui Dumnezeu Treimic.\u201d <\/strong>Etica nu poate fi atunci dec\u00e2t teocentric\u0103. Guroian continu\u0103: \u201cEa depinde de poc\u0103in\u021b\u0103 (metanoia<\/em>) \u0219i credin\u021ba \u00een adev\u0103rul m\u00e2ntuirii \u0219i al vie\u021bii eterne, revelate deplin de Dumnezeu \u00een Iisus Hristos.\u201d<\/p>\n

Ca s\u0103 \u00eenchid aceast\u0103 discu\u021bie despre o moral\u0103 f\u0103r\u0103 sau dincolo de Teologie, cel care a punctat excelent problemele unei asemenea morale, \u00een acela\u0219i timp cu solu\u021bionarea lor, este p\u0103rintele John Breck :<\/p>\n

\u201eDac\u0103 exist\u0103 \u00een prezent at\u00e2ta confuzie \u00een privin\u021ba lu\u0103rii deciziilor etice, aceasta nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 din cauza nout\u0103\u021bii \u015fi complexit\u0103\u021bii problemelor cu care ne confrunt\u0103m. Motivul principal este faptul c\u0103 disciplina eticii a fost t\u0103iat\u0103 de r\u0103d\u0103cinile ei teologice. Dac\u0103 e s\u0103 se constituie ca o veritabil\u0103 \u201eteologie moral\u0103\u201d, reflec\u021bia etic\u0103 trebuie s\u0103 porneasc\u0103 de la credin\u021ba Bisericii \u015fi s\u0103 o exprime pe aceasta.<\/p>\n

Ea trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u015fi s\u0103 sf\u00e2r\u015feasc\u0103 cu convingerea c\u0103 Iisus Hristos singur este Calea, Adev\u0103rul \u015fi Via\u021ba, temelia \u015fi finalitatea oric\u0103rei ac\u021biuni morale, oric\u00e2t de specific\u0103 (concret\u0103) sau trivial\u0103 ar p\u0103rea. Etica este teologie aplicat\u0103, teologia \u00een ac\u021biune. Ca atare, ea \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte cea mai elementar\u0103 \u015fi elocvent\u0103 afirmare \u00een cunoscuta exhorta\u021bie liturgic\u0103 ce \u00eencheie multe slujbe ortodoxe: Pe noi \u00een\u015fine \u015fi unii pe al\u021bii \u015fi toat\u0103 via\u021ba noastr\u0103 lui Hristos Dumnezeul nostru s\u0103 o d\u0103m<\/em>.\u201d******<\/p>\n

Nu e nevoie de comentarii elaborate, p\u0103rintele Breck e l\u0103muritor. Reflec\u021bia etic\u0103 trebuie s\u0103 porneasc\u0103 de la credin\u021ba bisericii \u0219i s\u0103 o exprime pe aceasta. Confuzia \u0219i problemele apar tocmai fiindc\u0103 etica a fost t\u0103iat\u0103 de r\u0103d\u0103cinile ei teologice \u0219i contextul de via\u021b\u0103 \u0219i experien\u021b\u0103 al celor ce cred, nu invers. P\u0103rintele Breck a exprimat aici \u00eentreaga convingere a bisericii c\u0103 etica cre\u0219tin\u0103 este fundamental teonom\u0103 sau teocentric\u0103, este teologie aplicat\u0103. Iisus Hristos este temelia \u0219i finalitatea oric\u0103rei ac\u021biuni morale.<\/p>\n

Pe scurt, ideea de a oferi un fel curs combinat de probleme financiare \u0219i istorie comparat\u0103 \u0219i sociologie a religiilor la \u0219i \u00een locul orei de religie este de natur\u0103 s\u0103 genereze mai multe probleme dec\u00e2t rezolv\u0103, at\u00e2t morale, c\u00e2t \u0219i practice, sf\u00e2r\u0219ind prin a spori confuzia \u0219i dilemele. Nu spun c\u0103 \u00eentre economie \u0219i religie nu exist\u0103 pun\u021bi, departe de mine, dar acest mod de a face religia atractiv\u0103, dezbr\u0103c\u00e2nd-o de caracterul ei dogmatic \u0219i organizat, d\u00e2nd impresia c\u0103 scopul religiei e de a c\u00e2rpi via\u021ba social\u0103, e cum nu se poate mai gre\u0219it \u0219i departe de adev\u0103r.<\/p>\n

\u00cencerc\u0103rile de acest tip nu au \u00eenceput cu articolul amintit la \u00eenceput, s\u0103 ne \u00een\u021belegem, \u0219i probabil nu se vor sf\u00e2r\u0219i, dar acum au g\u0103sit la guvern \u0219i ME unii consilieri f\u0103r\u0103 cunoa\u0219tere a fenomenului religios.<\/p>\n

Nota bene:<\/em> singurul mod de a discuta despre economie \u0219i religie \u00eentr-un mod convenabil pentru ambele este cel care dep\u0103\u0219e\u0219te separatismul dintre natur\u0103 \u0219i gra\u021bie, sacerdotium et regnum <\/em>sau sacru \u0219i profan, \u0219i face din economie mijlocul prin care, a\u0219a cum spunea Serghei Bulgakov, va reda crea\u021bia sensului \u0219i identit\u0103\u021bii ei esen\u021biale. Doar p\u0103str\u0103nd sau c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 sus\u021bin\u0103 aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu sensul sau identitatea esen\u021bial\u0103 a lucrurilor (natura naturans<\/em>), activitatea economic\u0103 sau ac\u021biunea omului asupra acestor lucruri (natura naturata<\/em>) nu va degenera \u00een ceva mecanic \u0219i \u00eentunecat, contribuind la transformarea lumii \u00eentr-un cosmos, \u00een sensul originar al cuv\u00e2ntului.*******<\/p>\n

Nu acesta e cazul lumii \u00een care tr\u0103im. \u0218i, din p\u0103cate, nici nu exist\u0103 o asemenea cultur\u0103 \u0219i valori la unele figuri din sfera de decizie \u0219i programe pedagogice.<\/p>\n

__________<\/strong><\/p>\n

* Donavyn Coffey, \u201cWhy does Christianity have so many denominations?\u201d, july 29, 2022,\u00a0 https:\/\/www.livescience.com\/christianity-denominations.html<\/a><\/p>\n

** Kevin Vanhoozer, Holy Spirit and Scripture, https:\/\/youtube.com\/watch?v=jU6LUHL_hCA&feature=share<\/a><\/p>\n

*** John Milbank \u2013 The Myth of the Secular, https:\/\/youtu.be\/M7Jd0kL0plo?si=aJ60ojr2hbSeOKjN<\/a><\/p>\n

Radical Orthodoxy: an overview, https:\/\/www.hprweb.com\/2018\/07\/radical-orthodoxy-an-overview\/<\/a><\/p>\n

****John Zizioulas, \u201cOntology and Ethics\u201d, Sabarnost<\/em> 6, 2012, https:\/\/www.scribd.com\/document\/422822884\/John-Zizioulas-Ontology-and-Ethics-Sabornost-Vol-6-2012<\/a><\/p>\n

***** Vigen Guroian, \u201cDifferentiation in Christian Ethics\u201d, The Blackwell Companion to Religious Ethics<\/em>, 2007, http:\/\/ndl.ethernet.edu.et\/bitstream\/123456789\/10877\/1\/14.pdf.pdf<\/a><\/p>\n

****** John Breck, Darul sacru al vie\u021bii, Patmos, 2001, https:\/\/archive.org\/details\/John_Breck-Darul_sacru_al_vietii\/mode\/2up<\/a><\/p>\n

******* Daniel Paine and Christopher Marsh, \u201cSergei Bulgakov\u2019s Sophic Economy: An Eastern Orthodox Perspective on Christian Economics\u201d, Spring<\/em> 2009, https:\/\/christianeconomists.org\/article\/sergei-bulgakovs-sophic-economy-an-eastern-orthodox-perspective-on-christian-economics\/<\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n