{"id":842042,"date":"2025-09-02T13:18:21","date_gmt":"2025-09-02T10:18:21","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=842042"},"modified":"2025-09-02T13:18:21","modified_gmt":"2025-09-02T10:18:21","slug":"paternalism-dupa-liberalism-1-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=842042","title":{"rendered":"Paternalism dup\u0103 liberalism (1) | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
ACTUALITATE<\/a><\/span>Paternalism dup\u0103 liberalism (1)<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
ACTUALITATE<\/a>ECONOMIE<\/a>OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Paternalism dup\u0103 liberalism (1)<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Drago\u0219 Dragoman<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Liberalismul clasic a disp\u0103rut. Iar neoliberalismul care l-a \u00eenlocuit nu este chiar un liberalism. Aceasta este constatarea actual\u0103, c\u00e2nd vedem adaptarea capitalismului la regulile constr\u00e2ng\u0103toare ale autoritarismului birocratic. De fapt, adaptarea este un termen mai pu\u021bin cuprinz\u0103tor dec\u00e2t co-participarea, co-generarea.<\/strong><\/p>\n

Neoliberalismul nu s-a adaptat unui stat birocratic pe care l-a cucerit, el a \u00eenregistrat tendin\u021bele sociale spre masificare, conformism \u0219i obedien\u021b\u0103 \u0219i a participat la noua construc\u021bie politic\u0103, prelu\u00e2nd roluri de control \u0219i reglementare ce-i erau complet str\u0103ine \u00eenainte.<\/p>\n

La origini, capitalismul este un sistem de produc\u021bie ce nu acord\u0103 vreo func\u021bie aparte birocra\u021biei moderne de stat. Dar nimic din ethosul liberalismului clasic nu mai supravie\u021buie\u0219te ast\u0103zi. Noua form\u0103 a capitalismului, mai ales organizarea marelui capital bancar, militar-industrial, farmaceutic \u0219i tehnologic, este azi o \u00eempletire a func\u021biilor birocratice de stat cu profitul direc\u021bionat privat.<\/p>\n

Simbioza marelui capital cu birocra\u021bia sufocant\u0103 a reglement\u0103rii tuturor aspectelor vie\u021bii publice \u0219i, din ce \u00een ce mai mult, private, este tabloul dec\u0103derii capitalismului clasic. \u00cenlocuit de versiunea sa birocratic-corporatist\u0103, adaptat\u0103 noilor transform\u0103ri tehnologice contemporane, el continu\u0103 s\u0103 ofere profit de\u021bin\u0103torilor marelui capital, ced\u00e2nd \u00eens\u0103 complet \u00een fa\u021ba ideii de stat birocratic omniprezent.<\/p>\n

Din punct de vedere intelectual, nimic nu mai r\u0103m\u00e2ne din marile linii directoare ale liberalismului clasic,[1]<\/a> din ideile-for\u021b\u0103 legate de libertatea individual\u0103, libertatea de asociere, libertatea de opinie \u0219i de exprimare, c\u0103utarea fericirii \u0219i beneficiile propriet\u0103\u021bii garantate prin mijloace publice, de stat.<\/p>\n

Cum s-a dovedit deja, resursele politice \u0219i cele economice fiind legate, eliminarea bazei economice reduce drastic \u0219i resursele politice disponibile, f\u0103c\u00e2nd cet\u0103\u021benii mai vulnerabili \u00een fa\u021ba controlului \u0219i constr\u00e2ngerii operate de guvern. Dar \u0219i invers, \u00een democra\u021bie, trecerea pe scar\u0103 larg\u0103 a propriet\u0103\u021bii private sub control de stat nu se poate opera dec\u00e2t prin reducerea prealabil\u0103 a resurselor politice, adic\u0103 prin coerci\u021bie.[2]<\/a><\/p>\n

Ceea ce p\u0103rea mai demult inacceptabil, anume reglementarea minu\u021bioas\u0103 a tuturor aspectelor vie\u021bii, inclusiv prin restr\u00e2ngerea pie\u021bei \u0219i a libert\u0103\u021bilor de organizare, este ast\u0103zi mai mult dec\u00e2t acceptat de marele capital corporatist birocratic.<\/p>\n

Asta pentru c\u0103 fuziunea corpora\u021bie-birocra\u021bie, acoperit\u0103 de sintagma benign\u0103 a \u201eparteneriatului public-privat\u201d, ofer\u0103 avantaje neb\u0103nuite marelui capital, \u00een contrapondere cu \u201eserviciile\u201d prestate \u00een beneficiul de\u021bin\u0103torilor puterii de stat. De cele mai multe ori, elitele politice se confund\u0103 sau sunt \u00een foarte str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu de\u021bin\u0103torii marelui capital. De\u0219i aceast\u0103 constatare este una banal\u0103, confuzia rolurilor a fost mai pregnant\u0103 \u00een perioada de sf\u00e2r\u0219it a secolului XIX \u0219i \u00een perioada interbelic\u0103 din secolul XX, urmat\u0103 de o democratizare relativ\u0103 dup\u0103 1945.<\/p>\n

Cel pu\u021bin pentru o perioad\u0103, p\u00e2n\u0103 la triumful neoliberalismului ne\u00eengr\u0103dit din 1989, partidele de st\u00e2nga au reu\u0219it o par\u021bial\u0103 echilibrare prin selec\u021bia \u0219i promovarea unei elite social-democrate mai sensibile la nevoile \u0219i starea de spirit a muncitorilor. O analiz\u0103 cantitativ\u0103 extins\u0103 a circula\u021biei elitelor actuale este necesar\u0103, dar observa\u021biile sociologice, de\u0219i limitate cantitativ, ne ofer\u0103 imaginea sugestiv\u0103 a \u201eu\u0219ii rotative\u201d, cea care-i propulseaz\u0103 \u00een func\u021bii publice vizibile pe angaja\u021bii de v\u00e2rf ai marelui capital, pentru a-i redistribui (\u00eenapoi) \u00een v\u00e2rful administr\u0103rii marilor afaceri. Ace\u0219tia sunt pre\u0219edin\u021bi ai Comisiei Europene, pre\u0219edin\u021bi sau prim-mini\u0219tri din statele membre ale UE (Pre\u0219edintele actual al Fran\u021bei, actualul Cancelar al Germaniei), comisari europeni, mini\u0219tri \u00een guvernele \u021b\u0103rilor membre ale UE.<\/p>\n

Pe de-o parte, marile corpora\u021bii beneficiaz\u0103 de reglement\u0103ri favorabile din partea statelor. Ele se refer\u0103 at\u00e2t la protejarea marilor profituri prin netaxare voit\u0103 sau prin acceptarea unor scheme de \u201eoptimizare fiscal\u0103\u201d \u0219i transferuri de capital \u00een \u201eparadisuri fiscale\u201d. Dar se pot referi \u0219i la condi\u021bii favorabile pentru \u201eob\u021binerea\u201d de clien\u021bi captivi, incapabili s\u0103 se desprind\u0103 singuri de monopolurile sau condi\u021biile de utilizare sine qua non<\/em>.<\/p>\n

De exemplu, statul rom\u00e2n condi\u021bioneaz\u0103 plata drepturilor salariale ale propriilor angaja\u021bi (uneori chiar \u0219i a presta\u021biilor sociale) de transferuri bancare, toate supuse taxelor \u0219i comisioanelor, ce se reg\u0103sesc \u00een profiturile marilor b\u0103nci. A\u0219a se explic\u0103, par\u021bial, legiferarea interzicerii folosirii pl\u0103\u021bilor \u00een numerar, ce permite unele excep\u021bii cu privire la plafoane zilnice pentru diferite persoane fizice sau juridice.<\/p>\n

Este vorba de Legea nr. 70\/2015, lege privind opera\u021biunile de \u00eencas\u0103ri \u0219i pl\u0103\u021bi \u00een numerar, votat\u0103 de majoritatea parlamentar\u0103 format\u0103 de Partidul Na\u021bional Liberal (PNL) \u2013 Uniunea Democrat\u0103 a Maghiarilor din Rom\u00e2nia (UDMR) \u2013 Uniunea \u201eSalva\u021bi Rom\u00e2nia\u201d (USR), publicat\u0103 \u00een M.O. nr. 242 din 09.02.2015. Legea interzice (la art. 1, alin. 1) pl\u0103\u021bile \u00een numerar. Permite excep\u021bii de la art. 1, cu plafoane zilnice pentru diferite persoane fizice sau juridice. Parlamentul a redus nivelurile plafoanelor zilnice prin Legea nr. 296\/2023. La presiunea public\u0103, Guvernul PNL-PSD a emis OUG 98 din 09.11.2023 pentru revenirea la prevederile anterioare. Oric\u00e2nd, \u00eens\u0103, Guvernul poate emite OUG pentru anularea excep\u021biilor de la articolul 1, impun\u00e2nd pl\u0103\u021bi bancare pentru toate tranzac\u021biile \u0219i aliment\u00e2nd profiturile marelui capital bancar.<\/p>\n

\u00cen schimb, marile companiile de telecomunica\u021bii, precum \u0219i platformele de media \u0219i social-media, cenzureaz\u0103 \u00een favoarea \u0219i \u00een numele guvernului. Motoarele de c\u0103utare \u201e\u00eengroap\u0103\u201d subiectele sensibile nefavorabile guvernului, la fel cum platformele de social-media \u00eenchid conturi ale celor care nu se conformeaz\u0103 versiunii oficiale guvernamentale, \u0219terg opinii contrare sau care deviaz\u0103 doar cu o nuan\u021b\u0103 de la comunicatele guvernamentale (etichetate drept \u201esurse sigure\u201d \u0219i \u201einforma\u021bii oficiale\u201d) invoc\u00e2nd \u00eenc\u0103lcarea \u201eregulilor comunit\u0103\u021bii\u201d.<\/p>\n

Aceast\u0103 formulare nu spune dac\u0103 ele sunt regulile comunit\u0103\u021bii politice sau ale \u201eclubului\u201d de utilizatori. \u00cen principal, func\u021bia cenzurii este de a \u201econfec\u021biona\u201d un consens aparent, care s\u0103 legitimeze ac\u021biunile birocra\u021biei de stat. De aceea, cenzura se poate referi la subiecte de interes mai larg, precum corup\u021bia guvernamental\u0103, dar \u0219i la subiecte cvasi-personale. Multe din comentariile ironice la adresa proasp\u0103tului ales Pre\u0219edinte al Rom\u00e2niei, Nicu\u0219or Dan, rat\u00e2nd o lovitur\u0103 de la 7 metri \u00eentr-un meci demonstrativ de handbal au fost eliminate de platforma Facebook. Dar la fel au fost eliminate videoclipuri sau chiar conturi pe YouTube (Marius Tuc\u0103), Facebook (Adrian Severin \u0219i Mirel Curea), TikTok (Ion Cristoiu \u0219i Robert Turcescu) \u00een leg\u0103tur\u0103 cu libertatea critic\u0103rii neajunsurilor procesului electoral din decembrie 2024. To\u021bi cei \u00een cauz\u0103 sunt unii dintre jurnali\u0219tii cu cea mai mare experien\u021b\u0103 profesional\u0103 din Rom\u00e2nia. Opinia lor exprimat\u0103 liber ar fi afectat fabricarea consensului referitor la legitimitatea \u0219i legalitatea anul\u0103rii alegerilor preziden\u021biale.<\/p>\n

Astfel, statul birocratic devine omnipotent chiar \u0219i \u00een zona vie\u021bii private \u0219i a comunic\u0103rii \u00een grupuri, ocolind barierele legale cu privire la interzicerea cenzurii (conform Articolului 30 din Constitu\u021bia Rom\u00e2niei sau Primului Amendament al Constitu\u021biei Statelor Unite).<\/p>\n

Ocolind f\u0103\u021bi\u0219 aceste restric\u021bii, statul corporatist-birocratic anuleaz\u0103 chiar substan\u021ba drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor cet\u0103\u021bene\u0219ti. \u0218i dac\u0103 o face cu deplin\u0103 impunitate pentru impunerea cenzurii, la fel de bine o poate face pentru anularea alegerilor ce produc un rezultat neconvenabil (Rom\u00e2nia), pentru interzicerea unei candidaturi considerate neconforme (Rom\u00e2nia, Fran\u021ba) sau pentru anularea \u0219i reluarea unui referendum european ce a produs rezultate indezirabile (Irlanda).<\/p>\n

Astfel, \u201evalorile democratice\u201d pe care birocra\u021bia de stat le clameaz\u0103 \u0219i le r\u0103sp\u00e2nde\u0219te prin organe de pres\u0103 private, dar finan\u021bate din fonduri publice guvernamentale, nu sunt dec\u00e2t simple paravane mediatice pentru colapsul democratic generalizat.<\/p>\n

Mai mult, leg\u0103turile dintre anumite industrii \u0219i birocra\u021bia de stat nu mai reprezint\u0103 de mult un subiect de mirare. Pr\u0103bu\u0219irea moral\u0103 a noii ordini sociale birocratic-capitaliste de dup\u0103 distrugerea liberalismului clasic face ca alian\u021ba dintre produc\u0103tori priva\u021bi de armament sau medicamente, de exemplu, \u0219i birocra\u021bia de stat omnipotent\u0103, s\u0103 nu mai fie condamnabil\u0103.<\/p>\n

Statul birocratic este ast\u0103zi cel care asigur\u0103 pie\u021be de v\u00e2nzare, de exemplu, pentru produsele farmaceutice prin declararea de epidemii \u0219i prin campanii publice de achizi\u021bii sau prin cump\u0103rare de material militar prin enun\u021barea unor \u201epericole existen\u021biale\u201d. Controlul actual a ceea ce a fost c\u00e2ndva presa liber\u0103 (pentru c\u0103 era liberal\u0103), transformat\u0103 \u00een cutie de rezonan\u021b\u0103 a propagandei de stat organizate, scute\u0219te ast\u0103zi birocra\u021bia de stat de cereri de dare de seam\u0103 pentru achizi\u021bii ira\u021bionale de produse farmaceutice (\u00een recent declarata pandemie erau izoletele inutile, vaccinurile \u00een cantit\u0103\u021bi gigantice \u0219i m\u0103\u0219tile neconforme,[3]<\/a> toate la pre\u021buri exorbitante) sau de echipamente militare (baterii de rachete cu raz\u0103 lung\u0103 de lansare, lansatoare de rachete cu raz\u0103 scurt\u0103, transportoare blindate, tancuri, corvete \u0219i submarine, avioane de v\u00e2n\u0103toare) \u0219i muni\u021bie de r\u0103zboi \u00een cantit\u0103\u021bi \u0219i la valori neobi\u0219nuite,[4]<\/a> de neimaginat \u00eenainte de psihoza \u201epericolului esen\u021bial la adresa securit\u0103\u021bii Rom\u00e2niei\u201d.[5]<\/a><\/p>\n

Alian\u021ba indestructibil\u0103 dintre marele capital militar \u0219i birocra\u021bia de stat face ca elitele politice, cele care conduc politica extern\u0103, s\u0103 \u201eidentifice\u201d (atunci c\u00e2nd nu fabric\u0103 direct) amenin\u021b\u0103ri la adresa securit\u0103\u021bii statelor birocratic-capitaliste.[6]<\/a><\/p>\n

Amenin\u021b\u0103rile trebuie eliminate prin angajarea unor noi cheltuieli militare, adic\u0103 de noi comenzi adresate produc\u0103torilor priva\u021bi de armament. Dar la fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een cazul industriei farmaceutice, \u00eentotdeauna gata s\u0103 r\u0103spund\u0103 prompt cererilor birocra\u021biei de stat pentru eliminarea \u201epericolelor iminente\u201d ce amenin\u021b\u0103 \u00een ritm constant statele birocratic-capitaliste, nevoite s\u0103 extind\u0103 indefinit lista achizi\u021biilor de medicamente, vaccinuri, echipamente \u0219i dot\u0103ri necesare.<\/p>\n

Toate aceste transform\u0103ri nu se puteau produce, cum spuneam, f\u0103r\u0103 o component\u0103 moral\u0103, profund necesar\u0103 legitim\u0103rii birocra\u021biei corporatiste de stat. Acesta este paternalismul. Nu voi relua aici condi\u021biile istorice \u0219i conjuncturile domina\u021biei actuale a paternalismului.[7]<\/a><\/p>\n

Ceea ce este exprimat aici este chiar morala, mecanismul etic prin care elitele corporatist-birocratice \u00ee\u0219i impun viziunea paternalist-autoritar\u0103 unei \u00eentregi clase de subordona\u021bi, func\u021bionari, medici, profesori, agricultori, \u00eentreprinz\u0103tori \u0219i muncitori industriali. Asta pentru c\u0103 paternalismul este u\u0219or de identificat \u00een discu\u021biile despre reducerea cheltuielilor statului cu cei \u201easista\u021bi\u201d, cu cei \u201eneproductivi\u201d, cu cei \u201einadapta\u021bi\u201d mediului concuren\u021bial, cel care-i premiaz\u0103 pe \u201e\u00eenving\u0103tori\u201d \u0219i-i pr\u0103bu\u0219e\u0219te pe cei \u201elene\u0219i\u201d. Dar paternalismul devine un element constitutiv \u0219i \u00een alte discursuri, precum cele legate de alegerile \u201egre\u0219ite\u201d pe care cei \u201eneinstrui\u021bi\u201d le fac, oblig\u00e2nd elitele birocratic-corporatiste s\u0103 anuleze rezultatele alegerilor ce risc\u0103 s\u0103 produc\u0103 rezultate \u201enedorite\u201d. La fel, paternalismul este argumentul forte al sistemului actual de cenzur\u0103, un \u201escut al democra\u021biei\u201d ce elimin\u0103 orice opinie (la limit\u0103 orice mic\u0103 nuan\u021b\u0103) ce deviaz\u0103 de la versiunea oficial\u0103 \u0219i \u201ede \u00eencredere\u201d, tocmai pentru c\u0103 a fost enun\u021bat\u0103 de aparatul birocratic de propagand\u0103 de stat.<\/p>\n

[1]<\/a> Pierre Manent, Originile intelectuale ale liberalismului. Zece lec\u021bii<\/em>, trad. rom. Sorin Antohi \u0219i Mona Antohi, Bucure\u0219ti, Humanitas, 2013.<\/p>\n

[2]<\/a> Friedrich A. Hayek, Drumul c\u0103tre servitute<\/em>, trad. rom. Eugen B. Marian, Bucure\u0219ti, Humanitas, 2006.<\/p>\n

[3]<\/a> O comisie parlamentar\u0103 de anchet\u0103 a ilustrat achizi\u021bii nejustificate de materiale sanitare la pre\u021buri excep\u021bional de ridicate, precum izolete la pre\u021buri egale cu ale unor automobile sau cantit\u0103\u021bi de vaccinuri imposibil de explicat nici medical, epidemiologic, nici economic. Marinela S\u00e2rbu, \u201ePSD: Achizi\u021bii-fantom\u0103 la Unifarm de peste 1 miliard de lei \u0219i alt miliard, dar de euro, cheltuit pe vaccinuri inutile\u201d, G\u00e2ndul.ro<\/em>, 19.04.2023, disponibil la https:\/\/www.gandul.ro\/stiri\/psd-achizitii-fantoma-la-unifarm-de-peste-1-miliard-de-lei-si-alt-miliard-dar-de-euro-cheltuit-pe-vaccinuri-inutile-19963524<\/a> (consultat la 30.07.2025). Unifarm, companie public\u0103 de achizi\u021bii, servea drept client pentru produc\u0103torii de produse \u0219i echipamente medicale, dar deciziile de achizi\u021bie erau legitimate prin acte birocratice ale Guvernului PNL condus de Ludovic Orban (pre\u0219edinte PNL), anume O.U.G. 29\/2020 din 18.03.2020.<\/p>\n

[4]<\/a> Sebastian Eduard, \u201ePlan masiv de \u00eenzestrare a Armatei: nave de r\u0103zboi, armament, rachete. Rom\u00e2nia vrea s\u0103 fac\u0103 \u00eentr-un an ce nu a reu\u0219it \u00een 10\u201d, Digi24.ro<\/em>, 12.07.2025, disponibil la https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/actualitate\/plan-masiv-de-inzestrare-a-fortelor-armate-romane-nave-de-razboi-armament-rachete-tragem-linie-si-adunam-3321421<\/a> (consultat la 31.07.2025).<\/p>\n

[5]<\/a> \u00cen mod ironic, achizi\u021biile de material militar realizate de statele membre UE, sub coordonarea Comisiei Europene, au fost exceptate de la calculul deficitului bugetar, deficit bugetar pentru care Comisia trimite, de obicei, \u021b\u0103rile membre, \u00een fa\u021ba Cur\u021bii de Justi\u021bie, pentru nerespectarea \u201enormelor\u201d UE.<\/p>\n

[6]<\/a> Invazia american\u0103 \u00een Siria, Irak \u0219i Afganistan, invazia franco-britanic\u0103 \u00een Libia, incursiunile militare israeliene \u00een Liban \u0219i Siria, toate au fost justificate de \u201epericole iminente\u201d. Toate s-au soldat cu teatre de opera\u021biuni militare, \u00een care armatele finan\u021bate public au \u201echeltuit\u201d produsele \u0219i serviciile produc\u0103torilor \u0219i furnizorilor priva\u021bi.<\/p>\n

[7]<\/a> Drago\u0219 Dragoman, \u201ePersuasiune, fric\u0103 \u0219i supunere. O compara\u021bie \u00eentre trei state europene\u201d, POLIS<\/em>, vol. XIII, nr. 1, 2005, pp. 333-354.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n