{"id":840068,"date":"2024-12-27T14:49:00","date_gmt":"2024-12-27T11:49:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=840068"},"modified":"2024-12-27T14:49:00","modified_gmt":"2024-12-27T11:49:00","slug":"nostalgia-fjr-asociatia-forumul-judecatorilor-insista-cu-intoarcerea-la-cei-mai-negri-ani-ai-justitiei-redarea-catre-dna-a-competentei-de-a-ancheta-magistrati-in-pofida-abuzurilor-comise-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=840068","title":{"rendered":"NOSTALGIA FJR \u2013 Asociatia Forumul Judecatorilor insista cu intoarcerea la cei mai negri ani ai Justitiei: redarea catre DNA a competentei de a ancheta magistrati, in pofida abuzurilor comise in trecut, cand mii de procurori si judecatori au fost vizati de dosare si masuri de supraveghere dispuse de parchetul anticoruptie. Intr-un apel apel adresat noului Guvern, FJR cere schimbarea modului de promovare la ICCJ si solicita ca sefii de mari parchete sa aiba un singur mandat de patru ani"},"content":{"rendered":"
\n

NOSTALGIA FJR \u2013 Asociatia Forumul Judecatorilor insista cu intoarcerea la cei mai negri ani ai Justitiei: redarea catre DNA a competentei de a ancheta magistrati, in pofida abuzurilor comise in trecut, cand mii de procurori si judecatori au fost vizati de dosare si masuri de supraveghere dispuse de parchetul anticoruptie. Intr-un apel apel adresat noului Guvern, FJR cere schimbarea modului de promovare la ICCJ si solicita ca sefii de mari parchete sa aiba un singur mandat de patru ani<\/h1>\n
\n

Scris de: George TARATA | \"pdf\"<\/a> | \"print\"<\/a><\/p>\n

\n
27 December 2024 14:49<\/div>\n
Vizualizari: 5155<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n

Asociatia Formul Judecatorilor din Romania (FJR) \u2013 condusa de judecatorul Dragos Calin (foto)<\/span> de la Curtea de Apel Bucuresti<\/b> si care de-a lungul timpului a avut viziuni similare cu cele ale miscarii #rezist al carei exponent politic este USR \u2013 i-a facut noului ministru al Justitiei, avocatul Radu Marinescu<\/b>, lista cu reformele care ar trebui implementate in sistemul judiciar. In acest sens, FJR a adresat joi, 26 decembrie 2024, un \u201capel noului Guvern al Romaniei cu privire la reformele necesare in domeniul justitiei\u201d<\/b>. Sunt reluate practic niste idei pe care FJR le vehiculeaza de cativa ani, din momentul in care Justitia a iesit de sub controlul gruparilor #rezist.<\/span><\/span><\/p>\n

\n

\u00a0<\/p>\n

Astfel, FJR sustine ca reformele ce trebuie adoptate in sistemul judiciar sunt urgente si necesare, ele urmand sa puna in aplicare hotararile Curtii de Justitie ale Uniunii Europene (CJUE) si cerintele Comisiei de la Venetia si ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE). Una dintre asa-zisele reforme cerute de Asociatia Forumul Judecatorilor reprezinta de fapt o intoarcere la cei mai negri ani ai Justitiei din Romania. Ne referim la anii in care judecatorii care solutionau dosare ale DNA aveau deschise dosare chiar la DNA, cei mai multi dintre ei fiind filati de parchetul anticoruptie in colaborare cu SRI, iar unii dintre ei santajati pentru a da solutiile dorite de DNA. In acest sens, in pofida acestor realitati si in pofida faptului ca peste trei mii de judecatori si procurori au fost supravegheati si interceptati in dosare deschise la DNA, FJR cere ca DNA sa primeasca din nou competenta de a ancheta judecatori si procurori.<\/span><\/b> Asociatia Formul Judecatorilor aminteste in ceea ce priveste acest aspect pozitia Comisiei de la Venetia care \u201cregreta faptul ca legiuitorul nu a restabilit competentele de dinainte de infiintarea SIIJ si recomanda restabilirea competentelor DNA de a investiga si urmari penal infractiunile comise de judecatori si procuror\u201d<\/i>.<\/span><\/span><\/p>\n

De asemenea, in acelasi apel catre Guvern, FJR solicita modificarea modului de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie, acuzand ca actualulo concurs nu pune accent pe meritocratie<\/span><\/b>. <\/span><\/span><\/p>\n

Totodata, o alta doleanta a celor din Asociatia Forumul Judecatorilor, prezentata ca o cerinta a Comisiei de la Venetia, se refera la mandatele sefilor de la PICCJ, DNA si DIICOT. Mai exact, in opinia FJR, sefii marilor parchete ar trebui sa aiba un mandat de patru ani, care sa nu poata fi insa reinnoit<\/span><\/b>. <\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Redeam apelul Asociatiei Forumul Judecatorilor catre Guvernul Romaniei:<\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

\u201cIn ultimii ani, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania a invederat constant autoritatilor romane necesitatea adoptarii unor reforme prin care justitia romana sa recapete elementele necesare functionarii sale in baza principiilor independentei, meritocratiei, eficientei si responsabilitatii.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Noile legi ale justitiei, adoptate in anul 2022, s-au indepartat de la acest ideal, sistemul judiciar cunoscand un regres serios.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Reafirmam ca sunt urgent necesare reforme reale in justitie, care sa puna in aplicare hotararile Curtii de Justitie a Uniunii Europene si cerintele organismelor europene si internationale relevante, mai ales Comisia de la Venetia si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel, OCDE a reiterat observatia privitoare la <\/span>lipsa unor concursuri meritocratice privind promovarea magistratilor, indeosebi la Inalta Curte de Casatie si Justitie, modalitatile de promovare bazate exclusiv pe o evaluare a hotararilor judecatoresti pronuntate de candidati pe parcursul intregii lor activitati (insotite de un interviu in fata Sectiei pentru judecatori a CSM in privinta promovarii la iCCJ) fiind contestate sistematic de o parte serioasa a sistemului judiciar pentru lipsa unui caracter cu adevarat meritocratic<\/b>.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Asa cum Comisia Europeana a solicitat de mai multe ori, trebuie introduse in legislatie recomandarile Comisiei de la Venetia din ultimul Aviz urgent, emis la sfarsitul anului 2022, respectiv: \u201dextinderea duratei mandatelor procurorilor de rang inalt de la trei ani, cat este in prezent, si eliminarea posibilitatii reinnoirii mandatelor, precum si consolidarea garantiilor in cazul in care procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie infirma motivat toate masurile si solutiile adoptate de ceilalti procurori (cu exceptia DNA si DIICOT). Printre alte modificari propuse se numara o selectie prin concurs pentru vicepresedintii instantelor si procurorii sefi adjuncti ai parchetelor si stabilirea in mod clar a faptului ca agentii politiei judiciare detasati pe langa parchete nu au obligatii de raportare fata de Ministerul de Interne.\u201d<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Totodata, Comisia de la Venetia regreta faptul ca legiuitorul nu a restabilit competentele de dinainte de infiintarea SIIJ si recomanda restabilirea competentelor DNA de a investiga si urmari penal infractiunile comise de judecatori si procurori.<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In plus, necesitatea modificarii legislative privind modul de functionare al Inspectiei Judiciare se impune inclusiv prin prisma hotararii obligatorii a Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 11 mai 2023 (cauza C-817\/21, Inspectia Judiciara). CJUE a constatat consolidarea competentelor inspectorului-sef in contextul mai global al reformelor privind organizarea sistemului judiciar roman avand ca obiect sau ca efect reducerea garantiilor de independenta si de impartialitate a judecatorilor romani, dar mai ales practica concreta urmata de inspectorul-sef in exercitarea prerogativelor sale, cu referire explicita la Comisia Europeana, care \u201dmentioneaza exemple care pot arata ca aceste prerogative au fost utilizate, in mai multe randuri, in scopul controlului politic al activitatii judiciare, unele dintre aceste exemple figurand, de altfel, in rapoartele Comisiei catre Parlamentul European si catre Consiliu din 22 octombrie 2019 si din 8 iunie 2021 privind progresele realizate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare [COM(2019) 499 final, p. 7 si 8, precum si COM(2021) 370, p. 18], de care autoritatile romane trebuie sa tina seama in mod corespunzator, in temeiul principiului cooperarii loiale prevazut la articolul 4 alineatul (3) TUE, in vederea realizarii obiectivelor urmarite prin Decizia 2006\/928 (a se vedea paragraful 71 al hotararii din 11 mai 2023)\u201d.<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Mai recent, Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE), prin Avizul nr. 27 (2024) privind raspunderea disciplinara a judecatorilor, a solicitat evitarea oricarui abuz in initierea si desfasurarea procedurilor disciplinare, in lipsa oricaror probe. Aceste proceduri trebuie derulate intr-un interval de timp rezonabil, fiind necesara reglementarea posibilitatii recuzarii membrilor completului disciplinar<\/b>. De asemenea, Avizul CCJE nr. 23(2020) privind rolul asociatiilor judecatorilor in sprijinirea independentei judiciare arata ca \u201djudecatorii nu pot fi obligati sa isi dezvaluie calitatea de membru al unei asociatii de judecatori\u201d, tocmai pentru a fi protejati si a preintampina atacurile nejustificate impotriva acestora<\/b>.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Amintim si Recomandarile Biroului OSCE pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului (ODIHR) privind independenta sistemului judiciar si raspunderea magistratilor (Recomandarile de la Varsovia) din anul 2023, care sugereza necesitatea altor modificari legislative: \u201econsiliile judiciare nu ar trebui sa fie dominate de judecatori din instante de apel sau de la alte instante superioare. In cazul in care presedintele unei instante este numit in consiliul judiciar, acesta trebuie sa demisioneze din functia de presedinte de instanta; pentru a evita concentrarea excesiva a puterii intr-un singur organism judiciar si perceptia corporatismului, competentele sunt impartite intre organismele judiciare autonome, iar organismelor separate li se incredinteaza atributii specifice ale administratiei judiciare, cum ar fi selectia, promovarea si formarea judecatorilor, disciplina, evaluarea performantei si bugetul; procedurile disciplinare privind pe membrii consiliilor judiciare ar trebui sa fie desfasurate de organisme care nu au in componenta membri ai consiliului judiciar; in cursul cercetarii disciplinare, judecatorul acuzat poate fi suspendat numai ca masura temporara, in circumstante exceptionale si cu plata indemnizatiei; pentru a preveni perceptia nepotismului, a coruptiei sau a altor influente necuvenite, transferurile judecatorilor in cadrul sectiilor unei instante sau intre instante ar trebui efectuate printr-un proces in care sunt stabilite in mod explicit criteriile de transfer si in care organismul responsabil cu luarea deciziilor cu privire la transferuri ofera o justificare clara si intemeiata legal pentru transferul sau refuzul acestuia; delegarile sau detasarile judecatorilor la alte instante sau institutii ar trebui sa se faca pentru o perioada fixa si limitata, dar nu mai mult de sase luni; mutarea intre sectii a unui judecator ar trebui efectuata numai cu acordul scris al judecatorului resepectiv; consiliile judiciare si alte organisme autonome ar trebui sa promoveze in mod proactiv egalitatea de gen in contextul functiilor lor si in sistemul judiciar in general\u201d.<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

De asemenea, reglementarea medierii obligatorii in Romania este o solutie care nu mai poate fi evitata, sustinuta fiind si de hotararile CJUE, pentru a evita condamnari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului determinate de intarzierile firesti in solutionarea cauzelor civile lato sensu, in coordonatele actuale ale lipsei acute de personal in sistemul judiciar.<\/b><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Cel mai recent, ordonanta emisa de Curtea de Justitie a Uniunii Europene la 3 septembrie 2024 in cauza C-658\/23, Investcapital Ltd, reconfirma faptul ca Directiva 2008\/52 nu se opune, in principiu, unei reglementari nationale conform careia recurgerea la mediere, inainte sau dupa inceperea procedurii judiciare, este obligatorie sau face obiectul unor stimulente sau sanctiuni (a se vedea in acest sens Hotararea din 14 iunie 2017, Menini si Rampanelli, C-75\/16, EU:C:2017:457, punctele 49 si 50).<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In plus, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a mentionat ca o reglementare nationala precum cea din Romania, in temeiul careia, in anumite tipuri de litigii in materie civila, inclusiv cele susceptibile sa intre in domeniul de aplicare al Directivei 2008\/52, reclamantii sunt obligati sa participe la o sedinta de informare privind avantajele medierii, este in principiu compatibila cu articolul 5 alineatul (2) din aceasta directiva, sub rezerva ca o asemenea reglementare sa nu impiedice partile sa isi exercite dreptul de acces la sistemul judiciar.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In atare imprejurari, in Romania nu exista niciun obstacol legislativ sau jurisdictional care sa impiedice legiferarea unei proceduri de mediere obligatorie, spre exemplu: in ceea ce priveste cauzele din domeniul protectiei consumatorilor, cand consumatorul invoca existenta unui prejudiciu ca urmare a achizitionarii unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectarii clauzelor contractuale ori garantiilor acordate, a existentei unor clauze abuzive cuprinse in contractele incheiate intre consumatori si operatorii economici ori a incalcarii altor drepturi prevazute in legislatia nationala sau a Uniunii Europene in domeniul protectiei consumatorilor; in anumite cauze din materia dreptului familiei; in domeniul litigiilor privind posesia, granituirea, stramutarea de hotare, precum si in orice alte litigii care privesc raporturile de vecinatate; in domeniul raspunderii profesionale in care poate fi angajata raspunderea profesionala, respectiv cauzele de malpraxis, in masura in care prin legi speciale nu este prevazuta o alta procedura; in litigiile de munca izvorate din incheierea, executarea si incetarea contractelor individuale de munca; in litigiile civile a caror valoare este sub 100.000 lei, cu exceptia litigiilor in care s-a pronuntat o hotarare executorie de deschidere a procedurii de insolventa, a actiunilor referitoare la registrul comertului si a cazurilor in care partile aleg sa recurga la procedura prevazuta la art. 1.013 \u2013 1.024 sau la cea prevazuta la art. 1.025 \u2013 1.032 din Legea nr. 134\/2010, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n

In Romania exista un corp pregatit de mediatori, avocatii si notarii publici putand fi, de asemenea, antrenati in proceduri amiabile, iar medierea obligatorie ca o conditie de admisibilitate a actiunii in justitie este deja legiferata in diverse state ale Uniunii Europene (a se vedea modelul italian, care poate deveni unul viabil si pentru Romania; modelul implica obligativitatea parcurgerii procedurii medierii anterior sesizarii instantei, costurile pentru prima sedinta fiind suportate de stat, iar Curtea Constitutionala a Italiei a validat constitutionalitatea acestui model, prin Decizia nr. 97 din 18 aprilie 2019) si sustinuta ferm de jurisprudenta obligatorie a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, respectiv a Curtii Europene a Drepturilor Omului\u201d.<\/span><\/span><\/i><\/p>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/section>\n

\n
\n

Comentarii<\/h2>\n<\/div>\n
\n
\n
\n


\n\t\t\t\t\t\t\t\t#
\n\t\t\t\t\t\t\t\tMarian S\u00eention – procuror \u00een perioada 1.12.1996 – 1.02.2022<\/strong>\"date\"
\n\t\t\t\t\t\t\t\t27 December 2024 15:35
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>+17<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

Ru\u0219ine d-le judec\u0103tor Drago\u0219 C\u0103lin \u0219i Forumul Judec\u0103torilor din Rom\u00e2nia
\nPentru c\u0103 a\u021bi uitat no\u021biuni elementare privind func\u021bionarea Statului. \u0218i v\u0103 b\u0103ga\u021bi – ca judec\u0103tor – unde nu e treaba dv., adic\u0103 unde nu v\u0103 fierbe oala, cum se spune pe rom\u00e2ne\u0219te: a\u021bi dep\u0103\u0219it cadrul ce reglementeaz\u0103 statutul judec\u0103torilor \u00een trecut, o face\u021bi \u0219i acum. Nu ave\u021bi nici un drept – sub pretext ong-ist – s\u0103 cere\u021bi Guvernului m\u0103suri prin care, negativ, influen\u021beaz\u0103 iar vie\u021bile cet\u0103\u021benilor.
\nNici s\u0103 cere\u021bi organiz\u0103ri institu\u021bionale, etc. Contrar, dac\u0103 cineva – de oriunde – ar cere m\u0103suri privind instan\u021bele \u0219i judec\u0103torii – a\u021bi invoca \u00eenc\u0103lcarea independen\u021bei statutului de magistrat, nu?
\n\u00cen ce temei v\u0103 dep\u0103\u0219i\u021bi prerogativele statutului de magistrat? Eu, \u00een calitate de cet\u0103\u021bean pl\u0103titor al salariului dv., nu v-am \u00eemputernicit. De ce nu v\u0103 dezice\u021bi de abuzurile judiciare pe axa S.R.I. – D.N.A – judec\u0103tori afilia\u021bi? V-a fost bine atunci?
\nCumva, s\u00eente\u021bi un deghizat? Al cui?
\nVede\u021bi-v\u0103 de treaba de judec\u0103tor.\n<\/div>\n