{"id":840037,"date":"2025-02-23T09:02:42","date_gmt":"2025-02-23T06:02:42","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=840037"},"modified":"2025-02-23T09:02:42","modified_gmt":"2025-02-23T06:02:42","slug":"zona-bozioru-intre-legende-si-stiinta-stiri-din-surse-buzau","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=840037","title":{"rendered":"Zona Bozioru, \u00eentre legende \u0219i stiin\u021b\u0103 – Stiri Din Surse Buz\u0103u"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/div>\n
<\/a><\/div>\n

Conform cercet\u0103torilor, \u00een urm\u0103 cu milioane de ani, o mare parte din Terra era acoperit\u0103 de un lac imens \u0219i bine\u00een\u021beles c\u0103 \u0219i Bozioru. Dup\u0103 cum \u0219ti\u021bi, aceast\u0103 zon\u0103 este foarte cunoscut\u0103 pentru \u201cchestii\u201d din piatr\u0103, care st\u00e2rnesc interesul vizitatorilor, \u00een special pentru pove\u0219tile \u0219i legendele care circul\u0103 \u00een jurul lor. Peste tot, z\u0103re\u0219ti o mul\u021bime de roci \u0219i st\u00e2nci, cu forme foarte ciudate, care au atras aten\u021bia multor oameni, printre care s-au aflat \u0219i oameni de stiin\u021b\u0103. Eu o s\u0103 \u00eencerc s\u0103 v\u0103 prezint din mai multe perspective aceast\u0103 zon\u0103 superb\u0103, pe scurt, deoarece nu mi-ar ajunge cateva ore s\u0103 v\u0103 povestesc c\u00e2te am auzit despre acel loc.<\/p>\n

<\/figure>\n

Misterele din Mun\u021bii Buz\u0103ului: comori blestemate, dispari\u021bii inexplicabile \u0219i enigmatica \u021aar\u0103 a Luanei<\/strong><\/p>\n

Misterele din Mun\u0163ii Buz\u0103ului sunt, \u00eenc\u0103 de pe vremea lui Ceau\u0219escu, un subiect de dezbatere printre \u00eemp\u0103timi\u0163ii fenomenelor paranormale, numai c\u0103 atunci nu se auzea la foarte mult\u0103 lume. Relat\u0103ri despre dispari\u0163ii inexplicabile ale unor persoane, despre mormintele uria\u015filor, apari\u0163ii de OZN-uri sau defect\u0103ri ale aparaturii electrice sunt frecvent publicate \u0219i povestite de diferite persoane, mai mult sau mai pu\u021bin specializate.
Cercet\u0103torul Vasile Rudan, sus\u0163ine c\u0103 Mun\u0163ii Buz\u0103ului sunt cunoscu\u0163i ca regiune unde se manifest\u0103 fenomene ciudate. Tocmai de aceea, generalul Ilie Ceau\u015fescu a stabilit aici o subunitate cu un caracter ocult, pentru cercetare, dar \u015fi pentru a antrena solda\u0163i pentru \u201eunitatea de paranormali\u201c pe care voia s-o \u00eenfiin\u0163eze. \u00censu\u015fi Rudan ar fi fost parte a echipei de extrasenzoriali care au fost disloca\u0163i \u00een Mun\u0163ii Buz\u0103ului pentru a efectua teste.<\/p>\n

Chilia lui Dionisie Torc\u0103torul<\/figcaption><\/figure>\n

Dispari\u0163iile misterioase ale unor br\u0103ileni La Bozioru; ghizii locali sunt \u00eentreba\u0163i deseori de turi\u015fti despre povestea dispari\u0163iei unor br\u0103ileni, la \u00eenceputul anilor \u201980, despre care au citit \u00een pres\u0103.<\/strong><\/p>\n

O prim\u0103 referire la aceste dispari\u0163ii face Dan Fodor, \u00een\u00a0\u201eMonitorul de Ia\u015fi\u201c<\/em>. El relateaz\u0103 \u00eentr-un num\u0103r al publica\u0163iei despre doi br\u0103ileni, care, \u00een anul 1980, au plecat spre c\u0103tunul Nucu, iar \u00eentr-un loc numit\u00a0\u201eLa Tih\u0103rie\u201c<\/em>\u00a0unul dintre ei s-a g\u00e2ndit s\u0103 fac\u0103 o urcare pe una dintre st\u00e2ncile cu forme ciudate din zon\u0103. Folosind echipamente de alpinism, t\u00e2n\u0103rul a urcat p\u00e2n\u0103 \u00een v\u00e2rf, de unde a strigat la prietenul s\u0103u:\u00a0\u201eUite ce am g\u0103sit!\u201c.<\/em>\u00a0S-a aplecat, a ridicat ceva ce p\u0103rea a fi un lan\u0163 metalic \u015fi apoi a disp\u0103rut. O vreme, cel r\u0103mas jos a a\u015fteptat ca prietenul s\u0103u s\u0103 termine cu glumele, apoi s-a convins c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat ceva cumplit. L-a anun\u0163at pe fratele disp\u0103rutului, care a sosit din Br\u0103ila cu o echip\u0103 de zece persoane, unele din Ministerul de Interne. Chiar fratele disp\u0103rutului a urcat pe st\u00e2nc\u0103. A g\u0103sit \u015fi el lan\u0163ul metalic, pe care l-a ridicat, dup\u0103 care a disparut si el.\u00a0\u201eCei doi fra\u0163i, c\u0103utati \u00een zadar prin \u00eemprejurimi, n-au mai ap\u0103rut niciodat\u0103\u201d<\/em>, scria Adina Mut\u0103r \u00een\u00a0\u201eFormula As\u201c<\/em>. Unele persoane ar fi disp\u0103rut ca apoi s\u0103 apar\u0103 \u00een alt loc, dup\u0103 o anumit\u0103 perioad\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi aduc\u0103 aminte ce s-a \u00eent\u00e2mplat, dup\u0103 cum reiese din povestirile s\u0103tenilor, adunate de profesorul de rom\u00e2n\u0103 din comuna Bozioru, Ilie M\u00e2ndricel.<\/p>\n

V\u00e2rful \u021aur\u021budui<\/figcaption><\/figure>\n

Cerul de la Bozioru, o poart\u0103 \u00eentre lumea real\u0103 \u015fi cea a\u00a0sfin\u0163ilor<\/strong><\/p>\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 sunt singurii care au putut m\u0103sura frumuse\u0163ea aceasta cereasc\u0103,\u00a0prin grade Kelvin,\u00a0care pe cerul de la Bozioru m\u0103soar\u0103\u00a0valoarea de peste 23.000.\u00a0Incredibil chiar \u015fi pentru oamenii \u015ftiin\u0163ei, ei nu-\u015fi pot explica ce se poate \u00eent\u00e2mpla cu cerul de la Bozioru, \u00eentruc\u00e2t albastrul cerului abia dep\u0103\u015fe\u015fte valoarea de\u00a016.000 de grade Kelvin\u00a0deasupra marilor ora\u015fe. Aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 este imens\u0103 \u015fi atrage foarte multe semne de \u00eentrebare, deopotriv\u0103 pentru oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103, dar poate mai mult pentru cei ai locului care cred c\u0103\u00a0zona este sacr\u0103\u00a0\u015fi de aceea vortexurile \u015fi spiralele care se formeaz\u0103 aici pe albastrul cerului creeaz\u0103\u00a0o poart\u0103 \u00eentre lumea real\u0103 \u015fi cea de dincolo de cer,\u00a0lumea sfin\u0163ilor \u015fi a \u00eengerilor.<\/p>\n

<\/figure>\n

Mistere \u00een Mun\u0163ii Buz\u0103ului: fl\u0103c\u0103rile care joac\u0103 pe comori<\/strong><\/p>\n

\u00cen povestirile b\u0103tr\u00e2nilor sunt referiri \u015fi la oameni care au g\u0103sit tezaure sacre \u015fi au fost azv\u00e2rli\u0163i din locurile unde au fost descoperite aceste comori, de c\u0103tre\u00a0\u201espirite\u201c<\/em>. Deasupra fostului schit G\u0103vane, pe Podul Manciului, oamenii au v\u0103zut fl\u0103c\u0103rile ce joac\u0103 pe comori. Nefiind pricepu\u0163i \u00een interpetarea semnelor, s-au gr\u0103bit \u015fi au s\u0103pat. Comoara de aici era \u00eens\u0103\u00a0\u201ejuruit\u0103\u201c<\/em>, iar s\u0103p\u0103torilor\u00a0\u201ele-au ap\u0103rut spaime, fel de fel de c\u0103lug\u0103ri \u015fi draci, care le-au luat min\u0163ile \u015fi i-au dus \u00een alte locuri\u201c<\/em>. C\u00e2nd \u015fi-au revenit, ei au povestit cum, \u00een timp ce s\u0103pau, au ap\u0103rut spirite, dup\u0103 care s-au trezit departe de locul unde se aflau, de parc\u0103 ar fi fost ridica\u0163i \u015fi arunca\u0163i de acele spirite ce p\u0103zeau comoara.<\/p>\n

O alt\u0103 poveste se refer\u0103 la un oarecare M\u0103t\u0103reanu care, s\u0103p\u00e2nd dup\u0103 o comoar\u0103, s-a trezit, dup\u0103 vreo s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, departe de acest loc, \u00eentr-o poian\u0103, \u00een p\u0103dure, unde l-au g\u0103sit oamenii\u00a0\u201ecam z\u0103p\u0103cit la cap\u201c<\/em>. Acesta uitase \u015fi cum se numea.<\/p>\n

\u00cen Mun\u0163ii Buz\u0103ului \u00eent\u00e2lnim \u015fi legende despre uria\u015fi<\/strong><\/p>\n

\u00cen Sc\u0103ieni, cel mai vechi sat din zona Boziorului, au fost descoperite schelete umanoide care m\u0103surau peste 2,5 metri. Ceea ce a frapat \u00een mod deosebit era dimensiunea craniilor, care erau c\u00e2t\u00a0\u201edovlecii de pr\u0103sil\u0103\u201d.<\/em>\u00a0Descoperirea a fost f\u0103cut\u0103 absolut \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, c\u00e2nd oamenii au vrut s\u0103 planteze o livad\u0103 de meri pe o colin\u0103 din zon\u0103. Scheletele erau intacte, iar l\u00e2ng\u0103 ele au fost g\u0103site mai multe fragmente de oale. Oamenii au continuat s\u0103 sape \u015fi au dezgropat c\u00e2teva schelete, dar apoi au decis s\u0103 lase restul mormintelor intacte \u015fi au \u00eencercat s\u0103 sape printre ele. Ei sunt convin\u015fi c\u0103 scheletele descoperite apar\u0163in uria\u015filor despre care vorbeau legendele din b\u0103tr\u00e2ni. \u00cen vechime, cu mult \u00eenainte ca localitatea s\u0103 fie atestat\u0103, se spune c\u0103 zona Boziorului era locuit\u0103 de uria\u015fi sau\u00a0\u201etartari\u201d<\/em>. Legenda spune c\u0103 ace\u015ftia ar fi construit dou\u0103 subterane sub ni\u015fte st\u00e2nci enorme \u015fi c\u0103 tot ei ar fi sculptat\u00a0St\u00e2lpii Taini\u0163ei<\/strong>, de pe muntele cu acela\u015fi nume, zon\u0103 \u00een care nu poate ajunge picior de om \u00een zilele noastre. De asemenea, pe muntele Taini\u0163a exist\u0103 un loc unde \u00een st\u00e2nc\u0103 sunt s\u0103pate\u00a0\u201cscaune\u201d\u00a0<\/em>domne\u015fti a c\u0103ror origine este inexplicabil\u0103 pentru localnici, deoarece se afl\u0103, de asemenea, la \u00een\u0103l\u0163imi foarte mari \u015fi \u00een zone inaccesibile.<\/p>\n

<\/figure>\n

\u201cLegenda uria\u015filor care au tr\u0103it pe P\u0103m\u00e2nt se sprijin\u0103 pe fapte reale \u015fi se cere investigat\u0103 de c\u0103tre cercet\u0103tori one\u015fti, f\u0103r\u0103 idei preconcepute. Pentru localizarea gropilor \u00een care au fost \u00eenhuma\u0163i uria\u015fii din vechime, se folosesc \u00een prezent metode tehnice complicate \u015fi neperformante, cu scopul tergivers\u0103rii viitoarelor descoperiri. De ce nu se folose\u015fte detec\u0163ia extrasenzorial\u0103, procedeu prin care se poate determina operativ \u015fi cu precizie orice lucru \u00eengropat \u00een p\u0103m\u00e2nt?<\/strong>\u201d,<\/em>\u00a0spune Rudan, \u00eentr-un articol publicat pe portalul jurnalparanormal.ro.<\/p>\n

\u201cPeste tot sunt mormintele uria\u015filor. F\u0103ceam gropi, s\u0103 plant\u0103m puie\u0163ii, c\u00e2nd dau de o c\u0103p\u0103\u0163\u00e2n\u0103 de om mare c\u00e2t un dovleac de pr\u0103sil\u0103. Nici c\u0103 mai v\u0103zusem a\u015fa ceva. Ne uit\u0103m to\u0163i cruci\u0163i. Sap mai departe \u015fi dau \u015fi de ni\u015fte oase de la picioare, c\u00e2t aracii de vie. O namil\u0103 de om fusese r\u0103posatul. Noi \u015ftiam c\u0103 aici, demult, fusese un sat t\u0103t\u0103r\u0103sc, b\u0103tr\u00e2nii vorbeau \u015fi de oameni \u00eenal\u0163i ca brazii, dar credeam c\u0103 e doar o vorb\u0103. Uite c\u0103 nu a fost doar vorba<\/strong>\u201c,<\/em>\u00a0a povestit nea Ilie Dr\u0103goi.<\/p>\n

\u201cP\u0103i, \u00een plan era s\u0103 se planteze livad\u0103. Am str\u00e2ns scheletele \u015fi cioburile \u015fi le-am predat, au fost duse la muzeu, am auzit c\u0103 au ajuns la Bucure\u015fti. Au fost \u015fi m\u0103surate. Aveau \u00een jur de 2,40 metri<\/em><\/strong>\u201c, le-a spus Ilie Dr\u0103goi jurnali\u015ftilor.<\/p>\n

Arealul enigmatic, numit de localnici \u201e\u0162ara Luanei\u201c Mun\u0163ii Buz\u0103ului, mai ales zona care ascunde misterioasele a\u015fez\u0103ri rupestre de la Nucu, Aluni\u015f \u015fi Ruginoasa, atrag ca un magnet turi\u015fti pasiona\u0163i de legende. Una dintre pove\u015fti, cunoscut\u0103 de mai to\u0163i b\u0103tr\u00e2nii din Col\u0163i \u015fi Bozioru, vorbe\u015fte despre \u0162ara Luanei, numele pe care lumea lor, m\u0103rginit\u0103 de ziduri de piatr\u0103, \u00eel purta odinioar\u0103.<\/strong><\/p>\n

Diana Gavril\u0103 <\/strong>\u015fi-a dedicat mul\u0163i ani culegerii de legende \u015fi, mai nou, activit\u0103\u0163ii de c\u0103l\u0103uzire a turi\u015ftilor prin \u0163inutul a\u015fez\u0103rilor rupestre. A \u00eenv\u0103\u0163at cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt legenda Luanei, pe care a auzit-o la b\u0103tr\u00e2ni \u00een variante foarte asem\u0103n\u0103toare \u00eentre ele \u0219i o poveste\u015fte la fel de fidel fiec\u0103rui curios care se \u00eencumet\u0103 s\u0103 viziteze ansamblul rupestru format din\u00a0Bisericu\u0163a lui Iosif, Chilia lui Dionisie Torc\u0103torul, Agatonul Vechi \u015fi Agatonul Nou sau grota Fundul Pe\u015fterii,<\/strong>\u00a0pe pere\u0163ii c\u0103rora se afl\u0103 incizate misterioasele scrieri \u00eenc\u0103 nedescifrate \u015fi simboluri str\u0103vechi, precum crucea maltez\u0103, pe\u015ftele paleocre\u015ftin sau pumnalele Akinakes.<\/p>\n

\n
<\/figure>\n
<\/figure>\n
<\/figure>\n<\/figure>\n

Cel mai mare lac de pe P\u0103m\u00e2nt, Paratethys, descoperit de cercet\u0103tori rom\u00e2ni<\/strong><\/p>\n

\u201cPentru mult timp, s-a crezut c\u0103 aici a fost o mare preistoric\u0103, Marea Sarmatic\u0103. Acum avem dovezi clare c\u0103 pentru aproximativ cinci milioane de ani, aceast\u0103 mare a devenit un lac \u2013 izolat de ocean \u015fi plin de animale nemai\u00eent\u00e2lnite \u00een alte locuri de pe glob. Lacul a acoperit mare parte din teritoriul Rom\u00e2niei, \u00een afar\u0103 de zonele de muntoase, \u015fi a l\u0103sat \u00een urm\u0103 m\u0103rturii spectaculoase, precum nisipurile cu trovan\u0163i din Subcarpa\u0163ii Buz\u0103ului \u015fi Oltenia de sub munte, calcarele din zona Istri\u0163a care acum 10 milioane de ani erau plaje tropicale, \u015fi falezele ro\u015fiatice din Dobrogea de Sud, unde ciclurile de umplere si desecare ale lacului se reflect\u0103 \u00een alternan\u0163ele albicios-ro\u015fiatice ale rocilor\u201d<\/em>, transmitea Dan Palcu, un membru al echipei de cercet\u0103tori.<\/p>\n

<\/figure>\n

Format \u00een urm\u0103 cu aproximativ 12 milioane de ani, cel mai mare lac despre care se \u015ftie c\u0103 a existat vreodat\u0103 pe P\u0103m\u00e2nt este Megalake Paratethys, care se \u00eentindea din Alpii de est ai Europei p\u00e2n\u0103 \u00een ceea ce este ast\u0103zi Kazahstanul, \u00een Asia Central\u0103. La apogeul s\u0103u, \u00een urm\u0103 cu aproximativ 10 milioane de ani, se estimeaz\u0103 c\u0103 a acoperit o suprafa\u0163\u0103 de 2,8 milioane de kilometri p\u0103tra\u0163i (1,08 milioane de mile p\u0103trate) \u2013 ceea ce \u00eel face pu\u0163in mai mare dec\u00e2t Marea Mediteran\u0103 din zilele noastre \u2013 \u015fi a de\u0163inut un volum de peste 1,77 milioane de kilometri cubi (424.645 de mile cubice) de ap\u0103 salmastr\u0103.<\/p>\n

Pe parcursul celor 5 milioane de ani de via\u0163\u0103, o combina\u0163ie de schimb\u0103ri climatice \u015fi activitate tectonic\u0103 a redus dramatic dimensiunea Megalake Paratethys. \u00cen timpul celei mai intense perioade de desecare, \u00eentre 7,65 \u015fi 7,9 milioane de ani \u00een urm\u0103, a pierdut mai mult de o treime din ap\u0103 \u015fi aproximativ dou\u0103 treimi din suprafa\u0163a sa, sc\u0103z\u00e2nd cu aproximativ 250 de metri (820 de picioare). Se crede c\u0103 o reumplere ulterioar\u0103 a lacului a provocat o rev\u0103rsare \u00een Marea Mediteran\u0103 \u00eentre 6,7 \u015fi 6,9 milioane de ani.<\/p>\n

Marea Neagr\u0103, Marea Caspic\u0103 \u015fi Marea Aral, c\u00e2ndva bazine \u00een albia Paratethys, sunt acum principalele r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e ale megacalcanului.<\/p>\n

Paratethys a fost c\u00e2ndva gazda unei variet\u0103\u0163i de faun\u0103 endemic\u0103 care nu se g\u0103se\u015fte nic\u0103ieri altundeva pe planet\u0103.<\/p>\n

<\/figure>\n
Vizualiz\u0103ri \u0219tire:<\/span>1.521<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\"RAPID<\/a><\/div>\n
<\/div>\n
<\/a><\/div>\n
<\/a><\/div>\n
<\/a><\/div>\n