{"id":829910,"date":"2024-09-15T06:33:56","date_gmt":"2024-09-15T03:33:56","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=829910"},"modified":"2024-09-15T06:33:56","modified_gmt":"2024-09-15T03:33:56","slug":"sionismul-si-al-treilea-reich-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=829910","title":{"rendered":"SIONISMUL \u0218I AL TREILEA REICH – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

SIONISMUL \u0218I AL TREILEA REICH<\/span><\/h1>\n
\n

Valica
Incorect Politic<\/strong>
\nSeptembrie 15, 2024<\/p>\n

\"SIONISMUL<\/a><\/p>\n

SIONISMUL \u0218I AL TREILEA REICH<\/strong><\/h2>\n

Via IHR<\/a>:<\/em><\/p>\n

De\u00a0Mark Weber<\/em><\/p>\n

La \u00eenceputul anului 1935, o nav\u0103 de pasageri cu destina\u021bia Haifa \u00een Palestina a p\u0103r\u0103sit portul german Bremerhaven. Pupa lui purta literele ebraice pentru numele s\u0103u, \u201eTel Aviv\u201d, \u00een timp ce un banner cu zvastica flutura de pe catarg. \u0218i de\u0219i nava era de\u021binut\u0103 de sioni\u0219ti, c\u0103pitanul ei era membru al Partidului Na\u021bional Socialist. Mul\u021bi ani mai t\u00e2rziu, un c\u0103l\u0103tor de la bordul navei \u0219i-a amintit aceast\u0103 combina\u021bie simbolic\u0103 ca pe o \u201eabsurditate metafizic\u0103.\u201d\/1 Absurd sau nu, aceasta este doar o vignet\u0103 dintr-un capitol pu\u021bin cunoscut al istoriei: Colaborarea ampl\u0103 dintre sionism \u0219i cel de-al treilea Reich al lui Hitler.<\/p>\n

Scopuri comune:<\/p>\n

De-a lungul anilor, oameni din multe \u021b\u0103ri diferite s-au luptat cu \u201echestiunea jidoveasc\u0103\u201d: care este rolul adecvat al jidanilor \u00een societatea nejidoveasc\u0103? \u00cen anii 1930, sioni\u015ftii \u015fi na\u0163ional-sociali\u015ftii germani au \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit puncte de vedere similare cu privire la modul de a face fa\u0163\u0103 acestei probleme nedumerite. Ei au fost de acord c\u0103 jidanii \u0219i germanii erau na\u021bionalit\u0103\u021bi distincte \u0219i c\u0103 jidanii nu apar\u021bineau Germaniei. Prin urmare, iudeii care tr\u0103iau \u00een Reich nu trebuiau privi\u021bi ca \u201egermani de credin\u021b\u0103 jidoveasc\u0103\u201d, ci mai degrab\u0103 ca membri ai unei comunit\u0103\u021bi na\u021bionale separate. Sionismul (na\u021bionalismul jidovesc) a implicat, de asemenea, o obliga\u021bie a jidanilor sioni\u015fti de a se rea\u015feza \u00een Palestina, \u201epatria jidoveasc\u0103\u201d. Cu greu s-ar putea considera sioni\u0219ti sinceri \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, s\u0103 pretind\u0103 drepturi egale \u00een Germania sau \u00een orice alt\u0103 \u021bar\u0103 \u201estr\u0103in\u0103\u201d.<\/p>\n

Theodor Herzl (1860-1904), fondatorul sionismului modern, a sus\u021binut c\u0103 antisemitismul nu este o abera\u021bie, ci un r\u0103spuns natural \u0219i complet de \u00een\u021beles al nejidanilor la comportamentul \u0219i atitudinile jidove\u0219ti str\u0103ine. Singura solu\u021bie, a sus\u021binut el, este ca iudeii s\u0103 recunoasc\u0103 realitatea \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-o tara separat\u0103 a lor. \u201eChestiunea jidoveasc\u0103 exist\u0103 oriunde tr\u0103iesc iudei \u00een num\u0103r considerabil\u201d, a scris el \u00een lucrarea sa cea mai influent\u0103, Statul jidovesc . \u201eAcolo unde nu exist\u0103, este adus de iudeii care sosesc\u2026 Cred c\u0103 \u00een\u021beleg antisemitismul, care este un fenomen foarte complex. Consider aceast\u0103 dezvoltare ca un iudeu, f\u0103r\u0103 ur\u0103 sau team\u0103.\u201d<\/p>\n

Problema jidoveasc\u0103, a sus\u021binut el, nu este social\u0103 sau religioas\u0103. \u201eEste o \u00eentrebare na\u021bional\u0103. Pentru a o rezolva, trebuie, mai presus de toate, s\u0103 facem din ea o problem\u0103 politic\u0103 interna\u021bional\u0103\u2026\u201d Indiferent de cet\u0103\u021benia lor, a insistat Herzl, iudeii constituie nu doar o comunitate religioas\u0103, ci o na\u021bionalitate, un popor, un\u00a0Volk\u00a0. \/2 Sionismul, scria Herzl, a oferit lumii o \u201esolu\u021bie final\u0103 a problemei jidove\u0219ti\u201d binevenit\u0103.<\/p>\n

La \u0219ase luni dup\u0103 venirea lui Hitler la putere, Federa\u021bia Sionist\u0103 din Germania (de departe cel mai mare grup sionist din \u021bar\u0103) a \u00eenaintat noului guvern un memorandum detaliat care a revizuit rela\u021biile germano-jidove\u0219ti \u0219i a oferit oficial sprijinul sionist \u00een \u201erezolvarea\u201d \u201cchestiunii jidove\u0219ti\u201d. Primul pas, sugera ea, trebuia s\u0103 fie o recunoa\u0219tere sincer\u0103 a diferen\u021belor na\u021bionale fundamentale: \/4<\/p>\n

Sionismul nu-\u0219i face iluzii cu privire la dificultatea condi\u021biei jidove\u0219ti, care const\u0103 mai ales \u00eentr-un model ocupa\u021bional anormal \u0219i \u00een vina unei posturi intelectuale \u0219i morale ne\u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een propria tradi\u021bie. Sionismul a recunoscut cu zeci de ani \u00een urm\u0103 c\u0103, ca urmare a tendin\u021bei asimila\u021bioniste, simptomele de deteriorare trebuiau s\u0103 apar\u0103\u2026<\/p>\n

Sionismul crede c\u0103 rena\u0219terea vie\u021bii na\u021bionale a unui popor, care are loc acum \u00een Germania prin accentuarea caracterului s\u0103u cre\u0219tin \u0219i na\u021bional, trebuie s\u0103 aib\u0103 loc \u0219i \u00een grupul na\u021bional jidovesc. \u0218i pentru poporul iudeu, originea na\u021bional\u0103, religia, destinul comun \u0219i sim\u021bul unicit\u0103\u021bii sale trebuie s\u0103 fie de o importan\u021b\u0103 decisiv\u0103 \u00een conturarea existen\u021bei sale. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 individualismul egoist al erei liberale trebuie dep\u0103\u0219it \u0219i \u00eenlocuit cu un sim\u021b al comunit\u0103\u021bii \u0219i al responsabilit\u0103\u021bii colective\u2026<\/p>\n

Credem c\u0103 tocmai noua Germanie [na\u021bional-socialist\u0103] poate, printr-o hot\u0103r\u00e2re \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103 \u00een tratarea chestiunii jidove\u0219ti, s\u0103 fac\u0103 un pas decisiv c\u0103tre dep\u0103\u0219irea unei probleme care, \u00een adev\u0103r, va trebui s\u0103 fie tratat\u0103 de majoritatea popoarelor europene\u2026<\/p>\n

Recunoa\u0219terea noastr\u0103 a na\u021bionalit\u0103\u021bii jidove\u0219ti asigur\u0103 o rela\u021bie clar\u0103 \u0219i sincer\u0103 cu poporul german \u0219i cu realit\u0103\u021bile sale na\u021bionale \u0219i rasiale. Tocmai pentru c\u0103 nu dorim s\u0103 falsific\u0103m aceste fundamente, pentru c\u0103 \u0219i noi suntem \u00eempotriva c\u0103s\u0103toriei mixte \u0219i suntem pentru men\u021binerea purit\u0103\u021bii grupului jidovesc \u0219i respingem orice \u00eenc\u0103lcare \u00een domeniul cultural, noi, fiind crescu\u021bi \u00een limba german\u0103 \u0219i Cultura german\u0103 \u2013 poate manifesta interes pentru operele \u0219i valorile culturii germane cu admira\u021bie \u0219i simpatie intern\u0103\u2026<\/p>\n

Pentru scopurile sale practice, sionismul sper\u0103 s\u0103 poat\u0103 c\u00e2\u0219tiga colaborarea chiar \u0219i a unui guvern fundamental ostil jidanilor, deoarece \u00een tratarea chestiunii jidove\u0219ti nu sunt implicate sentimentalit\u0103\u021bi, ci o problem\u0103 real\u0103 a c\u0103rei solu\u021bie intereseaz\u0103 toate popoarele \u0219i \u00een prezent \u00een special pe poporul german\u2026<\/p>\n

Propaganda de boicot \u2013 a\u0219a cum se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een prezent \u00eempotriva Germaniei \u00een multe feluri \u2013 este \u00een esen\u021b\u0103 nesionist\u0103, deoarece sionismul nu vrea s\u0103 lupte, ci s\u0103 conving\u0103 \u0219i s\u0103 construiasc\u0103\u2026<\/p>\n

Nu suntem orbi la faptul c\u0103 o chestiune jidoveasc\u0103 exist\u0103 \u0219i va continua s\u0103 existe. Din situa\u021bia anormal\u0103 a jidanilor rezult\u0103 grave dezavantaje pentru ei, dar \u0219i condi\u021bii greu tolerabile pentru alte popoare.<\/p>\n

Ziarul Federa\u021biei, J\u00fcdische Rundschau (\u201eRevista Iudaic\u0103\u201d), a proclamat acela\u0219i mesaj: \u201eSionismul recunoa\u0219te existen\u021ba unei probleme jidove\u0219ti \u0219i dore\u0219te o solu\u021bie de anvergur\u0103 \u0219i constructiv\u0103. \u00cen acest scop, sionismul dore\u0219te s\u0103 ob\u021bin\u0103 sprijinul tuturor popoarelor, fie ele pro sau anti-jidove\u0219ti, pentru c\u0103, \u00een opinia sa, avem de-a face aici mai degrab\u0103 cu o problem\u0103 concret\u0103 dec\u00e2t sentimental\u0103, de a c\u0103rei solu\u021bie sunt interesate toate popoarele.\u201d \/5<\/p>\n

Un t\u00e2n\u0103r rabin din Berlin, Joachim Prinz, care s-a stabilit ulterior \u00een Statele Unite \u0219i a devenit \u0219ef al Congresului Jidovesc American, a scris \u00een cartea sa din 1934, Wir Juden (\u201eNoi iudeii\u201d), c\u0103 revolu\u021bia na\u021bional-socialist\u0103 din Germania a \u00eensemnat \u201e Iudeii pentru iudei.\u201d El a explicat: \u201eNici un subterfugiu nu ne poate salva acum. \u00cen loc de asimilare, dorim un nou concept: recunoa\u0219terea na\u021biunii jidove\u0219ti \u0219i a rasei jidove\u0219ti.\u201d \/6<\/p>\n

Colaborare activ\u0103:<\/p>\n

Pe aceast\u0103 baz\u0103 a ideologiilor lor similare despre etnie \u0219i na\u021biune, na\u021bional-sociali\u0219tii \u0219i sioni\u0219tii au lucrat \u00eempreun\u0103 pentru ceea ce fiecare grup credea c\u0103 este \u00een interesul s\u0103u na\u021bional. Drept urmare, guvernul Hitler a sprijinit cu putere sionismul \u0219i emigrarea jidoveasc\u0103 \u00een Palestina din 1933 p\u00e2n\u0103 \u00een 1940-1941, c\u00e2nd al Doilea R\u0103zboi Mondial a \u00eempiedicat o colaborare extins\u0103.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 cel de-al Treilea Reich a devenit mai \u00eenr\u0103d\u0103cinat, mul\u021biiudei germani, probabil o majoritate, au continuat s\u0103 se considere, adesea cu m\u00e2ndrie considerabil\u0103, ca germani \u00een primul r\u00e2nd. Pu\u021bini erau entuziasma\u021bi s\u0103 smulg\u0103 r\u0103d\u0103cini pentru a \u00eencepe o nou\u0103 via\u021b\u0103 \u00een \u00eendep\u0103rtata Palestin\u0103.<\/p>\n

Cu toate acestea, tot mai mul\u021bi iudei germani s-au orientat c\u0103tre sionism \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 1938, mi\u0219carea sionist\u0103 a \u00eenflorit \u00een Germania sub Hitler. Tirajul publica\u021biei bis\u0103pt\u0103m\u00e2nale J\u00fcdische Rundschau al Federa\u021biei Sioniste a crescut enorm. Au fost publicate numeroase c\u0103r\u021bi sioniste. \u201eMunca sionist\u0103 era \u00een plin\u0103 desf\u0103\u0219urare\u201d \u00een Germania \u00een acei ani, noteaz\u0103 Encyclopaedia Judaica. O conven\u021bie sionist\u0103 desf\u0103\u0219urat\u0103 la Berlin \u00een 1936 a reflectat \u201e\u00een componen\u021ba sa via\u021ba de partid viguroas\u0103 a sioni\u0219tilor germani.\u201d\/7<\/p>\n

SS a fost deosebit de entuziast \u00een sprijinul s\u0103u pentru sionism. Un document intern de pozi\u021bie al SS din iunie 1934 a \u00eendemnat sprijinul activ \u0219i pe scar\u0103 larg\u0103 pentru sionism din partea guvernului \u0219i a Partidului ca fiind cea mai bun\u0103 modalitate de a \u00eencuraja emigrarea jidanilor din Germania \u00een Palestina. Acest lucru ar necesita o mai mare con\u0219tientizare a jidanilor de sine. \u0218colile jidove\u0219ti, ligile sportive jidove\u0219ti, organiza\u021biile culturale jidove\u0219ti \u2013 pe scurt, tot ceea ce ar \u00eencuraja aceast\u0103 nou\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i con\u0219tientizare de sine \u2013 ar trebui promovate, a recomandat ziarul. \/8<\/p>\n

Ofi\u021berul SS Leopold von Mildenstein \u0219i oficialul Federa\u021biei Sioniste Kurt Tuchler au f\u0103cut un tur al Palestinei timp de \u0219ase luni pentru a evalua dezvoltarea sionist\u0103 acolo. Pe baza observa\u021biilor sale de prim\u0103 m\u00e2n\u0103, von Mildenstein a scris o serie de dou\u0103sprezece articole ilustrate pentru importantul cotidian berlinez Der Angriff, care a ap\u0103rut la sf\u00e2r\u0219itul anului 1934 sub titlul \u201eA Nazi Travels to Palestine\u201d. Seria a exprimat o mare admira\u021bie pentru spiritul de pionierat \u0219i realiz\u0103rile coloni\u0219tilor iudei.<\/p>\n

Autodezvoltarea sionist\u0103, scria von Mildenstein, a produs un nou tip de iudeu. El a l\u0103udat sionismul ca fiind un mare beneficiu at\u00e2t pentru poporul iudeu, c\u00e2t \u0219i pentru \u00eentreaga lume. O patrie jidoveasc\u0103 \u00een Palestina, a scris el \u00een articolul s\u0103u de \u00eencheiere, \u201ea indicat calea pentru vindecarea unei r\u0103ni de secole pe corpul lumii: problema jidoveasc\u0103\u201d.\u00a0Der Angriff\u00a0a emis o medalie special\u0103, cu o svastic\u0103 pe o parte \u0219i o stea a lui David pe cealalt\u0103, pentru a comemora vizita comun\u0103 SS-sionist\u0103. La c\u00e2teva luni dup\u0103 apari\u021bia articolelor, von Mildenstein a fost promovat la conducerea departamentului de afaceri jidove\u0219ti al serviciului de securitate SS pentru a sprijini mai eficient migra\u021bia \u0219i dezvoltarea sioniste. \/9<\/p>\n

Ziarul oficial SS,\u00a0Das Schwarze Korps, \u0219i-a proclamat sprijinul pentru sionism \u00eentr-un editorial de pe prima pagin\u0103 din mai 1935: \u201eVremea poate s\u0103 nu fie prea \u00eendep\u0103rtat\u0103 c\u00e2nd Palestina \u00ee\u0219i va putea primi din nou fiii care au fost pierdu\u021bi de ea pentru mai mult de o mie de ani. Ur\u0103rile noastre de bine, \u00eempreun\u0103 cu bun\u0103voin\u021ba oficial\u0103, merg cu ei.\u201d\/10 Patru luni mai t\u00e2rziu, un articol similar a ap\u0103rut \u00een ziarul SS: \/11<\/p>\n

Recunoa\u0219terea jidanilor ca o comunitate rasial\u0103 bazat\u0103 pe s\u00e2nge \u0219i nu pe religie conduce guvernul german s\u0103 garanteze f\u0103r\u0103 rezerve separarea rasial\u0103 a acestei comunit\u0103\u021bi. Guvernul se g\u0103se\u0219te \u00een deplin acord cu marea mi\u0219care spiritual\u0103 din cadrul jidanilor, a\u0219a-numitul sionism, cu recunoa\u0219terea solidarit\u0103\u021bii jidanilor din \u00eentreaga lume \u0219i cu respingerea tuturor no\u021biunilor asimila\u021bioniste. Pe aceast\u0103 baz\u0103, Germania \u00eentreprinde m\u0103suri care cu siguran\u021b\u0103 vor juca un rol semnificativ \u00een viitor \u00een tratarea problemei jidove\u0219ti din \u00eentreaga lume.<\/p>\n

O linie de transport maritim german\u0103 de top a \u00eenceput serviciul direct de linie de pasageri de la Hamburg la Haifa, Palestina, \u00een octombrie 1933, furniz\u00e2nd \u201ehran\u0103 strict cu\u0219er pe navele sale, sub supravegherea rabinatului din Hamburg\u201d. \/12<\/p>\n

Cu sprijinul oficial, sioni\u015ftii au lucrat neobosit pentru a \u201ereeduca\u201d iudeii din Germania. Dup\u0103 cum a spus istoricul american Francis Nicosia \u00een sondajul s\u0103u din 1985, The Third Reich and the Palestine Question: \u201eSioni\u0219tii au fost \u00eencuraja\u021bi s\u0103-\u0219i transmit\u0103 mesajul comunit\u0103\u021bii jidove\u0219ti, s\u0103 str\u00e2ng\u0103 bani, s\u0103 arate filme despre Palestina \u0219i, \u00een general, s\u0103 educe iudeii germani despre Palestina. A existat o presiune considerabil\u0103 pentru a-i \u00eenv\u0103\u021ba pe iudeii din Germania s\u0103 \u00eenceteze s\u0103 se identifice ca germani \u0219i s\u0103 trezeasc\u0103 \u00een ei o nou\u0103 identitate na\u021bional\u0103 jidoveasc\u0103.\u201d \/13<\/p>\n

\u00centr-un interviu de dup\u0103 r\u0103zboi, fostul \u0219ef al Federa\u021biei Sioniste din Germania, dr. Hans Friedenthal, a rezumat situa\u021bia: \u201eGestapo a f\u0103cut totul \u00een acele vremuri pentru a promova emigra\u021bia, \u00een special \u00een Palestina. Am primit de multe ori ajutorul lor atunci c\u00e2nd am cerut ceva de la alte autorit\u0103\u021bi cu privire la preg\u0103tirile pentru emigrare.\u201d \/14<\/p>\n

La Congresul Partidului Na\u021bional Socialist din septembrie 1935, Reichstag a adoptat a\u0219a-numitele \u201elegi de la N\u00fcrnberg\u201d care interziceau c\u0103s\u0103toriile \u0219i rela\u021biile sexuale \u00eentre iudei \u0219i germani \u0219i, de fapt, i-a proclamat ca na\u021bionalitate minoritar\u0103 str\u0103in\u0103. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, sionistul J\u00fcdische Rundschau a salutat editorial noile m\u0103suri: \/15<\/p>\n

Germania\u2026 \u00eendepline\u0219te cerin\u021bele Congresului Mondial Sionist atunci c\u00e2nd declar\u0103 c\u0103 iudeii care tr\u0103iesc acum \u00een Germania sunt o minoritate na\u021bional\u0103. Odat\u0103 ce iudeii au fost marca\u021bi ca minoritate na\u021bional\u0103, este din nou posibil s\u0103 se stabileasc\u0103 rela\u021bii normale \u00eentre na\u021biunea german\u0103 \u0219i iudei. Noile legi confer\u0103 minorit\u0103\u021bii jidove\u0219ti din Germania propria sa via\u021b\u0103 cultural\u0103, propria sa via\u021b\u0103 na\u021bional\u0103. \u00cen viitor, va putea s\u0103-\u0219i formeze propriile \u0219coli, propriul teatru \u0219i propriile asocia\u021bii sportive. Pe scurt, \u00ee\u0219i poate crea propriul viitor \u00een toate aspectele vie\u021bii na\u021bionale\u2026<\/p>\n

Germania a oferit minorit\u0103\u021bii jidove\u0219ti oportunitatea de a tr\u0103i pentru ea \u00eens\u0103\u0219i \u0219i ofer\u0103 protec\u021bie de stat pentru aceast\u0103 via\u021b\u0103 separat\u0103 a minorit\u0103\u021bii jidove\u0219ti: procesul de cre\u0219tere a jidanilor \u00eentr-o na\u021biune va fi astfel \u00eencurajat \u0219i se va aduce o contribu\u021bie la stabilirea unor forme mai tolerabile. rela\u0163iile dintre cele dou\u0103 na\u0163iuni.<\/p>\n

Georg Kareski, \u0219eful at\u00e2t al Organiza\u021biei de Stat \u201eRevisioniste\u201d sioniste, c\u00e2t \u0219i al Ligii Culturale Jidove\u0219ti, \u0219i fost \u0219ef al Comunit\u0103\u021bii Jidove\u0219ti din Berlin, a declarat \u00eentr-un interviu pentru cotidianul berlinez Der Angriff la sf\u00e2r\u0219itul anului 1935: \/16<\/p>\n

Timp de mul\u021bi ani, am considerat o separare complet\u0103 a afacerilor culturale ale celor dou\u0103 popoare [iudei \u0219i germani] ca o condi\u021bie prealabil\u0103 pentru a tr\u0103i \u00eempreun\u0103 f\u0103r\u0103 conflict\u2026 Am sus\u021binut de mult\u0103 vreme o astfel de separare, cu condi\u021bia s\u0103 se bazeze pe respectul fa\u021b\u0103 de str\u0103in, na\u0163ionalitate.<\/p>\n

Legile de la N\u00fcrnberg\u2026 mi se par, \u00een afar\u0103 de prevederile lor legale, s\u0103 se conformeze \u00een totalitate cu aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 pentru o via\u021b\u0103 separat\u0103 bazat\u0103 pe respect reciproc\u2026 Aceast\u0103 \u00eentrerupere a procesului de dizolvare \u00een multe comunit\u0103\u021bi jidove\u0219ti, care fusese promovat\u0103 prin c\u0103s\u0103torii mixte, este prin urmare, din punct de vedere jidovesc, cu totul binevenit.<\/p>\n

Liderii sioni\u015fti din alte \u0163\u0103ri au f\u0103cut ecou cu aceste opinii. Stephen S. Wise, pre\u0219edintele Congresului Jidovesc American \u0219i al Congresului Jidovesc Mondial, a spus la un miting din New York \u00een iunie 1938: \u201eNu sunt cet\u0103\u021bean american de credin\u021b\u0103 jidoveasc\u0103, sunt iudeu\u2026 Hitler avea dreptate \u00eentr-un singur lucru. El nume\u0219te poporul iudeu o ras\u0103, iar noi suntem o ras\u0103.\u201d \/17<\/p>\n

Specialistul \u00een afaceri jidove\u0219ti al Ministerului de Interne, dr. Bernhard L\u00f6sener, \u0219i-a exprimat sprijinul pentru sionism \u00eentr-un articol ap\u0103rut \u00eentr-un num\u0103r din noiembrie 1935 al revistei oficiale Reichsverwaltungsblatt: \/18<\/p>\n

Dac\u0103 iudeii aveau deja propriul lor stat \u00een care erau a\u0219eza\u021bi majoritatea, atunci problema jidoveasc\u0103 ar putea fi considerat\u0103 ca fiind complet rezolvat\u0103 ast\u0103zi, \u0219i pentru iudeii \u00een\u0219i\u0219i. Cea mai mic\u0103 opozi\u021bie fa\u021b\u0103 de ideile care stau la baza Legilor de la N\u00fcrnberg au ar\u0103tat-o \u200b\u200bsioni\u0219tii, deoarece \u00ee\u0219i dau seama imediat c\u0103 aceste legi reprezint\u0103 singura solu\u021bie corect\u0103 \u0219i pentru poporul iudeu. C\u0103ci fiecare na\u021biune trebuie s\u0103 aib\u0103 propriul s\u0103u stat ca expresie exterioar\u0103 a na\u021biunii sale particulare.<\/p>\n

\u00cen cooperare cu autorit\u0103\u021bile germane, grupurile sioniste au organizat o re\u021bea de aproximativ patruzeci de tabere \u0219i centre agricole \u00een toat\u0103 Germania, unde poten\u021bialii coloni\u0219ti au fost instrui\u021bi pentru noua lor via\u021b\u0103 \u00een Palestina. De\u0219i legile de la N\u00fcrnberg interzic jidanilor s\u0103 afi\u0219eze steagul german, jidanilor li s-a garantat \u00een mod specific dreptul de a afi\u0219a steagul na\u021bional jidovesc albastru \u0219i alb. Steagul care avea s\u0103 fie adoptat \u00eentr-o zi de Israel a fost arborat \u00een lag\u0103rele \u0219i centrele sioniste din Germania lui Hitler. \/19<\/p>\n

Serviciul de securitate al lui Himmler a cooperat cu Haganah, organiza\u021bia militar\u0103 subteran\u0103 sionist\u0103 din Palestina. Agen\u021bia SS i-a pl\u0103tit oficialului Haganah Feivel Polkes pentru informa\u021bii despre situa\u021bia din Palestina \u0219i pentru ajutor \u00een direc\u021bionarea emigra\u021biei jidove\u0219ti \u00een acea \u021bar\u0103. \u00centre timp, Haganah a fost \u021binut bine informat despre planurile germane de c\u0103tre un spion pe care a reu\u0219it s\u0103 \u00eel planteze \u00een sediul din Berlin al SS. \/20<\/p>\n

Colaborarea Haganah-SS a inclus chiar livr\u0103ri secrete de arme germane c\u0103tre coloni\u0219tii iudei pentru a fi folosite \u00een confrunt\u0103rile cu arabii palestinieni. \/21<\/p>\n

\u00cen urma izbucnirii de violen\u021b\u0103 \u0219i distrugere \u201eKristallnacht\u201d din noiembrie 1938, SS-urile au ajutat rapid organiza\u021bia sionist\u0103 s\u0103 se ridice pe picioare \u0219i s\u0103-\u0219i continue activitatea \u00een Germania, de\u0219i acum sub o supraveghere mai restr\u00e2ns\u0103. \/22<\/p>\n

Rezervari oficiale:<\/p>\n

Sprijinul german pentru sionism nu a fost nelimitat. Oficialii guvernamentali \u0219i de partid au fost foarte aten\u021bi la campania continu\u0103 a comunit\u0103\u021bilor jidove\u0219ti puternice din Statele Unite, Marea Britanie \u0219i alte \u021b\u0103ri pentru a mobiliza guvernele \u201elor\u201d \u0219i concet\u0103\u021benii \u00eempotriva Germaniei. At\u00e2ta timp c\u00e2t jidovimea mondial\u0103 a r\u0103mas implacabil ostil\u0103 fa\u021b\u0103 de Germania Na\u021bional-Socialist\u0103 \u0219i at\u00e2ta timp c\u00e2t marea majoritate a jidanilor din \u00eentreaga lume ar\u0103ta pu\u021bin\u0103 dorin\u021b\u0103 de a se rea\u0219eza \u00een \u201e\u021bara promis\u0103\u201d sionist\u0103, un stat iudeu suveran din Palestina nu va \u201erezolva\u201d cu adev\u0103rat problema internationala jidoveasc\u0103. \u00cen schimb, au motivat oficialii germani, aceasta ar \u00eent\u0103ri nem\u0103surat aceast\u0103 campanie periculoas\u0103 antigerman\u0103. Prin urmare, sprijinul german pentru sionism s-a limitat la sprijinirea unei patrii jidove\u0219ti \u00een Palestina sub control britanic, nu la un stat iudeu suveran. \/23<\/p>\n

Un stat jidovesc \u00een Palestina, a informat ministrul de Externe diploma\u021bilor \u00een iunie 1937, nu ar fi \u00een interesul Germaniei, deoarece nu va putea absorbi to\u021bi iudeii din \u00eentreaga lume, ci va servi doar ca baz\u0103 suplimentar\u0103 de putere pentru jidovimea interna\u021bional\u0103, \u00een multe cazuri \u00een acela\u0219i mod \u00een care Moscova a servit drept baz\u0103 pentru comunismul interna\u021bional. \/24<\/p>\n

Reflect\u00e2nd o schimbare \u00een politica oficial\u0103, presa german\u0103 \u0219i-a exprimat \u00een 1937 o simpatie mult mai mare fa\u021b\u0103 de rezisten\u021ba arab\u0103 palestinian\u0103 la ambi\u021biile sioniste, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care tensiunea \u0219i conflictul dintre iudei \u0219i arabi din Palestina cre\u0219teau brusc. \/25<\/p>\n

Un buletin circular al Ministerului de Externe din 22 iunie 1937 avertiza c\u0103, \u00een ciuda sprijinului pentru a\u0219ezarea jidoveasc\u0103 \u00een Palestina, \u201ear fi totu\u0219i o gre\u0219eal\u0103 s\u0103 presupunem c\u0103 Germania sprijin\u0103 formarea unei structuri de stat \u00een Palestina sub o anumit\u0103 form\u0103 de control jidovesc. Av\u00e2nd \u00een vedere agita\u021bia antigerman\u0103 a jidanilor interna\u021bionali, Germania nu poate fi de acord c\u0103 formarea unui stat jidovesc palestinian ar ajuta la dezvoltarea pa\u0219nic\u0103 a na\u021biunilor lumii.\u201d\/26 \u201eProclamarea unui stat jidovesc sau a unui stat jidovesc administrat de iudei in Palestina\u201d, a avertizat un memorandum intern al sec\u021biei de afaceri jidove\u0219ti a SS, \u201ear crea pentru Germania un nou inamic, unul care ar avea o influen\u021b\u0103 profund\u0103 asupra evolu\u021biilor din Orientul Apropiat\u201d. O alt\u0103 agen\u021bie SS a prezis c\u0103 un stat iudeu \u201ear lucra pentru a oferi o protec\u021bie special\u0103 minorit\u0103\u021bilor jidanilor din fiecare \u021bar\u0103, oferind astfel protec\u021bie legal\u0103 activit\u0103\u021bii de exploatare a jidanilor din lume.\u201d\/27<\/p>\n

\u00cen ianuarie 1939, noul ministru de externe al lui Hitler, Joachim von Ribbentrop, de asemenea, a avertizat \u00eentr-un alt buletin circular c\u0103 \u201eGermania trebuie s\u0103 considere formarea unui stat jidovesc ca fiind periculoas\u0103\u201d, deoarece \u201ear aduce o cre\u0219tere interna\u021bional\u0103 a puterii jidanilor mondiale\u201d. \/28<\/p>\n

Hitler \u00eensu\u0219i a revizuit personal toat\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 la \u00eenceputul anului 1938 \u0219i, \u00een ciuda scepticismului s\u0103u de lung\u0103 durat\u0103 fa\u021b\u0103 de ambi\u021biile sioniste \u0219i temerile c\u0103 politicile sale ar putea contribui la formarea unui stat jidovesc, a decis s\u0103 sprijine migra\u021bia jidoveasc\u0103 \u00een Palestina \u0219i mai puternic. Perspectiva de a sc\u0103pa Germania de iudei, a concluzionat el, dep\u0103\u0219e\u0219te posibilele pericole. \/29<\/p>\n

\u00centre timp, guvernul britanic a impus restric\u021bii tot mai drastice asupra imigra\u021biei jidanilor \u00een Palestina \u00een 1937, 1938 \u0219i 1939. Ca r\u0103spuns, serviciul de securitate SS a \u00eencheiat o alian\u021b\u0103 secret\u0103 cu agen\u021bia sionist\u0103 clandestina Mossad le-Aliya Bet pentru a introduce ilegal iudei \u00een Palestina. Ca urmare a acestei colabor\u0103ri intense, mai multe convoaie de nave au reu\u0219it s\u0103 ajung\u0103 \u00een Palestina pe l\u00e2ng\u0103 canonierele britanice. Migra\u021bia jidoveasc\u0103, at\u00e2t legal\u0103, c\u00e2t \u0219i ilegal\u0103, din Germania (inclusiv Austria) c\u0103tre Palestina a crescut dramatic \u00een 1938 \u0219i 1939. Al\u021bi 10.000 de iudei erau programa\u021bi s\u0103 plece \u00een octombrie 1939, dar izbucnirea r\u0103zboiului din septembrie a pus cap\u0103t efortului. Totu\u0219i, autorit\u0103\u021bile germane au continuat s\u0103 promoveze emigrarea indirect\u0103 a jidanilor \u00een Palestina \u00een anii 1940 \u0219i 1941. \/30 Chiar \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een martie 1942, cel pu\u021bin o tab\u0103r\u0103 de antrenament \u201ekibbutz\u201d sionist\u0103 autorizat\u0103 oficial pentru poten\u021biali emigran\u021bi a continuat s\u0103 func\u021bioneze \u00een Germania lui Hitler. \/31<\/p>\n

Acordul de transfer:<\/p>\n

Piesa central\u0103 a cooper\u0103rii germano-sioniste \u00een timpul erei Hitler a fost Acordul de transfer, un pact care a permis zeci de mii de iudei germani s\u0103 emigreze \u00een Palestina cu averea lor. Acordul, cunoscut \u0219i sub denumirea de Haavara (ebraic\u0103 pentru \u201etransfer\u201d), a fost \u00eencheiat \u00een august 1933 \u00een urma discu\u021biilor dintre oficialii germani \u0219i Chaim Arlosoroff, secretarul politic al Agen\u021biei Jidove\u0219ti, centrul palestinian al Organiza\u021biei Mondiale Sioniste. \/32<\/p>\n

Prin acest aranjament neobi\u0219nuit, fiecare iudeu care se \u00eendrepta spre Palestina a depus bani \u00eentr-un cont special din Germania. Banii au fost folosi\u021bi pentru achizi\u021bionarea de unelte agricole de fabrica\u021bie german\u0103, materiale de construc\u021bie, pompe, \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte \u0219i a\u0219a mai departe, care au fost exportate \u00een Palestina \u0219i v\u00e2ndute acolo de compania Haavara, de\u021binut\u0103 de iudei, din Tel-Aviv. Banii din v\u00e2nz\u0103ri au fost da\u021bi emigrantului iudeu la sosirea sa \u00een Palestina \u00eentr-o sum\u0103 corespunz\u0103toare depozitului s\u0103u \u00een Germania.<\/p>\n

M\u0103rfurile germane s-au rev\u0103rsat \u00een Palestina prin Haavara, care a fost completat\u0103 la scurt timp mai t\u00e2rziu cu un acord de troc prin care portocalele din Palestina erau schimbate cu cherestea german\u0103, automobile, ma\u0219ini agricole \u0219i alte bunuri. Acordul a servit astfel obiectivului sionist de a aduce coloni\u0219ti iudei \u0219i capital de dezvoltare \u00een Palestina, servind \u00een acela\u0219i timp obiectivului german de a elibera \u021bara de un grup str\u0103in nedorit.<\/p>\n

Delega\u021bii de la Congresul Sionist din 1933 de la Praga au dezb\u0103tut energic meritele Acordului. Unii se temeau c\u0103 pactul va submina boicotul economic interna\u021bional jidovesc \u00eempotriva Germaniei. Dar oficialii sioni\u015fti au asigurat Congresul. Sam Cohen, o figur\u0103 cheie din spatele aranjamentului Haavara, a subliniat c\u0103 acordul nu a fost avantajos economic pentru Germania.<\/p>\n

Arthur Ruppin, un specialist \u00een emigrare al Organiza\u021biei Sioniste, care a contribuit la negocierea pactului, a subliniat c\u0103 \u201eAcordul de transfer nu a interferat \u00een niciun fel cu mi\u0219carea de boicot, deoarece nicio moned\u0103 nou\u0103 nu va intra \u00een Germania ca urmare a acordului\u2026\u201d \/33 Congresul Sionist din 1935, \u00eentrunit \u00een Elve\u021bia, a aprobat \u00een mod cov\u00e2r\u0219itor pactul. \u00cen 1936, Agen\u021bia Jidoveasc\u0103 (\u201eguvernul din umbr\u0103\u201d sionist din Palestina) a preluat controlul direct asupra Ha\u2019avara, care a r\u0103mas \u00een vigoare p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd al Doilea R\u0103zboi Mondial a for\u021bat abandonarea acestuia.<\/p>\n

Unii oficiali germani s-au opus aranjamentului. Consulul general al Germaniei la Ierusalim, Hans D\u00f6hle, de exemplu, a criticat aspru Acordul de mai multe ori \u00een cursul anului 1937. El a subliniat c\u0103 acesta a costat Germania valuta str\u0103in\u0103 pe care le-ar aduce produsele exportate \u00een Palestina prin pact dac\u0103 ar fi v\u00e2ndute \u00een alt\u0103 parte. V\u00e2nzarea monopolului Haavara a m\u0103rfurilor germane c\u0103tre Palestina printr-o agen\u021bie jidoveasc\u0103 a \u00eenfuriat \u00een mod natural oamenii de afaceri germani \u0219i arabii de acolo. Sprijinul oficial german pentru sionism ar putea duce la pierderea pie\u021belor germane \u00een \u00eentreaga lume arab\u0103. Guvernul britanic a fost, de asemenea, sup\u0103rat de aranjament. \/34 Un buletin intern al Ministerului de Externe german din iunie 1937 se referea la \u201esacrificiile valutare\u201d care au rezultat din Haavara. 3\/5<\/p>\n

Un memorandum intern din decembrie 1937 al Ministerului de Interne german a analizat impactul Acordului de transfer: \u201eNu exist\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 aranjamentul Haavara a contribuit cel mai semnificativ la dezvoltarea foarte rapid\u0103 a Palestinei din 1933. Acordul a oferit nu numai cea mai mare surs\u0103 de bani (din Germania!), dar \u0219i cel mai inteligent grup de imigran\u021bi, iar \u00een final a adus \u00een \u021bar\u0103 ma\u0219inile \u0219i produsele industriale esen\u021biale dezvolt\u0103rii.\u201d Principalul avantaj al pactului, se arat\u0103 \u00een memoriul, a fost emigrarea unui num\u0103r mare de iudei \u00een Palestina, cea mai dorit\u0103 \u021bar\u0103 \u021bint\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te Germania. Dar lucrarea a remarcat \u0219i dezavantajele importante semnalate de consulul D\u00f6hle \u0219i al\u021bii. Ministrul de Interne, a continuat, a concluzionat c\u0103 dezavantajele acordului dep\u0103\u0219esc acum avantajele \u0219i c\u0103, prin urmare, acesta ar trebui s\u0103 fie reziliat. \/36<\/p>\n

Un singur om a putut rezolva controversa. Hitler a revizuit personal politica \u00een iulie \u0219i septembrie 1937 \u0219i din nou \u00een ianuarie 1938 \u0219i a decis de fiecare dat\u0103 s\u0103 men\u021bin\u0103 aranjamentul Haavara. Scopul scoaterii jidanilor din Germania, a concluzionat el, justifica dezavantajele. \/37<\/p>\n

Ministerul Economiei Reich a ajutat la organizarea unei alte companii de transfer, Agen\u021bia pentru Comer\u021b \u0219i Investi\u021bii Interna\u021bionale sau Intria, prin care iudeii din \u021b\u0103ri str\u0103ine ar putea ajuta iudeii germani s\u0103 emigreze \u00een Palestina. Aproape 900.000 de dolari au fost \u00een cele din urm\u0103 canaliza\u021bi prin Austria c\u0103tre iudeii germani din Palestina. \/38 Alte \u0163\u0103ri europene dornice s\u0103 \u00eencurajeze emigra\u0163ia jidoveasc\u0103 au \u00eencheiat acorduri cu sioni\u015ftii dup\u0103 modelul Ha\u2019avara. \u00cen 1937, Polonia a autorizat compania de transfer Halifin (ebraic\u0103 pentru \u201eschimb\u201d). P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul verii anului 1939, Cehoslovacia, Rom\u00e2nia, Ungaria \u0219i Italia au semnat acorduri similare. Totu\u0219i, izbucnirea r\u0103zboiului din septembrie 1939 a \u00eempiedicat implementarea pe scar\u0103 larg\u0103 a acestor acorduri. \/39<\/p>\n

Realiz\u0103rile lui Haavara:<\/p>\n

\u00centre 1933 \u0219i 1941, aproximativ 60.000 de iudei germani au emigrat \u00een Palestina prin Ha\u2019avara \u0219i alte aranjamente germano-sioniste, sau aproximativ zece la sut\u0103 din popula\u021bia jidoveasc\u0103 a Germaniei din 1933. (Ace\u0219ti iudei germani reprezentau aproximativ 15% din popula\u021bia jidoveasc\u0103 a Palestinei din 1939.) Unii emigran\u021bi Ha\u2019avara au transferat o avere personal\u0103 considerabil\u0103 din Germania \u00een Palestina. Dup\u0103 cum a remarcat istoricul iudeu Edwin Black: \u201eMul\u021bi dintre ace\u0219ti oameni, \u00een special la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1930, li s-a permis s\u0103 transfere replici reale ale caselor \u0219i fabricilor lor \u2013 \u00eentr-adev\u0103r replici aproximative ale existen\u021bei lor.\u201d\/40<\/p>\n

Suma total\u0103 transferat\u0103 din Germania \u00een Palestina prin Ha\u2019avara \u00eentre august 1933 \u0219i sf\u00e2r\u0219itul anului 1939 a fost de 8,1 milioane de lire sterline sau 139,57 milioane de m\u0103rci germane (echivalentul atunci a mai mult de 40 de milioane de dolari). Aceast\u0103 sum\u0103 includea 33,9 milioane de m\u0103rci germane (13,8 milioane USD) furnizate de Reichsbank \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Acordul. \/41<\/p>\n

Istoricul Black a estimat c\u0103 alte 70 de milioane de dolari ar fi putut s\u0103 fi ajuns \u00een Palestina prin corolar, acorduri comerciale germane \u0219i tranzac\u021bii bancare interna\u021bionale speciale. Fondurile germane au avut un impact major asupra unei \u021b\u0103ri la fel de subdezvoltate precum era Palestina \u00een anii 1930, a subliniat el. Au fost construite mai multe \u00eentreprinderi industriale importante cu capitala german\u0103, inclusiv uzina Mekoroth \u0219i firma de textile Lodzia. Afluxul de bunuri \u0219i capital Ha\u2019avara, a concluzionat Black, \u201ea produs o explozie economic\u0103 \u00een Palestina jidoveasc\u0103\u201d \u0219i a fost \u201eun factor indispensabil \u00een crearea statului Israel.\u201d\/42<\/p>\n

Acordul de la Ha\u2019avara a contribuit foarte mult la dezvoltarea jidoveasc\u0103 \u00een Palestina \u0219i, astfel, indirect, la \u00eentemeierea statului israelian. Un buletin circular al Ministerului German de Externe din ianuarie 1939 a raportat, cu o oarecare \u00eendoial\u0103, c\u0103 \u201etransferul propriet\u0103\u021bii jidove\u0219ti din Germania [prin acordul Ha\u2019avara] a contribuit \u00een mare m\u0103sur\u0103 la construirea unui stat jidovesc \u00een Palestina.\u201d\/43<\/p>\n

Fo\u0219ti oficiali ai companiei Ha\u2019avara din Palestina au confirmat aceast\u0103 opinie \u00eentr-un studiu detaliat al Acordului de transfer publicat \u00een 1972: \u201eActivitatea economic\u0103 posibil\u0103 de afluxul de capital german \u0219i transferurile Haavara c\u0103tre sectoarele privat \u0219i public au fost de cea mai mare importan\u021b\u0103 pentru dezvoltarea tarii. Multe industrii noi \u0219i \u00eentreprinderi comerciale au fost \u00eenfiin\u021bate \u00een Palestina jidoveasc\u0103, iar numeroase companii care sunt extrem de importante \u0219i ast\u0103zi \u00een economia statului Israel \u00ee\u0219i datoreaz\u0103 existen\u021ba Haavara.\u201d\/44 Dr. Ludwig Pinner, un oficial al companiei Ha\u2019avara la Tel Aviv, \u00een anii 1930, a comentat mai t\u00e2rziu c\u0103 imigran\u021bii Ha\u2019avara, excep\u021bional de competen\u021bi, \u201eau contribuit \u00een mod decisiv\u201d la dezvoltarea economic\u0103, social\u0103, cultural\u0103 \u0219i educa\u021bional\u0103 a comunit\u0103\u021bii jidove\u0219ti din Palestina. \/45<\/p>\n

Acordul de transfer a fost cel mai amplu exemplu de cooperare dintre Germania lui Hitler \u0219i sionismul interna\u021bional. Prin acest pact, al treilea Reich al lui Hitler a f\u0103cut mai mult dec\u00e2t orice alt guvern \u00een anii 1930 pentru a sprijini dezvoltarea jidoveasc\u0103 \u00een Palestina.<\/p>\n

Sioni\u015ftii ofer\u0103 o alian\u0163\u0103 militar\u0103 cu Hitler:<\/p>\n

La \u00eenceputul lui ianuarie 1941, o organiza\u021bie sionist\u0103 mic\u0103, dar important\u0103, a \u00eenaintat diploma\u021bilor germani din Beirut o propunere oficial\u0103 pentru o alian\u021b\u0103 militaro-politic\u0103 cu Germania din timpul r\u0103zboiului. Oferta a fost f\u0103cut\u0103 de radicalul underground \u201eLupt\u0103tori pentru libertatea Israelului\u201d, mai bine cunoscut sub numele de Lehi sau Stern Gang. Liderul s\u0103u, Avraham Stern, rupsese recent cu \u201eOrganiza\u021bia Na\u021bional\u0103 Militar\u0103\u201d na\u021bionalist\u0103 radical\u0103 (Irgun Zvai Leumi) din cauza atitudinii grupului fa\u021b\u0103 de Marea Britanie, care interzisese efectiv a\u0219ez\u0103rile jidove\u0219ti \u00een Palestina. Stern considera Marea Britanie drept principalul inamic al sionismului.<\/p>\n

Aceast\u0103 remarcabil\u0103 propunere sionist\u0103 \u201epentru solu\u021bionarea chestiunii jidove\u0219ti \u00een Europa \u0219i participarea activ\u0103 a NMO [Lehi] la r\u0103zboiul de partea Germaniei\u201d merit\u0103 citat\u0103 pe larg: \/46<\/p>\n

\u00cen discursurile \u0219i declara\u021biile lor, principalii oameni de stat ai Germaniei Na\u021bional-Socialiste au subliniat adesea c\u0103 o Nou\u0103 Ordine \u00een Europa necesit\u0103 ca o condi\u021bie prealabil\u0103 o solu\u021bie radical\u0103 a problemei jidove\u0219ti prin evacuare (\u201eEuropa f\u0103r\u0103 iudei\u201d).<\/p>\n

Evacuarea maselor jidove\u0219ti din Europa este o condi\u021bie prealabil\u0103 pentru rezolvarea problemei jidove\u0219ti. Totu\u0219i, singurul mod \u00een care acest lucru poate fi realizat \u00een totalitate este prin stabilirea acestor mase \u00een patria poporului iudeu, Palestina, \u0219i prin stabilirea unui stat jidovesc \u00een grani\u021bele sale istorice.<\/p>\n

Scopul activit\u0103\u021bii politice \u0219i al anilor de lupt\u0103 a Mi\u0219c\u0103rii pentru Libertatea Israelului, Organiza\u021bia Na\u021bional\u0103 Militar\u0103 din Palestina (Irgun Zvai Leumi), este acela de a rezolva problema jidoveasc\u0103 \u00een acest fel \u0219i astfel eliberarea complet\u0103 a poporului iudeu pentru totdeauna.<\/p>\n

NMO, care este foarte familiarizat cu bun\u0103voin\u021ba guvernului Reich-ului german \u0219i a oficialilor s\u0103i fa\u021b\u0103 de activit\u0103\u021bile sioniste din Germania \u0219i programul de emigrare sionist, consider\u0103 c\u0103:<\/p>\n

Pot exista interese comune \u00eentre o nou\u0103 ordine european\u0103 bazat\u0103 pe conceptul german \u0219i adev\u0103ratele aspira\u021bii na\u021bionale ale poporului iudeu, astfel cum sunt \u00eentruchipate de NMO.<\/p>\n

Este posibil\u0103 cooperarea \u00eentre Noua Germanie \u0219i o jidovime na\u021bional\u0103 popular\u0103 [Hebr\u00e4ertum] re\u00eennoit\u0103.<\/p>\n

\u00cenfiin\u021barea statului istoric jidovesc pe o baz\u0103 na\u021bional\u0103 \u0219i totalitar\u0103, \u0219i legat prin tratat cu Reich-ul german, ar fi \u00een interesul men\u021binerii \u0219i \u00eent\u0103ririi viitoarei pozi\u021bii de putere germane \u00een Orientul Apropiat.<\/p>\n

Pe baza acestor considera\u021bii \u0219i cu condi\u021bia ca guvernul Reich-ului german s\u0103 recunoasc\u0103 aspira\u021biile na\u021bionale ale Mi\u0219c\u0103rii pentru Libertatea Israelului men\u021bionate mai sus, NMO din Palestina se ofer\u0103 s\u0103 ia parte activ la r\u0103zboiul de partea Germaniei.<\/p>\n

Aceast\u0103 ofert\u0103 a NMO ar putea include activitate militar\u0103, politic\u0103 \u0219i informa\u021bional\u0103 \u00een interiorul Palestinei \u0219i, dup\u0103 anumite m\u0103suri organizatorice, \u0219i \u00een exterior. Odat\u0103 cu aceasta, b\u0103rba\u021bii iudei din Europa vor fi preg\u0103ti\u021bi militar \u0219i organiza\u021bi \u00een unit\u0103\u021bi militare sub conducerea \u0219i comanda NMO. Ei ar lua parte la opera\u021biuni de lupt\u0103 \u00een scopul cuceririi Palestinei, dac\u0103 s-ar forma un astfel de front.<\/p>\n

Participarea indirect\u0103 a Mi\u0219c\u0103rii pentru Libertatea Israelului la Noua Ordine a Europei, aflat\u0103 deja \u00een stadiu preg\u0103titor, combinat\u0103 cu o solu\u021bie pozitiv-radical\u0103 a problemei jidove\u0219ti europene pe baza aspira\u021biilor na\u021bionale ale poporului iudeu men\u021bionat mai sus, ar \u00eent\u0103ri foarte mult fundamentul moral al Noii Ordini \u00een ochii \u00eentregii omeniri.<\/p>\n

Cooperarea Mi\u0219c\u0103rii pentru Libertatea Israelului ar fi, de asemenea, \u00een concordan\u021b\u0103 cu un discurs recent al cancelarului Reich-ului german, \u00een care Hitler a subliniat c\u0103 va folosi orice combina\u021bie \u0219i coali\u021bie pentru a izola \u0219i a \u00eenvinge Anglia.<\/p>\n

Nu exist\u0103 nicio \u00eenregistrare a vreunui r\u0103spuns german. Oricum, acceptarea era foarte pu\u021bin probabil\u0103, deoarece \u00een acel moment politica german\u0103 era decisiv pro-araba. \/47<\/p>\n

\u00cen mod remarcabil, grupul lui Stern a c\u0103utat s\u0103 \u00eencheie un pact cu cel de-al Treilea Reich \u00eentr-un moment \u00een care povestirile conform c\u0103rora Hitler era \u00eenclinat s\u0103 extermine iudeii erau deja \u00een circula\u021bie larg\u0103. Se pare c\u0103 Stern fie nu credea pove\u0219tile, fie era dispus s\u0103 colaboreze cu du\u0219manul de moarte al poporului s\u0103u pentru a contribui la crearea unui stat jidovesc. \/48<\/p>\n

Un membru important Lehi la momentul \u00een care grupul a f\u0103cut aceast\u0103 ofert\u0103 a fost Yitzhak Shamir, care mai t\u00e2rziu a servit ca ministru de externe al Israelului \u0219i apoi, \u00een mare parte a anilor 1980 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een iunie 1992, ca prim-ministru. \u00cen calitate de \u0219ef de opera\u021biuni Lehi, dup\u0103 moartea lui Stern \u00een 1942, Shamir a organizat numeroase acte de teroare, inclusiv asasinarea \u00een noiembrie 1944 a ministrului britanic pentru Orientul Mijlociu Lord Moyne \u0219i uciderea \u00een septembrie 1948 a mediatorului suedez al Na\u021biunilor Unite, contele Bernadotte. Ani mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd Shamir a fost \u00eentrebat despre oferta din 1941, el a confirmat c\u0103 era la curent cu propunerea de alian\u021b\u0103 a organiza\u021biei sale cu Germania din timpul r\u0103zboiului. \/49<\/p>\n

Concluzie:<\/p>\n

\u00cen ciuda ostilit\u0103\u021bii de baz\u0103 dintre regimul hitlerist \u0219i jidovimea interna\u021bional\u0103, timp de c\u00e2\u021biva ani interesele sioniste jidove\u0219ti \u0219i na\u021bional-socialiste germane au coincis. Colabor\u00e2nd cu sioni\u015ftii pentru o solu\u0163ie reciproc dezirabil\u0103 \u015fi uman\u0103 a unei probleme complexe, al Treilea Reich a fost dispus s\u0103 fac\u0103 sacrificii valutare, s\u0103 afecteze rela\u0163iile cu Marea Britanie \u015fi s\u0103 \u00eenfurie arabii. \u00centr-adev\u0103r, \u00een anii 1930, nicio na\u021biune nu a f\u0103cut mai mult pentru a promova obiectivele jidove\u0219ti-sioniste dec\u00e2t Germania lui Hitler.<\/p>\n

W. Martini, \u201eHebr\u00e4isch unterm Hakenkreuz,\u201d\u00a0Die Welt(Hamburg), 10 ianuarie 1975. Citat \u00een: Klaus Polken, \u201eThe Secret Contacts: Zionism and Nazi Germany, 1933-1941,\u201d\u00a0Journal of Palestine Studies, Prim\u0103vara-vara 1976, p. 65.<\/p>\n

Citat \u00een: Ingrid Weckert,\u00a0Feuerzeichen: Die \u201eReichskristallnacht\u201d(T\u00fcbingen: Grabert, 1981), p. 212. Vezi \u0219i: Th. Herzl,\u00a0The Jewish State(New York: Herzl Press, 1970), pp. 33, 35, 36 \u0219i, Edwin Black,\u00a0The Transfer Agreement\u00a0(New York: Macmillan, 1984), p. 73.
\nTh. Herzl, \u201eDer Kongress,\u201d\u00a0Welt, 4 iunie 1897. Retip\u0103rit \u00een:\u00a0Theodor Herzls zionistische Schriften(Leon Kellner, ed.), erster Teil, Berlin: J\u00fcdischer Verlag, 1920, p. 190 (\u0219i p. 139).
\nMemo din 21 iunie 1933, \u00een: L. Dawidowicz,\u00a0A Holocaust Reader(New York: Behrman, 1976), pp. 150-155, \u0219i (par\u021bial) \u00een: Francis R. Nicosia,\u00a0The Third Reich and the Problema Palestinei(Austin: Univ. din Texas, 1985), p. 42.; Despre sionismul din Germania \u00eenainte de preluarea puterii de c\u0103tre Hitler, vezi: Donald L. Niewyk,\u00a0The Jews in Weimar Germany\u00a0(Baton Rouge: 1980), pp. 94-95, 126-131, 140-143.; F. Nicosia,\u00a0Al Treilea Reich\u00a0(Austin: 1985), p. 1-15.
\nJ\u00fcdische Rundschau(Berlin), 13 iunie 1933. Citat \u00een: Heinz H\u00f6hne,\u00a0The Order of the Death\u2019s Head\u00a0(New York: Ballantine, pb., 1971, 1984), pp. 376-377.
\nHeinz H\u00f6hne,\u00a0The Order of the Death\u2019s Head(Ballantine, 1971, 1984), p. 376.
\n\u201eBerlin\u201d,\u00a0Encyclopaedia Judaica(New York \u0219i Ierusalim: 1971), voi. 5, p. 648. Pentru o privire asupra unui aspect al acestei \u201evie\u021bi viguroase\u201d, vezi: J.-C. Horak, \u201ePropaganda filmului sionist \u00een Germania nazist\u0103\u201d,\u00a0Jurnal istoric de film, radio \u0219i televiziune, vol. 4, nr. 1, 1984, p. 49-58.
\nFrancis R. Nicosia,\u00a0The Third Reich and the Palestine Question(1985), pp. 54-55.; Karl A. Schleunes,\u00a0The Twisted Road to Auschwitz(Urbana: Univ. of Illinois, 1970, 1990), pp. 178-181.
\nJacob Boas, \u201eA Nazi Travels to Palestine\u201d,\u00a0History Today(Londra), ianuarie 1980, pp. 33-38.
\nRetip\u0103rire \u00een facsimil a primei pagini a lui\u00a0Das Schwarze Korps, 15 mai 1935, \u00een: Janusz Piekalkiewicz,\u00a0Israels Langer Arm(Frankfurt: Goverts, 1975), pp. 66-67. Citat \u0219i \u00een: Heinz H\u00f6hne,\u00a0The Order of the Death\u2019s Head\u00a0(Ballantine, 1971, 1984), p. 377. Vezi \u0219i: Erich Kern, ed.,\u00a0Verheimlichte Dokumente\u00a0(M\u00fcnchen: FZ-Verlag, 1988), p. 184.
\nca Schwarze Korps, 26 septembrie 1935. Citat \u00een: F. Nicosia,\u00a0The Third Reich and the Palestine Question\u00a0(1985), pp. 56-57.
\nLenni Brenner,\u00a0Sionismul \u00een epoca dictatorilor(1983), p. 83.
\nF. Nicosia,\u00a0The Third Reich and the Palestine Question(1985), p. 60. Vezi, de asemenea: F. Nicosia, \u201eThe Yishuv and the Holocaust\u201d,\u00a0The Journal of Modern History(Chicago), Vol. 64, nr. 3, septembrie 1992, p. 533-540.
\nF. Nicosia,\u00a0The Third Reich and the Palestine Question(1985), p. 57.
\nJ\u00fcdische Rundschau, 17 sept. 1935. Citat \u00een: Yitzhak Arad, cu Y. Gutman \u0219i A. Margaliot, eds.,\u00a0Documents on the Holocaust\u00a0(Ierusalim: Yad Vashem, 1981), pp. 82-83.
\nDer Angriff, 23 dec. 1935, \u00een: E. Kern, ed.,\u00a0Verheimlichte Dokumente\u00a0(M\u00fcnchen: 1988), p. 148.; F. Nicosia,\u00a0Al Treilea Reich\u00a0(1985), p. 56.; L. Brenner,\u00a0Sionismul \u00een epoca dictatorilor\u00a0(1983), p. 138.; A. Margaliot, \u201eThe Reaction\u2026\u201d,\u00a0ad Vashem Studies\u00a0(Ierusalim), vol. 12, 1977, p. 90-91.; Despre cariera remarcabil\u0103 a lui Kareski, vezi: H. Levine, \u201eA Jewish Collaborator in Nazi Germany\u201d,\u00a0Central European History\u00a0(Atlanta), septembrie 1975, pp. 251-281.
\n\u201eDr. Wise \u00eendeamn\u0103 iudeii s\u0103 se declare ca atare\u201d,\u00a0New York Herald Tribune, 13 iunie 1938, p. 12.
\nF. Nicosia,\u00a0Al treilea Reich(1985), p. 53.
\nLucy Dawidowicz,\u00a0R\u0103zboiul \u00eempotriva jidanilor, 1933-1945 (New York: Bantam, pb., 1976), pp. 253-254.; Max Nussbaum, \u201eSionism Under Hitler\u201d,\u00a0Congress Weekly(New York: American Jewish Congress), 11 septembrie 1942.; F. Nicosia,\u00a0Al treilea Reich\u00a0(1985), p. 58-60, 217.; Edwin Black,\u00a0Acordul de transfer\u00a0(1984), p. 175.
\nH. H\u00f6hne,\u00a0The Order of the Death\u2019s Head(Ballantine, pb., 1984), pp. 380-382.; K. Schleunes,\u00a0Drum r\u0103sucit(1970, 1990), p. 226.; Raport secret intern de informa\u021bii SS despre F. Polkes, 17 iunie 1937, \u00een: John Mendelsohn, ed.,\u00a0The Holocaust\u00a0(New York: Garland, 1982), voi. 5, p. 62-64.
\nF. Nicosia,\u00a0Al Treilea Reich(1985), p. 63-64, 105, 219-220.
\nF. Nicosia,\u00a0Al Treilea Reich(1985), p. 160.
\nAceast\u0103 distinc\u021bie este implicit\u0103 \u0219i \u00een \u201eDeclara\u021bia Balfour\u201d din noiembrie 1917, \u00een care guvernul britanic \u0219i-a exprimat sprijinul pentru \u201eo cas\u0103 na\u021bional\u0103 pentru poporul iudeu\u201d \u00een Palestina, evit\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp cu grij\u0103 orice men\u021biune despre un stat iudeu. Referindu-se la popula\u021bia arab\u0103 majoritar\u0103 de acolo, Declara\u021bia a continuat s\u0103 avertizeze: \u201e\u2026 fiind clar \u00een\u021beles c\u0103 nu se va face nimic care ar putea prejudicia drepturile civile \u0219i religioase ale comunit\u0103\u021bilor nejidove\u0219ti existente \u00een Palestina\u201d. Textul complet al Declara\u021biei este reprodus \u00een facsimil \u00een: Robert John, Behind the Balfour Declaration (IHR, 1988), p. 32.
\nF. Nicosia,\u00a0Al Treilea Reich(1985), p. 121.
\nF. Nicosia,\u00a0Al Treilea Reich(1985), p. 124.
\nDavid Yisraeli,\u00a0The Palestine Problem in German Politics 1889-1945(Universitatea Bar-Ilan, Israel, 1974), p. 300.; De asemenea, \u00een:\u00a0Documents on German Foreign Policy, Seria D, Vol. 5. Doc. nr. 564 sau 567.
\nK. Schleunes,\u00a0The Twisted Road(1970, 1990), p. 209.
\nCirculara din 25 ianuarie 1939. Documentul N\u00fcrnberg 3358-PS. Tribunalul Militar Interna\u021bional,\u00a0Procesul marilor criminali de r\u0103zboi \u00een fa\u021ba Tribunalului Militar Interna\u021bional(N\u00fcrnberg: 1947-1949), vol. 32, p. 242-243.\u00a0Conspira\u021bie \u0219i agresiune nazist\u0103(Washington, DC: 1946-1948), voi. 6, p. 92-93.
\nF. Nicosia,\u00a0Al Treilea Reich(1985), p. 141-144.; Despre viziunea critic\u0103 a lui Hitler asupra sionismului \u00een\u00a0Mein Kampf, vezi esp. Vol. 1, Cap. 11. Citat \u00een: Robert Wistrich,\u00a0Hitler\u2019s Apocalypse\u00a0(Londra: 1985), p. 155.; Vezi \u015fi: F. Nicosia,\u00a0Third Reich\u00a0(1985), p. 26-28.; Hitler i-a spus adjutantului s\u0103u de armat\u0103 \u00een 1939 \u0219i din nou \u00een 1941 c\u0103 a \u00eentrebat britanicii \u00een 1937 s\u0103 transfere to\u021bi iudeii din Germania \u00een Palestina sau Egipt. Britanicii au respins propunerea, a spus el, pentru c\u0103 ar provoca dezordine \u00een continuare. A se vedea: H. v. Kotze, ed.,\u00a0Heeresadjutant bei Hitler\u00a0(Stuttgart: 1974), p. 65, 95.
\nF. Nicosia,\u00a0Al Treilea Reich(1985), p. 156, 160-164, 166-167.; H. H\u00f6hne,\u00a0The Order of the Death\u2019s Head(Ballantine, pb., 1984), pp. 392-394.; Jon \u0219i David Kimche,\u00a0Drumurile secrete\u00a0(Londra: Secker \u0219i Warburg, 1955), pp. 39-43. Vezi \u0219i: David Yisraeli, \u201eThe Third Reich and Palestine\u201d,\u00a0Middle Eastern Studies\u00a0, octombrie 1971, p. 347.; Bernard Wasserstein,\u00a0Britain and the Jews of Europe\u00a0, 1939-1945 (1979), pp. 43, 49, 52, 60.; T. Kelly, \u201eMan who fooled Nazis\u201d,\u00a0Washington Times\u00a0, 28 aprilie 1987, pp. 1B, 4B. Bazat pe un interviu cu Willy Perl, autorul c\u0103r\u021bii The Holocaust Conspiracy.
\nY. Arad, et al., eds.,\u00a0Documents On the Holocaust(1981), p. 155. (Kibutz-ul de antrenament a fost la Neuendorf \u0219i este posibil s\u0103 fi func\u021bionat chiar \u0219i dup\u0103 martie 1942.)
\nDespre acord \u00een general, a se vedea: Werner Feilchenfeld, et al.,\u00a0Haavara-Transfer nach Palaestina(T\u00fcbingen: Mohr\/Siebeck, 1972).; David Yisraeli, \u201eThe Third Reich and the Transfer Agreement\u201d,\u00a0Journal of Contemporary History(Londra), nr. 2, 1971, pp. 129-148.; \u201eHaavara\u201d,\u00a0Encyclopaedia Judaica\u00a0(1971), voi. 7, p. 1012-1013.; F. Nicosia,\u00a0The Third Reich and the Palestine Question\u00a0(Austin: 1985), pp. 44-49.; Raul Hilberg,\u00a0The Destruction of the European Jews\u00a0(New York: Holmes \u0219i Meier, 1985), pp. 140-141.;\u00a0Acordul de transfer\u00a0, de Edwin Black, este detaliat \u0219i util. Cu toate acestea, con\u021bine numeroase inexactit\u0103\u021bi \u0219i concluzii extrem de eronate. Vezi, de exemplu, recenzia lui Richard S. Levy \u00een\u00a0Commentary\u00a0, septembrie 1984, pp. 68-71.
\nE. Black,\u00a0The Transfer Agreement(1984), p. 328, 337.
\nDespre opozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de Haavara \u00een cercurile oficiale germane, vezi: W. Feilchenfeld, et al.,\u00a0Haavara-Transfer nach Palaestina(1972), pp. 31-33.; D. Yisraeli, \u201eThe Third Reich\u201d,\u00a0Journal of Contemporary History, 1971, pp. 136-139.; F. Nicosia,\u00a0The Third Reich and the Palestine Question\u00a0, pp. 126-139.; I. Weckert,\u00a0Feuerzeichen\u00a0(1981), p. 226-227.; Rolf Vogel,\u00a0Ein Stempel hat gefehlt\u00a0(M\u00fcnchen: Droemer Knaur, 1977), p. 110 \u0219i urm.
\nW. Feilchenfeld \u0219i colab.,\u00a0Haavara-Transfer(1972), p. 31. Textul \u00eentreg \u00een: David Yisraeli,\u00a0The Palestine Problem in German Politics 1889-1945(Israel: 1974), pp. 298-300.
\nMemora intern\u0103 a Ministerului de Interne (semnat\u0103 de secretarul de stat W. Stuckart), 17 dec. 1937, \u00een: Helmut Eschwege, ed.,\u00a0Kennzeichen J(Berlin: 1966), pp. 132-136.
\nW. Feilchenfeld, et al,\u00a0Haavara-Transfer(1972), p. 32.
\nE. Black,\u00a0Acord de transfer, pp. 376-377.
\nE. Black,\u00a0Transfer Agreement(1984), p. 376, 378.; F. Nicosia,\u00a0Al Treilea Reich(1985), p. 238-239 (n. 91).
\nE. Black,\u00a0Acord de transfer, p. 379.; F. Nicosia,\u00a0Al Treilea Reich, p. 212, 255 (n. 66).
\nW. Feilchenfeld, et al.,\u00a0Haavara-Transfer, p. 75.; \u201eHaavara\u201d,\u00a0Encyclopaedia Judaica, (1971), voi. 7, p. 1013.
\nE. Black,\u00a0Acord de transfer, p. 379, 373, 382.
\nCircular\u0103 din 25 ianuarie 1939. Documentul N\u00fcrnberg 3358-PS. Tribunalul Militar Interna\u021bional,\u00a0Procesul marilor criminali de r\u0103zboi \u00een fa\u021ba Tribunalului Militar Interna\u021bional(N\u00fcrnberg: 1947-1949), vol. 32, p. 242-243.
\nWerner Feilchenfeld \u0219i colab.,\u00a0Haavara-Transfer nach Palaestina(T\u00fcbingen: Mohr\/Siebeck, 1972). Citat \u00een: Ingrid Weckert,\u00a0Feuerzeichen(T\u00fcbingen: Grabert, 1981), pp. 222-223.
\nW. Feilchenfeld \u0219i colab.,\u00a0Haavara-Transfer nach Palaestina(1972). Citat \u00een: I. Weckert,\u00a0euerzeichen(1981), p. 224.
\n\u200b\u200bDocument original \u00een limba german\u0103 Ausw\u00e4rtiges Amt Archiv, Bestand 47-59, E 224152 \u0219i E 234155-58. (Fotocopie \u00een posesia autorului); Text original german complet publicat \u00een: David Yisraeli,\u00a0The Palestine Problem in German Politics 1889-1945(Israel: 1974), pp. 315-317. Vezi \u0219i: Klaus Polkhen, \u201eThe Secret Contacts\u201d,\u00a0Journal of Palestine Studies, Spring-Summer 1976, pp. 78-80.; (La momentul \u00een care a fost f\u0103cut\u0103 aceast\u0103 ofert\u0103, grupul Lehi al lui Stern \u00eenc\u0103 se considera adev\u0103ratul Irgun\/NMO.)
\nNa\u021bionali\u0219tii arabi s-au opus Marii Britanii, care domina atunci o mare parte din lumea arab\u0103, inclusiv Egipt, Irak \u0219i Palestina. Deoarece Marea Britanie \u0219i Germania erau \u00een r\u0103zboi, Germania a cultivat sprijinul arab. Liderul arabilor Palestinei, Marele Mufti al Ierusalimului, Haj Amin el-Husseini, a lucrat \u00eendeaproape cu Germania \u00een anii r\u0103zboiului. Dup\u0103 ce a evadat din Palestina, a vorbit cu lumea arab\u0103 la radioul german \u0219i a ajutat la cre\u0219terea recru\u021bilor musulmani \u00een Bosnia pentru Waffen SS.
\nIsrael Shahak, \u201eYitzhak Shamir, Then and Now\u201d,\u00a0Politica Orientului Mijlociu(Washington, DC), voi. 1, nr. 1, (\u00eentregul nr. 39), 1992, p. 27-38.; Yehoshafat Harkabi,\u00a0Israel\u2019s Fateful Hour(New York: Harper and Row, 1988), pp. 213-214. Citat \u00een: Andrew J. Hurley,\u00a0Israel and the New World Order\u00a0(Santa Barbara, California: 1991), pp. 93, 208-209.; Avishai Margalit, \u201eVia\u021ba violent\u0103 a lui Yitzhak Shamir\u201d,\u00a0New York Review of Books\u00a0, 14 mai 1992, pp. 18-24.; Lenni Brenner,\u00a0Sionismul \u00een epoca dictatorilor\u00a0(1983), pp. 266-269.; L. Brenner,\u00a0Jews in America Today\u00a0(1986), pp. 175-177.; L. Brenner, \u201eYitzhak Shamir: On Hitler\u2019s Side,\u201d\u00a0Arab Perspectives\u00a0(Liga Statelor Arabe), martie 1984, pp. 11-13.
\nAvishai Margalit, \u201eThe Violent Life of Yitzhak Shamir\u201d,\u00a0New York Review of Books, 14 mai 1992, pp. 18-24.; Lenni Brenner,\u00a0Sionismul \u00een epoca dictatorilor(1983), pp. 266-269.; L. Brenner,\u00a0Jews in America Today\u00a0(1986), pp. 175-177.; L. Brenner, \u201eScheletons in Shamir\u2019s Cupboard\u201d,\u00a0Middle East International\u00a0, 30 septembrie 1983, pp. 15-16.; Sol Stern, L. Rapoport, \u201eIsrael\u2019s Man of the Shadows\u201d,\u00a0Village Voice\u00a0(New York), 3 iulie 1984, pp. 13 \u0219i urm.<\/p>\n

_________________________________________________<\/p>\n

Din\u00a0The Journal of Historical Review,\u00a0iulie-august 1993 (vol. 13, nr. 4), paginile 29-37.<\/p>\n

Mark Weber a studiat istoria la Universitatea din Illinois (Chicago), la Universitatea din M\u00fcnchen, la Universitatea de Stat din Portland \u0219i la Universitatea Indiana (MA, 1977). \u00cen martie 1988, el a depus timp de cinci zile la Tribunalul Districtual din Toronto \u00een calitate de martor expert recunoscut privind politica jidoveasc\u0103 din timpul r\u0103zboiului din Germania \u0219i problema Holocaustului.<\/p>\n

___________________________________________________<\/p>\n

Nota Valica:\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Articolul e demn de \u00eencredere \u0219i bine de \u0219tiut c\u0103 Mark Weber a depus m\u0103rturie \u00een favoarea germanului revizionist Ernst Zundel, acuzat \u00een Canada pentru c\u0103 a scris o carte: \u201cChiar au fost 6.000.000?\u201d Procesul a fost cr\u00e2ncen dar Ernst Zundel a fost achitat, ceva rar \u00een justi\u021bia aservit\u0103 jid\u0103nimii.<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n