{"id":8264,"date":"2024-04-23T19:23:42","date_gmt":"2024-04-23T16:23:42","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=8264"},"modified":"2024-04-23T19:23:42","modified_gmt":"2024-04-23T16:23:42","slug":"andrei-muraru-dupa-condamnarea-romaniei-la-cedo-romania-trecutului-si-a-fantomelor-sale-a-facut-posibila-aceasta-rusine-acum-25-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=8264","title":{"rendered":"Andrei Muraru dup\u0103 condamnarea Rom\u00e2niei la CEDO: Rom\u00e2nia trecutului \u0219i a fantomelor sale a f\u0103cut posibil\u0103 aceast\u0103 ru\u0219ine acum 25 de ani"},"content":{"rendered":"
\n

Ambasadorul Rom\u00e2niei \u00een Statele Unite ale Americii a comentat pe Facebook condamnarea Rom\u00e2niei la CEDO<\/a> pentru revenirea asupra unor sentin\u021be istorice pentru crime legate de Holocaust, \u00een urma rejudec\u0103rii \u015fi achit\u0103rii \u00een anii 1990 a doi ofi\u0163eri, condamna\u0163i pentru crime de r\u0103zboi \u015fi crime \u00eempotriva umanit\u0103\u0163ii. Diplomatul spune c\u0103 \u201eRom\u00e2nia trecutului \u0219i a fantomelor sale a f\u0103cut posibil\u0103 aceast\u0103 ru\u0219ine acum 25 de ani\u201d.<\/strong><\/p>\n

Andrei Muraru:<\/strong> CEDO a decis ast\u0103zi c\u0103 reabilitarea\/achitarea post-mortem a unor odio\u0219i criminali de r\u0103zboi din vremea Holocaustului, albi\u021bi de justi\u021bia rom\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201890 prin cea mai \u00eenalt\u0103 instan\u021b\u0103 a \u021b\u0103rii \u2013 Curtea Suprem\u0103, a prejudiciat memoria victimelor Holocaustului. Rom\u00e2nia trecutului \u0219i a fantomelor sale a f\u0103cut posibil\u0103 aceast\u0103 ru\u0219ine acum 25 de ani. Ast\u0103zi, o institu\u021bie a statului rom\u00e2n \u2013 Institutul Wiesel \u0219i partenerii s\u0103i din societatea civil\u0103, al\u0103turi de victime supravie\u021buitori ai Holocaustului, Leonard Z\u0103icescu \u015fi Ana F\u0103lticineanu, \u2013 au sp\u0103lat acea ru\u0219ine pentru o Rom\u00e2nie a viitorului. Hot\u0103rarea CEDO este deosebit de important\u0103 \u00eentruc\u00e2t \u00eempiedic\u0103 tentativele de reabilitare a criminalilor de r\u0103zboi, care nu au \u00eencetat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, ultimele cazuri \u00eenregistrate fiind Mircea Vulc\u0103nescu, respins de instan\u021b\u0103 \u00een 2019 \u0219i cel al lui Nicolae Macici, respins de \u00cenalta Curte \u00een 2022.<\/p>\n

Despre cum s-a ajuns la rejudecarea \u0219i achitarea, \u00een anii 1998-1999, a ofi\u021berilor Radu Dinulescu \u0219i Gheorghe Petrescu, condamna\u021bi \u00een anii \u201950 pentru pentru crime de r\u0103zboi \u015fi crime \u00eempotriva umanit\u0103\u0163ii, dau detalii mai jos, preluate dintr-un studiu publicat de mine acum c\u00e2\u021biva ani.<\/p>\n

De ce este important\u0103 aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re? Este \u00een mod clar o born\u0103 de hotar. Concret, hot\u0103r\u00e2rea este una istoric\u0103 din c\u00e2teva motive: 1) Curtea arat\u0103 c\u0103 reabilitarea nu este posibil\u0103 \u00eentruc\u00e2t \u00eentineaz\u0103 memoria victimelor Holocasutului; 2) Curtea european\u0103 recunoa\u015fte responsabilitatea institu\u0163ional\u0103 a statului rom\u00e2n \u00een politica odioas\u0103 de reabilitare a criminalilor de r\u0103zboi de dup\u0103 1990 (exist\u0103 \u00eens\u0103 decizii de reabilitare \u0219i \u00een vremea comunismului); 3) justi\u0163ia restaureaz\u0103 demnitatea victimelor Holocaustului \u015fi reabiliteaz\u0103 memoria lor; 4) sentin\u0163a traseaz\u0103 o grani\u0163\u0103 bine delimitat\u0103 \u00eentre starea justi\u0163iei din anii \u201990, care a acceptat reabilitarea, \u015fi cea de ast\u0103zi, care este chemat\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ferm\u0103 \u00een fa\u021ba unor asemenea tentative; 5) pune definitiv cap\u0103t polemicii privind posibila reabilitare a criminalilor de r\u0103zboi. Din acest moment, tentative de reabilitare va putea fi respins\u0103 pe baza acestui precedent.<\/p>\n

Cazurile Dinulescu & Petrescu<\/strong><\/p>\n

Dintre tentativele de reabilitare care au fost admise de judec\u0103tori \u0219i care au avut \u00een spate interese pecuniare v\u0103dite, \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd cererile de retrocedare a bunurilor, mai ales imobiliare, confiscate de comuni\u0219ti erau \u00een vog\u0103, amintim cazurile Dinulescu & Petrescu. F\u0103r\u0103 a fi personalit\u0103\u021bi cunoscute opiniei publice, procesul de reabilitare a celor doi ofi\u021beri ai Armatei s-a desf\u0103\u0219urat \u00een anonimat \u0219i astfel, ferit de controversele dovedite \u00een cazul personalit\u0103\u021bilor istorice, reu\u0219ita a fost garantat\u0103. Locotenent-colonel Radu Dinulescu (1898-1984), \u0219ef al Sec\u021biei a II-a (al Cartierului General al Armatei \u0219i, respectiv, al Marelui Stat Major al Armatei \u00een primul an de la intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi) \u0219i colonelul Gheorghe Petrescu (1898-?), subaltern al lui Dinulescu \u0219i \u0219ef al Biroului 2 al acelea\u0219i sec\u021bii, fuseser\u0103 condamna\u021bi \u00een 1953 pentru crime de r\u0103zboi. Atent studiate, biografiile lor scot la iveal\u0103 detalii pre\u021bioase: Dinulescu, care s-a dovedit a fi mai t\u00e2rziu informator al Securit\u0103\u021bii \u0219i mai \u00eenainte \u00een rela\u021bii cu Abwehrul german, fusese ata\u0219at militar la Stockholm \u0219i Helsinki, iar Petrescu, finul de cununie al lui Mihail Moruzov (fondatorul \u0219i primul \u0219ef al agen\u021biei interne de spionaj, Serviciul Secret de Informa\u021bii), la Roma \u0219i Berlin. De\u0219i atribu\u021bia principal\u0103 a echipei sale era contraspionajul, Dinulescu a propus din umbr\u0103 \u201dsolu\u021bii\u201d la \u201dproblema evreiasc\u0103\u201d: purtarea stelei galbene, deportarea peste Nistru, uciderea evreilor la fa\u021ba locului \u00een opera\u021biuni ad-hoc \u00een spatele frontului, internarea \u00een lag\u0103re. Cei doi ofi\u021beri au avut un rol activ \u00een deportarea \u0219i asasinarea evreilor din Basarabia \u0219i Bucovina \u00een 1941 \u0219i \u00een pogromul de la Ia\u0219i, \u00een care au fost asasina\u021bi mii de evrei \u00een vara anului 1941.<\/p>\n

Dinulescu a fost condamnat la 15 ani de munc\u0103 silnic\u0103, iar Petrescu la 10 ani. \u00cen cazul primului, sentin\u021ba a fost casat\u0103 ulterior \u0219i apoi condamnat, \u00een 1957, \u00een baza acelora\u0219i probe, pentru \u201dcrim\u0103 contra clasei muncitoare\u201d la 5 ani deten\u021bie riguroas\u0103. Cu situa\u021bii judiciare diferite, cei doi au fost totu\u0219i supu\u0219i acelea\u0219i proceduri de reabilitare prin achitare \u00een urma solicit\u0103rii mo\u0219tenitorilor lor, \u00een 1995-1996, c\u0103tre procurorul-general. Urma\u0219ii au cerut totodat\u0103 s\u0103 le fie restituite bunurile confiscate. De\u0219i analizate separat, cererile au fost admise \u00een 1998-1999 de c\u0103tre Curtea Suprem\u0103, judec\u0103torii consider\u00e2nd c\u0103 Dinulescu, pe care istoricul Radu Ioanid l-a numit \u201dEichmann al Rom\u00e2niei\u201d, nu \u0219i-a dep\u0103\u0219it atribu\u021biile \u0219i nu a comis excese pe front. Utiliz\u00e2nd argumente similare \u0219i \u00een cazul lui Petrescu, procurorul general ar\u0103ta, \u00een memoriul s\u0103u adresat \u00cenaltei Cur\u021bi, c\u0103 atribu\u021biile lui Petrescu nu i-au permis s\u0103 fie implicat \u00een genocid, aduc\u00e2nd de asemenea ca prob\u0103 m\u0103rturia unui ofi\u021ber al Serviciului Special de Informa\u021bii care negase orice implicare a autorit\u0103\u021bilor vremii \u00een pogromul de la Ia\u0219i \u0219i insist\u00e2nd pe responsabilitatea german\u0103 \u00een organizarea masacrului din 1941. \u00cen acest fel, procurorul general al republicii comitea un act impardonabil de negare deflectiv\u0103 a Holocaustului, dar \u0219i o ac\u021biune contrar\u0103 adev\u0103rului istoric \u00eentruc\u00e2t refuzase s\u0103 ia \u00een considerare numeroase probe, printre care \u0219i declara\u021bia \u0219efului SSI din acela\u0219i dosar care admitea culpa autorit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne \u0219i a celor doi ofi\u021beri. C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, \u00een 2004, c\u00e2nd Rom\u00e2nia devenise un membru deplin al NATO, un alt procuror general al Rom\u00e2niei se g\u0103sea \u00eentr-o \u201dimposibilitate tehnic\u0103\u201d de a anula hot\u0103r\u00e2rile de reabilitare a celor doi ofi\u021beri rom\u00e2ni implica\u021bi \u00een crime de r\u0103zboi.<\/p>\n

Dup\u0103 episodul Dinulescu & Petrescu, seria reabilit\u0103rilor de la Curtea Suprem\u0103 a continuat \u00een anii urm\u0103tori. Astfel, \u00een anul 2000, un complet de nou\u0103 judec\u0103tori al Cur\u021bii Supreme de Justi\u021bie l-a reabilitat (tot prin achitare) pe Gheron Netta (1891-1955), la solicitarea procurorului general Mircea Criste care a introdus o procedur\u0103 extraordinar\u0103 de recurs.<\/p>\n

Odat\u0103 cu demararea negocierilor pentru intrarea \u00een NATO \u0219i \u00een UE, regimul politic de la Bucure\u0219ti a pus cap\u0103t cultului lui Antonescu \u0219i a recunoscut explicit participarea la Holocaust. Astfel, dup\u0103 anul 2000, nu s-a mai \u00eenregistrat nici un caz reu\u0219it de reabilitare a unor criminali de r\u0103zboi. \u00cen ciuda tentativelor de exonerare de vin\u0103 \u0219i a derivelor nega\u021bioniste frecvente din spa\u021biul public, cele mai recente tentative de reabilitare a unor criminali de r\u0103zboi au fost respinse de instan\u021be (Mircea Vulc\u0103nescu \u00een 2019 \u0219i Nicolae Macici \u00een 2022).<\/p>\n

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici<\/a> \u2013 e nevoie sa accepti cookie-urile social media<\/p>\n

Editor : Liviu Cojan <\/a><\/p>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/actualitate\/politica\/andrei-muraru-dupa-condamnarea-romaniei-la-cedo-romania-trecutului-si-a-fantomelor-sale-a-facut-posibila-aceasta-rusine-acum-25-de-ani-2770243<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ambasadorul Rom\u00e2niei \u00een Statele Unite ale Americii a comentat pe Facebook condamnarea Rom\u00e2niei la CEDO pentru revenirea asupra unor sentin\u021be istorice pentru crime legate de Holocaust, \u00een urma rejudec\u0103rii \u015fi achit\u0103rii \u00een anii 1990 a doi ofi\u0163eri, condamna\u0163i pentru crime de r\u0103zboi \u015fi crime \u00eempotriva umanit\u0103\u0163ii. Diplomatul spune c\u0103 \u201eRom\u00e2nia trecutului \u0219i a fantomelor sale […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":8265,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[11],"class_list":["post-8264","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-digi24"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8264","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8264"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8264\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8265"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8264"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8264"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8264"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}