{"id":841967,"date":"2025-09-07T09:12:40","date_gmt":"2025-09-07T06:12:40","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=841967"},"modified":"2025-09-07T09:12:40","modified_gmt":"2025-09-07T06:12:40","slug":"aleodor-imparat-si-basmul-popular-romanesc-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=841967","title":{"rendered":"Aleodor \u00cemp\u0103rat \u0219i basmul popular rom\u00e2nesc | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
ACTUALITATE<\/a><\/span>Aleodor \u00cemp\u0103rat \u0219i basmul popular rom\u00e2nesc<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
ACTUALITATE<\/a>OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Aleodor \u00cemp\u0103rat \u0219i basmul popular rom\u00e2nesc<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Constantin B\u0103l\u0103\u0219oiu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Aleodor \u00cemp\u0103rat (Petre Ispirescu) e un fel de schi\u021b\u0103 a basmului cu feciori de \u00eemp\u0103ra\u021bi care nu pot intra oricum \u00een mo\u0219tenirea p\u0103rin\u021bilor. Nu oricine se calific\u0103.<\/strong><\/p>\n

Varianta sofisticat\u0103 a ei, dac\u0103 vre\u021bi, este Harap Alb. Harap Alb apar\u021bine basmului cult. Are o amploare pu\u021bin obi\u0219nuit\u0103 la basmul popular \u0219i e construit pe mai multe planuri, mai sofisticat.<\/p>\n

\u00cencerc\u0103rile au uneori aspect ini\u021biatic, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul lui Harap Alb. Numele pe care \u00eel prime\u0219te Harap Alb, de pild\u0103, e nume de slug\u0103 \u0219i e asociat unui jur\u0103m\u00e2nt \u0219i unei cobor\u00e2ri (\u00eentr-o f\u00e2nt\u00e2n\u0103). \u00cenainte de a porni \u00een c\u0103l\u0103torie, nu \u00eel chema \u00een niciun fel. Cobor\u00e2rea \u00een f\u00e2nt\u00e2n\u0103 e certificatul lui de na\u0219tere, o aluzie la botezul cre\u0219tin \u0219i, de ce nu, la cobor\u00e2rile clasice \u00een infern (Hristos \u00eensu\u0219i este dus \u00een pustie, urc\u0103 pe Muntele schimb\u0103rii la fa\u021b\u0103 sau coboar\u0103 \u00een infern, a\u0219a cum e zugr\u0103vit \u00een icoana \u00eenvierii).<\/p>\n

Aleodor \u00cemp\u0103rat e ca o hart\u0103 simplificat\u0103 a basmului popular: r\u0103ul, fata de \u00eemp\u0103rat \u0219i voinicul, care sunt construc\u021bii mai degrab\u0103 vizuale \u0219i simple \u00eenscrise \u00eentr-o desf\u0103\u0219urare narativ\u0103 extrem de simpl\u0103.<\/p>\n

Jum\u0103tate de om c\u0103lare pe jum\u0103tate de iepure \u0219chiop e r\u0103ul, care e un hybris. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, acesta moare doar fiindc\u0103 e insultat \u0219i respins de fata \u00eemp\u0103ratului Verde\u0219. Jum\u0103t\u0103\u021bile \u00eembinate \u00eentr-o f\u0103ptur\u0103 \u0219i izolarea \u00een care tr\u0103ia, ne dau imaginea medieval\u0103 a r\u0103ului, a\u0219a cum \u00eel \u00eent\u00e2lnim pe pere\u021bii unor biserici mai vechi, la intrare, nici om, nici animal, \u00eentre, nedes\u0103v\u00e2r\u0219it sau indefinibil \u0219i hidos, alungat \u00een iad sau b\u00e2ntuind pustiet\u0103\u021bi. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, din iazm\u0103 \u0219i satan\u0103 nu e scos.<\/p>\n

Fata de \u00eemp\u0103rat, cu obiceiul ei de a-\u0219i ucide pretenden\u021bii care nu se dovedesc superiori ei, e un ecou al unor tradi\u021bii care, de la celebrii Oedip (\u00eent\u00e2lnirea cu Sfinxul) \u0219i Turandot (o frumuse\u021be de o cruzime rar\u0103, care se \u00eenconjurase de o p\u0103dure \u00eentreag\u0103 numai din flac\u0103i vr\u0103ji\u021bi de frumuse\u021bea ei, incapabili s\u0103 \u00eei dezlege ghicitorile, o legend\u0103 turanic\u0103 la baz\u0103) la \u00cembl\u00e2nzirea Scorpiei (Shakespeare) \u0219i-au g\u0103sit loc \u00een basmul popular (sunt cre\u0219tinate ca \u00eentreaga cultur\u0103 clasic\u0103 altminteri, pe principiul cre\u0219tin\u0103rii elenismului). \u00cen tradi\u021bia biblic\u0103, Moise nu dob\u00e2nde\u0219te libertatea poporului \u00eenainte de a dovedi superioritatea religiei \u0219i a Dumnezeului lui \u00een fa\u021ba lui Faraon. Iar Aleodor este fiul de \u00eemp\u0103rat, care iese biruitor \u0219i din \u00eencerc\u0103ri, \u0219i asupra r\u0103ului datorit\u0103 virtu\u021bilor, precum bun\u0103tatea sau caritatea \u0219i cinstea, \u0219i se \u00een\u021belege, datorit\u0103 vom. Devine st\u0103p\u00e2n, de pild\u0103, pe mo\u0219ia lui Jum\u0103tate de om c\u0103lare pe jum\u0103tate de iepure \u0219chiop f\u0103r\u0103 s\u0103 mi\u0219te un deget. Ci doar respect\u00e2ndu-\u0219i cuv\u00e2ntul dat. Principial. Cu aceea\u0219i ocazie, Aleodor cunoa\u0219te \u0219i adev\u0103rata eliberare de r\u0103u.<\/p>\n

Schematic cum e, Aleodor \u00cemp\u0103rat mi se pare materialul surs\u0103 al tuturor variantelor cu voinici f\u0103r\u0103 noroc \u0219i fete greu de c\u00e2\u0219tigat. Dac\u0103 nu e\u0219ti gata s\u0103 pl\u0103te\u0219ti cu via\u021ba \u0219i dac\u0103 nu te dovede\u0219ti mai bun dec\u00e2t to\u021bi ceilal\u021bi, nu po\u021bi fi alesul \u0219i evident nu e locul t\u0103u acolo.<\/p>\n

Ordinea \u00een care sunt integrate toate aceste evenimente \u0219i personaje e una de tip metaistoric, \u00eentruc\u00e2t basmul popular e un produs al acestei perioade premoderne \u00een care biserica, cu tainele \u0219i ierurgiile ei sfin\u021bitoare, era nucleul societ\u0103\u021bii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti de peste o mie de ani, iar lumea func\u021biona, nu dup\u0103 scheme intelectuale de tip cauzal, naturaliste, sociale sau antropologice, ci integral \u0219i organic, pe principiul eshatologic \u201cprecum \u00een cer, a\u0219a \u0219i pe p\u0103m\u00e2nt\u201d. Altminteri, totul ar fi ar\u0103tat ca \u00een Jules Verne sau Mark Twain.<\/p>\n

Fantasticul, pentru toat\u0103 lumea, era un rezultat al acestei spiritualit\u0103\u021bi, a acestei convingeri premoderne c\u0103 ordinea lumii e mai degrab\u0103 moral\u0103 \u0219i spiritual\u0103, ireductibil\u0103 la o \u00een\u021belegere pur orizontal\u0103 a omului \u0219i a lumii. Pentru c\u0103 omenescul, profanul pur, cum ar zice Paul Evdokimov, pentru el, nu exist\u0103. Fantasticul nu e o inven\u021bie \u0219i un compromis al adul\u021bilor fa\u021b\u0103 de cei mici dintr-un motiv sau altul, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor el e prea pu\u021bin moralist. G\u00e2ndirea \u0219i sim\u021birea acestei lumi este teologic\u0103, nu naturalist\u0103, iar basmul este o reflexie a ei,\u00a0 pus\u0103, se \u00een\u021belege, \u00eentr-un limbaj \u0219i c\u00e2teva construc\u021bii adecvate v\u00e2rstei.<\/p>\n

Adaug c\u00e2teva extrase dintr-un teolog contemporan care ar trebui s\u0103 fac\u0103 pu\u021bin\u0103 lumin\u0103 \u00een modul de g\u00e2ndire a acestei lumi premoderne \u00een care s-au n\u0103scut aceste crea\u021bii:<\/p>\n

\u201eBiblia ne aduce o pre\u021bioas\u0103 clarificare: numai Dumnezeu este ontos \u2013 cu adev\u0103rat tot ceea ce este, Cel sf\u00e2nt; f\u0103ptura exist\u0103 intr un mod derivat; sacrul \u0219i ceea ce este sf\u00e2nt nu exist\u0103 ca atare prin firea sa proprie, ci numai prin participare\u201d (p. 219).<\/p>\n

Prezen\u021ba sacrului \u00een mijlocul unei existen\u021be denaturate a acestei lumi este intrarea uluitoare a unei realit\u0103\u021bi inocente, pentru c\u0103 este sfin\u021bit\u0103, purificat\u0103 \u0219i redus\u0103 la starea ei originar\u0103, la adev\u0103ratul ei destin, acela de a fi receptacolul pur al unei prezen\u021be \u00een care se odihne\u0219te \u0219i str\u0103luce\u0219te sf\u00e2ntul lui Dumnezeu (p. 220)<\/p>\n

Tainele \u0219i ierurgiile str\u0103bat lumea \u0219i ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 totul \u00een via\u021ba cre\u0219tin\u0103 este o sfin\u021bire \u00een devenire pentru c\u0103 totul este sortit des\u0103v\u00e2r\u0219irii liturgice, particip\u0103rii la tain\u0103 (p. 221).<\/p>\n

\u2026totul se raporteaz\u0103 la \u00eentrupare, totul ajunge la Domnul ca o str\u0103lucit\u0103 liturghie \u0219i sintez\u0103 a existen\u021bei fiin\u021bei: liturghia integreaz\u0103 ac\u021biunile cele mai elementare ale vie\u021bii -ca b\u0103utul, m\u00e2ncatul, vorbitul, sp\u0103latul, comportarea, vie\u021buirea- \u00een adev\u0103rata lor menire: \u2018\u00cen sf\u00e2r\u0219it, lucrurile nu mai sunt mobilierul temni\u021bei noastre, ci podoaba templului nostru\u2019 (P Claudel).<\/p>\n

Omul se deprinde s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een lumea Domnului \u0219i cite\u0219te \u00een ad\u00e2ncurile ei destinul paradisiac; universul se constituie \u00een liturghie cosmic\u0103, \u00een templu al slavei lui Dumnezeu. \u00cen felul acesta se \u00een\u021belege c\u0103 totul este virtual sf\u00e2nt \u0219i c\u0103 nu exist\u0103 nimic profan, nimic neutru, deoarece totul se raporteaz\u0103 la Dumnezeu: (memorialul liturgic \u00eenseamn\u0103 c\u0103 se refer\u0103 la Tat\u0103l, c\u0103 este o aducere aminte de Dumnezeu). Cu toate acestea, al\u0103turi de ceea ce e sf\u00e2nt se formeaz\u0103 caricatura sa, \u00eenfrico\u0219\u0103toarea participare la Principele de a st\u00e2nga, demonic. De aceea Sf Grigore de Nyssa tagaduieste \u00een mod categoric existen\u021ba pur \u0219i simplu a omenescului, c\u0103ci pentru el nu exist\u0103 profanul pur (p. 221).<\/p>\n

Liturghia ini\u021biaz\u0103 \u00een limbajul sacru, introduce \u00een lumea simbolurilor. Un simbol (o cruce, o icoan\u0103, un templu) reprezint\u0103 o participare la realitatea cereasc\u0103, \u00een chiar \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area sa material\u0103. Cu toate acestea, o parte din timp sau din spa\u021biu devine o hierofanie, un vas al sfin\u021beniei, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219i schimbe, pentru ochii trupe\u0219ti, ceva din aparen\u021ba\u00a0 care continu\u0103 s\u0103 participe la mediul empiric. Dar \u00eentre sacru \u0219i suportul lui material, exist\u0103 comuniune de esen\u021b\u0103 (\u00eentre materia tainelor sau fiin\u021ba omeneasc\u0103 \u0219i lucr\u0103rile harului), iar \u00een cele din urm\u0103 aceast\u0103 comuniune ajunge consubstantialitate sau metabolism total: p\u00e2inea \u0219i vinul euharistic nici nu semnific\u0103 \u0219i nici nu simbolizeaz\u0103 trupul \u0219i s\u00e2ngele, ci ele sunt trupul \u0219i s\u00e2ngele lui Hristos. Despre aceast\u0103 minune a identit\u0103\u021bii prin har vorbe\u0219te Sf Maxim\u2026 (p. 222).<\/p>\n

Calendarul s\u0103rb\u0103torilor \u0219i al sfin\u021bilor valorific\u0103 orice fel de frac\u021biune a timpului, face fiecare frac\u021biune timp sacru \u0219i r\u0103spunde pe p\u0103m\u00e2nt nostalgiei noastre dup\u0103 ve\u0219nicie (p. 229)<\/p>\n

Dac\u0103 timpul sacru r\u0103spunde nostalgiei ad\u00e2nci a ve\u0219niciei, spa\u021biul sacru r\u0103spunde setei de paradisul pierdut; \u00een aceste trancenderi ale lumii empirice pe care le \u00eenf\u0103ptuie\u0219te sacrul, omul \u00ee\u0219i reg\u0103se\u0219te \u00een parte primul destin \u0219i se \u00eendreapt\u0103 spre \u00eemplinirea lui (p. 231).<\/p>\n

Tot ceea ce e individual \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te \u00eenflorirea \u0219i \u00een acela\u0219i timp se oranduieste prin comuniune \u0219i universalitate. Totul se une\u0219te \u00eentr un cosmos liturgic unde toat\u0103 f\u0103ptura laud\u0103 pe Dumnezeu (p. 234).<\/p>\n

Timpul liturgic \u0219i spa\u021biul sacru unite unul cu altul condi\u021bioneaz\u0103 ac\u021biunea, cultul liturgic \u00een care \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu \u00ee\u0219i ia locul ca Parousie inaugurat\u0103 (p. 234).\u201d<\/p>\n

Din Paul Evdokimov, Ortodoxia<\/em>, Editura Institutului Teologic \u0219i de Misiune al Bisericii Ortodoxe, 1996, Cap. Categoria sacrului. Timpul sacru. Spa\u021biul sacru. Templul (p. 219-) https:\/\/pdfcoffee.com\/paul-evdokimov-ortodoxia-pdf-free.html<\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n