{"id":821523,"date":"2025-01-24T07:11:56","date_gmt":"2025-01-24T04:11:56","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=821523"},"modified":"2025-01-24T07:11:56","modified_gmt":"2025-01-24T04:11:56","slug":"aspecte-privind-emigrarea-iudeilor-si-a-germanilor-din-romania-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=821523","title":{"rendered":"Aspecte privind emigrarea iudeilor \u0219i a germanilor din Rom\u00e2nia – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Aspecte privind emigrarea iudeilor \u0219i a germanilor din Rom\u00e2nia<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nIanuarie 24, 2025<\/p>\n

\"Aspecte<\/a><\/p>\n

Aspecte privind emigrarea iudeilor \u0219i a germanilor din Rom\u00e2nia<\/strong><\/h2>\n

Via IonCoja<\/a>:<\/em><\/p>\n

Fapte istorice ignorate ale Rom\u00e2niei contemporane \u0219i marote din scrierile oficiale. Eseu (20)
\nProf. univ. dr. Corvin Lupu 19 Ianuarie 2025
Corvin Lupu<\/strong><\/p>\n

Problematica politicii Rom\u00e2niei din perioada R\u0103zboiului rece de a permite emigrarea evreilor \u015fi a germanilor \u00een \u0163\u0103rile lor de origine a reprezentat un subiect abordat propagandistic, adeseori fals, at\u00e2t de c\u0103tre jurnali\u015fti \u015fi cercet\u0103torii sus\u0163in\u0103tori prin scris ai regimului politic post-comunist, c\u00e2t \u015fi de c\u0103tre unii reprezentan\u0163i ai celor dou\u0103 minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale. Politica Rom\u00e2niei fa\u0163\u0103 de emigrarea fiec\u0103reia din cele dou\u0103 minorit\u0103\u0163i a fost par\u0163ial asem\u0103n\u0103toare, dar a cunoscut \u015fi diferen\u0163ieri, at\u00e2t din punctul de vedere al intereselor care au catalizat decizia permisiunii de emigrare, c\u00e2t \u015fi din punctul de vedere al perioadei declan\u015f\u0103rii procesului de emigrare.<\/p>\n

Dificult\u0103\u0163ile evreilor de a-\u015fi face un c\u0103min al lor \u00een teritoriile de ba\u015ftin\u0103 din Palestina au fost mari datorit\u0103 opozi\u0163iei Marii Britanii, puterea colonial\u0103 din zon\u0103. Ajun\u015fi o popula\u0163ie indezirabil\u0103 \u00een \u00eentreaga Europ\u0103, cunosc\u00e2nd \u015fi dificult\u0103\u0163ile mari ale celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, un mare num\u0103r de evrei au \u00eencercat s\u0103 ajung\u0103 \u00een Palestina. \u015ei acolo erau riscuri mari, pentru c\u0103 cei pe care \u00eei prindeau englezii c\u0103 s\u0103 se a\u0219eze erau deporta\u0163i.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, \u00een general, suferin\u0163a evreilor din timpul r\u0103zboiului mondial a fost mult mai mic\u0103 \u00een compara\u0163ie cu cea din \u00eentregul rest al Europei ajuns\u0103 sub controlul Germaniei. Apoi, \u00een timpul acelui r\u0103zboi \u0219i imediat dup\u0103 r\u0103zboi, toate popoarele au suferit mult, \u00een frunte cu popoarele din Uniunea Sovietic\u0103 \u0219i din Germania. Desigur \u0219i poporul rom\u00e2n se afl\u0103 printre popoarele care au suferit cel mai mult. Lipsurile \u015fi unele persecu\u0163ii \u00eendurate de evrei \u00een Rom\u00e2nia au fost lipsuri pe care le-au \u00eendurat \u015fi rom\u00e2nii, cu deosebire comuni\u015ftii \u015fi legionarii. Dar evreii bol\u015fevici erau pu\u0163ini \u00een compara\u0163ie cu masa mare de evrei din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Evreii care nu activau \u00een ilegalitate, \u00een Partidul Comunist, erau \u0219i ei, \u00een mare parte sus\u0163in\u0103tori ai Uniunii Sovietice, cu care Rom\u00e2nia s-a aflat \u00een r\u0103zboi. De aceea, ei au reprezentat un factor de risc pentru securitatea militar\u0103 a poporului rom\u00e2n, implicat \u00eentr-un r\u0103zboi de o \u00eencle\u015ftare f\u0103r\u0103 precedent. Din aceast\u0103 cauz\u0103, mul\u0163i evrei au fost deporta\u0163i \u00een Transnistria. Majoritatea celor deporta\u0163i proveneau din Basarabia \u015fi Bucovina, fiind un factor important de risc \u00een spatele Armatei Rom\u00e2niei, aflat\u0103 \u00een cel mai teribil r\u0103zboi al ei din istorie, singura dat\u0103 c\u00e2nd a \u00eencercat s\u0103 lupte contra marii Rusii. Din Vechiul Regat a fost deportat un num\u0103r nesemnificativ de evrei, cei considera\u0163i cet\u0103\u0163eni periculo\u015fi pentru ordinea public\u0103. \u00cen acea vreme, comuni\u015ftii rom\u00e2ni \u015fi legionarii rom\u00e2ni, au fost \u00eentemni\u0163a\u0163i. \u00cen temni\u0163e, ei au avut un regim mult mai greu dec\u00e2t au avut evreii \u00een Transnistria.<\/p>\n

Trebuie avut\u0103 \u00een vedere \u0219i Conven\u021bia de la Haga, care, pe timp de r\u0103zboi, obliga statele s\u0103 mute din zona opera\u021biilor militare popula\u021biile aflate \u00een risc datorit\u0103 adversit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de ele. Or, \u00een Rom\u00e2nia, dup\u0103 22 iunie 1941, \u00een Moldova, Basarabia \u0219i Bucovina, era prezent\u0103 armata german\u0103 \u0219i comandamentul ei, care \u00eei considera pe evrei inamici. De aceea, germanii au \u0219i ucis numero\u0219i evrei \u00een Ia\u0219i, \u00een opera\u021biunea cunoscut\u0103 sub numele de \u201ePogromul de la Ia\u0219i\u201d, pogrom pe care statul german l-a recunoscut \u0219i l-a asumat \u00eenc\u0103 din anul 1959 \u0219i ulterior a \u0219i achitat desp\u0103gubiri \u0219i pensii de urma\u0219i pentru familiile celor uci\u0219i. La acele crime au participat sau asistat \u0219i unii cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni, din proprie ini\u021biativ\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie organizat\u0103 de vreo institu\u021bie a statului implicarea lor. Cu toate acestea, dup\u0103 anul 1990, conduc\u0103torii comunit\u0103\u021bilor evreie\u0219ti din Rom\u00e2nia \u0219i din afara Rom\u00e2niei, continu\u0103 s\u0103 acuze poporul rom\u00e2n pentru acele crime. \u00centruc\u00e2t majoritatea evreilor din Basarabia \u0219i Bucovina sus\u021bineau Uniunea Sovietic\u0103, \u00een baza Conven\u021biei de la Haga, Rom\u00e2nia avea obliga\u021bia s\u0103-i mute pe evrei din zona opera\u021biilor militare. Aceast\u0103 mutare a multor evrei \u00een Transnistria era \u0219i un imperativ al armatei rom\u00e2ne, \u00eentruc\u00e2t evreii reprezentau \u201einamicul din\u0103untru\u201d, cum ajunseser\u0103 s\u0103 fie numi\u021bi de c\u0103tre conduc\u0103torul statului rom\u00e2n.<\/p>\n

B\u0103rba\u0163ii evrei nu erau \u00eencorpora\u0163i, pentru c\u0103 regimul antonescian nu avea \u00eencredere \u00een loialitatea lor fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia. \u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial, evreii din armata rom\u00e2n\u0103 au fost \u00een mare parte tr\u0103d\u0103tori \u00een favoarea inamicului, iar Antonescu nu a mai riscat s\u0103 se repete istoria. B\u0103rba\u021bii evrei au fost folosi\u0163i la munci sociale \u00een ora\u015fe, \u00een folosul comunit\u0103\u0163ii. Cur\u0103\u0163au z\u0103pada, f\u0103ceau munci de \u00eenc\u0103rcare-desc\u0103rcare de m\u0103rfuri etc. \u00cen acest timp, b\u0103rba\u0163ii rom\u00e2ni mureau pe front, r\u0103m\u00e2neau infirmi, c\u0103deau prizonieri \u015fi cuno\u015fteau ororile lag\u0103relor din Siberia \u015fi din alte locuri, sau sufereau de boli, av\u00e2nd o \u00eengrijire medical\u0103 precar\u0103.<\/p>\n

Autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne au permis fuga evreilor \u00een Palestina, at\u00e2t pentru numero\u015fi evrei din Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u015fi pentru evrei afla\u0163i \u00een tranzit, mai ales evrei polonezi, dup\u0103 atacul germano-sovietic \u00eempotriva acestei \u0163\u0103ri, supus\u0103 pentru a patra oar\u0103 \u00een istorie \u00eemp\u0103r\u0163irii teritoriale \u00eentre du\u015fmanii ei istorici.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, rela\u0163iile dintre evrei \u015fi comuni\u015ftii din Rom\u00e2nia erau foarte bune, din dou\u0103 motive principale. \u00cen primul r\u00e2nd, evreii din Rom\u00e2nia au reprezentat cea mai mare minoritate evreiasc\u0103 supravie\u0163uitoare din \u00eentreaga Europ\u0103. Pentru aceasta, evreii erau recunosc\u0103tori poporului rom\u00e2n \u00een ansamblu. Evreii au fost nu numai recunosc\u0103tori rom\u00e2nilor, dar au fost \u015fi foarte mul\u0163umi\u0163i de faptul c\u0103 au venit la putere cona\u0163ionalii lor. Chiar \u015fi etnicii rom\u00e2ni din conducerea \u0163\u0103rii, cum ar fi Gheorghe Gheorghiu-Dej \u015fi Petru Groza, au fost angrena\u0163i \u00een malaxorul iudeo-bol\u015fevic, de care se vor debarasa abia \u00een etape viitoare de dezvoltare a \u0163\u0103rii. Este semnificativ, \u00een acest sens, faptul c\u0103 rabinul Alexandru \u015eafran declara c\u0103 dup\u0103 23 august 1944 primea solicit\u0103ri de a-\u015fi da acordul privitor la unele m\u0103suri ale autorit\u0103\u0163ilor, care erau convinse c\u0103 Rom\u00e2nia este condus\u0103 de evrei. \u00cen al doilea r\u00e2nd, comunitatea evreiasc\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi din \u00eentreaga Lume, era mul\u0163umit\u0103 de faptul c\u0103 noua putere de la Bucure\u015fti era \u00een\u0163esat\u0103 de evrei. Guvernul, ministerele, Armata, noile structuri informative \u015fi de represiune, Partidul Comunist, atotputernic, erau \u00een m\u00e2na evreilor. \u00cen perioada regimurilor conduse de regele Carol al II-lea \u0219i de Ion Antonescu, cu Mihai I ca rege, comuni\u0219tii rom\u00e2ni \u0219i comuni\u0219tii evrei au f\u0103cut \u00eenchisoarea \u00eempreun\u0103 \u0219i acest lucru a contribuit la bune rela\u021bii \u00eentre ei \u0219i dup\u0103 r\u0103zboi. Abia c\u00e2nd conduc\u0103torii de etnie rom\u00e2n\u0103 ai \u021b\u0103rii au \u00een\u021beles c\u0103 iudeo-bol\u0219evicii doresc distrugerea elitelor etnice rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i men\u021binerea Rom\u00e2niei \u201esub papuc\u201d, au \u00eenceput s\u0103 \u201ese separeu apele\u201d.<\/p>\n

Deci, rela\u0163iile rom\u00e2no-evreie\u015fti au continuat s\u0103 fie foarte bune \u015fi imediat dup\u0103 r\u0103zboi. Principalul interes al statului rom\u00e2n \u00een promovarea rela\u0163iilor cu evreii a fost legat de nevoia de spargere a embargoului occidental fa\u0163\u0103 de blocul sovietic. Dorin\u0163a evreilor de a emigra a fost ajutat\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 \u015fefii serviciului secret din Rom\u00e2nia (numit \u00eencep\u00e2nd cu anul 1948 Securitate) erau evrei, iar diploma\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 era condus\u0103 de Ana Pauker (Hanna Rabinsohn), care era \u0219i secretar al C.C. al P.C.R.\/P.M.R., care era foarte influent\u0103. Astfel, emigrarea a fost catalizat\u0103, dar, repet\u0103m c\u0103 interesele economice ale statului erau primordiale \u015fi ele nu trebuie minimalizate de aspectele colaterale, cum ar fi faptul c\u0103 unii evrei au oferit \u015fi bani ca s\u0103 plece, c\u0103 unii rom\u00e2ni s-au bucurat c\u0103 scap\u0103 de o popula\u0163ie indezirabil\u0103 etc.<\/p>\n

Dintre aceste interese rom\u00e2ne\u0219ti de imediat dup\u0103 r\u0103zboi, cel mai important a fost cel legat de repunerea \u00een func\u0163ie a instala\u0163iilor petroliere din Rom\u00e2nia, par\u0163ial distruse de bombardamentele anglo-americane, din anii 1943-1944 \u015fi de cele germane, de dup\u0103 23 august 1944, iar par\u0163ial fuseser\u0103 ridicate de sovietici ca \u015fi prad\u0103 de r\u0103zboi \u015fi puse \u00een func\u0163iune la Baku. Cu toate c\u0103 SUA au interzis exportul de instala\u0163ii petroliere de orice fel c\u0103tre blocul sovietic, evreii au pus la dispozi\u0163ia guvernului Rom\u00e2niei instala\u0163ii de ultim\u0103 genera\u0163ie, care au fost aduse, \u00een secret, demontate, \u00een portul Constan\u0163a. Era acesta un semn al recuno\u015ftin\u0163ei pentru c\u0103 Rom\u00e2nia \u00eei salvase pe evrei de la deportarea \u00een lag\u0103rele germane \u015fi \u00eei ocrotise.<\/p>\n

\u00cen perioada anilor 1945-1948, Uniunea Sovietic\u0103 a sus\u0163inut \u015fi a permis statelor din zona ei de influen\u0163\u0103 s\u0103-i ajute pe evrei s\u0103 emigreze \u00een Palestina, sper\u00e2nd ca prin intermediul evreilor, care-i sus\u0163inuser\u0103 \u00een toate etapele pe bol\u015fevici, s\u0103 preia influen\u0163a \u00een acea zon\u0103 geopolitic\u0103, aflat\u0103 sub controlul imperiilor coloniale britanic \u015fi francez. Datorit\u0103 opozi\u0163iei Marii Britanii, \u00eentre anii 1945 \u015fi 1948, emigra\u0163ia \u00een Palestina s-a produs clandestin. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, au emigrat \u00een Palestina aprox. 100.000 de evrei. Marea Britanie, puterea colonial\u0103 din zon\u0103, care se autodeclara sus\u0163in\u0103toare a evreilor, c\u0103uta evreii emigra\u0163i ilegal \u00een Palestina \u015fi \u00eei deporta \u00een alte colonii. Pe de alt\u0103 parte, Marea Britanie condamna atunci \u015fi condamn\u0103 \u015fi ast\u0103zi faptul c\u0103 autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne au deportat pe unii dintre evreii din Basarabia \u015fi din Bucovina \u00een Transnistria vecin\u0103. Dup\u0103 anul 1948, emigra\u0163ia evreilor din Rom\u00e2nia s-a efectuat pe baz\u0103 de pa\u015faport individual.<\/p>\n

O important\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre comuni\u015ftii rom\u00e2ni \u015fi ilegali\u015ftii evrei a fost \u0163inut\u0103 prin intermediul agentei secrete sioniste Mella Iancu, care purta numele conspirativ Nina \u015fi secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne, Avrum Bunaciu (n\u0103scut Abraham Gutman). La sf\u00e2r\u015fitul lunii decembrie 1947, pe la Jimbolia, au plecat spre Israel, via Iugoslavia, 15.000 de evrei. Iugoslavia a primit recompense economice din partea comunit\u0103\u021bilor interna\u021bionale evreie\u0219ti, \u00een schimbul acordului de tranzit. Ulterior, au mai fost trimi\u015fi \u00een Palestina 3.700 de evrei, pentru consolidarea Partidului Comunist, dup\u0103 o prealabil\u0103 intens\u0103 instruire \u00een Rom\u00e2nia. Rom\u00e2nia a trimis la Tel Aviv \u015fi o tipografie complet\u0103 pentru editarea ziarului partidului comunist evreiesc din Palestina.<\/p>\n

Rom\u00e2nia a sus\u0163inut prin vot constituirea la ONU a statului Israel, care a fost urmat\u0103 imediat de stabilirea de rela\u0163ii diplomatice \u00eentre cele dou\u0103 state. Cele dou\u0103 \u0163\u0103ri au stabilit, de la \u00eenceputul existen\u0163ei statului Israel, leg\u0103turi trainice, a\u015fezate pe o colaborare corect\u0103, reciproc avantajoas\u0103. La ora respectiv\u0103, aceast\u0103 pozi\u0163ie a Rom\u00e2niei a fost deosebit de apreciat\u0103 de evreimea interna\u0163ional\u0103. Dup\u0103 constituirea statului Israel, \u00een 1948, guvernul acestei \u0163\u0103ri a promovat o legisla\u0163ie care a abolit reglement\u0103rile britanice anterioare de restric\u0163ionare a imigra\u0163iei evreilor, legisla\u0163ie care a culminat \u00een iulie 1950 cu promulgarea Legii \u00eentoarcerii, care a deschis por\u0163ile absorb\u0163iei de c\u0103tre Israel a tuturor evreilor care doreau acest lucru.<\/p>\n

\u00cen anul 1949 a fost trimis \u00een Rom\u00e2nia, \u00een misiune de lobby \u00een favoarea emigr\u0103rii evreilor \u00een noul stat Israel, Zalman Rabinsohn, fratele ministrului de Externe al Rom\u00e2niei, Ana Pauker \u015fi so\u0163ia acestuia, Dina Rabinsohn. Ana Pauker a fost vizitat\u0103 \u015fi de agen\u0163ii Mossad Moshe Agami \u015fi Ehud Avriel. \u00cen urma vizitei, Ana Pauker a sporit ritmul emigr\u0103rii evreilor. \u00cen pieptul Anei Pauker b\u0103tea o inim\u0103 evreiasc\u0103, afirma rabinul \u015fef Moses Rosen, care a cunoscut-o. \u00cen timpul c\u00e2t a fost ea la putere, au plecat din Rom\u00e2nia \u00een Palestina, respectiv \u00een Israel, cei mai mul\u0163i evrei din \u00eentreaga istorie a emigra\u0163iei evreie\u015fti. \u00cen anul 1950, tot \u00een scopul acord\u0103rii dreptului evreilor din Rom\u00e2nia de a emigra \u00een Israel, agen\u0163i evrei s-au \u00eent\u00e2lnit \u015fi au avut convorbiri cu evrei rom\u00e2ni: ministrul Comer\u0163ului, Gogu R\u0103dulescu, cu ministrul adjunct al Comer\u0163ului, Carol Abramovici (Abramowitz) \u015fi cu Ana Toma, pe numele real Grossmann, fost\u0103 so\u0163ie a trei foarte \u00eenal\u0163i demnitari comuni\u015fti. Cu aceste prilejuri, agen\u0163ii sioni\u015fti au oferit Rom\u00e2niei instala\u0163ii de forare de ultim\u0103 genera\u0163ie, cu care a fost extins\u0103 mult exploatarea petrolului rom\u00e2nesc, necesar economiei \u0163\u0103rii, dar \u015fi achit\u0103rii datoriei de r\u0103zboi. De asemenea, evreii au ajutat guvernul Rom\u00e2niei s\u0103 \u00eenceap\u0103 producerea penicilinei, antibioticul care a revolu\u0163ionat medicina mondial\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 constituirea statului Israel \u015fi alinierea acestuia la linia politic\u0103 a SUA, Uniunea Sovietic\u0103 a \u00eencetat orice fel de sprijin pentru acesta, condamn\u00e2nd politica sionist\u0103 \u015fi acuz\u00e2ndu-i pe evrei de ac\u0163iuni subversive \u015fi de spionaj, fapt care s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, ocupat\u0103 militar \u015fi pus\u0103 sub controlul consilierilor sovietici. Cu toate acestea, \u00een Rom\u00e2nia, procesul de emigrare a evreilor a continuat pe canalele deja existente, din interesele ar\u0103tate deja. Gheorghe Gheorghiu-Dej \u0219i prim-ministrul Petru Groza s-au raliat doar \u201ecu gura\u201d politicii sovietice, cu fapta ajut\u00e2ndu-i \u00een continuare pe evrei. \u00cen acest parteneriat rom\u00e2no-evreiesc, evreii au \u00eenc\u0103lcat dorin\u0163a americanilor de a boicota zona sovietic\u0103 de influen\u0163\u0103, la fel \u015fi rom\u00e2nii au boicotat linia sovietic\u0103 antisionist\u0103 \u015fi au permis \u00een continuare emigrarea evreilor. Toate celelalte state socialiste s-au raliat politicii Uniunii Sovietice.<\/p>\n

Eforturile diplomatice israeliene \u00een Rom\u00e2nia au dat rezultate. \u00cen plin\u0103 epoc\u0103 sovietic\u0103 antisionist\u0103, \u00een anul 1949, Rom\u00e2nia a relaxat condi\u021biile de emigrare a evreilor. Ca urmare, \u00een primele \u0219ase luni ale anului 1950, au primit vize de emigrare \u00een Israel un num\u0103r de 47.000 de evrei, iar ulterior, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 1951, au fost eliberate alte 160.000 de vize! Aceste cifre impresionante au fost atinse cu toate c\u0103 \u00een 31 martie 1950, \u00eentr-o \u015fedin\u0163\u0103 a Ministerului de Interne, s-a ar\u0103tat c\u0103 organele superioare ale Partidului Comunist au recomandat acordarea unui num\u0103r de doar 10.000-12.000 de vize. \u00cen perioada octombrie 1958-martie 1959, un num\u0103r de 130.000 de evrei au depus cereri de emigrare \u00een Israel. O cifr\u0103 foarte mare, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, la recens\u0103m\u00e2ntul din anul 1956 au mai fost \u00eenregistra\u0163i doar 146.000 de evrei. Desigur, \u00een toat\u0103 istoria Rom\u00e2niei, un foarte mare num\u0103r de evrei au r\u0103mas ascun\u015fi sub nume \u015fi etnii diferite, rom\u00e2ne\u015fti sau ale altor minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale.<\/p>\n

Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a sf\u0103tuit cu Hru\u015fciov \u00een leg\u0103tur\u0103 cu decizia de a le permite plecarea. Era perioada \u00een care conducerea Rom\u00e2niei era mul\u0163umit\u0103 de faptul c\u0103 ob\u0163inuse retragerea Armatei Ro\u015fii din \u0163ar\u0103 \u015fi nu dorea s\u0103-i supere pe sovietici. Gheorghiu-Dej a argumentat cu faptul c\u0103 Israelul va livra unele m\u0103rfuri strict necesare Rom\u00e2niei. Hru\u015fciov, care era el \u00eensu\u0219ii evreu khazar, a fost de acord, dar a men\u0163ionat: \u201em\u0103rfuri, da, dar nu bani!\u201d.<\/p>\n

Privitor la costurile necesare emigr\u0103rii evreilor, men\u021bion\u0103m c\u0103 \u00een toamna anului 1949, Lega\u0163ia Israelului la Bucure\u015fti achita suma de 57 de dolari pentru fiecare evreu care emigra, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 suma reprezenta costul unui bilet clasa a III-a pentru orice fel de mijloace de transport \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Israel. Ana Pauker a ar\u0103tat diploma\u0163ilor evrei de la Bucure\u015fti c\u0103 pre\u0163ul nu este corect, \u00eentruc\u00e2t apar \u0219i alte cheltuieli, iar autorit\u0103\u021bile israeliene au oferit suma de 120 de dolari pentru fiecare evreu, dar dup\u0103 ce s-au asigurat de promisiunea Anei Pauker c\u0103 va elibera \u00eenc\u0103 50.000 de vize. Propunerea ca suma s\u0103 fie ridicat\u0103 la 120 de dolari pentru fiecare cet\u0103\u0163ean nu a apar\u0163inut p\u0103r\u0163ii rom\u00e2ne, ci a fost f\u0103cut\u0103 de ambasadorul israelian la Bucure\u015fti, pictorul Reuven Rubin, \u00een urma unui Raport pe care l-a adresat ministrului Imigr\u0103rii din Israel, Moshe Shapira \u015fi lui Ben Locker, pre\u015fedintele Agen\u0163iei Evreie\u015fti, raport care a fost aprobat. Cu toate acestea, pentru fiecare evreu care s-a \u00eembarcat pe vasul Transilvania, singurul vapor destinat transportului evreilor \u00een Israel, s-a achitat doar suma de 90 de dolari pentru fiecare evreu. Vaporul f\u0103cea 3-4 curse lunar, lu\u00e2nd la bord \u00eentre 1.000 \u015fi 2.000 de evrei.<\/p>\n

\u00cen anii \u201940 \u015fi la \u00eenceputul anilor \u201950, oficial, banii \u00eencasa\u0163i de statul rom\u00e2n de pe urma plec\u0103rii evreilor erau lega\u0163i doar de cheltuielile de transport. Ulterior, statul rom\u00e2n a instituit o tax\u0103 de renun\u021bare la cet\u0103\u021benia rom\u00e2n\u0103, \u00een valoare de 1.000 lei. Alte sume pe care unii evrei este posibil c\u0103 le-au achitat pentru a emigra, s-au datorat doar corup\u0163iei unora dintre func\u0163ionarii \u0219i securi\u0219tii care acordau vize. La nivelul opiniei publice s-au f\u0103cut aprecieri conform c\u0103rora unii evrei ar fi trebuit s\u0103 ofere bani sau bunuri pentru a ob\u0163ine viz\u0103 de Israel. Existen\u0163a corup\u0163iei din acel timp, ca \u015fi din toate celelalte etape istorice, inclusiv din regimul capitalist actual, nu este un motiv de a \u00eenvinui poporul rom\u00e2n \u015fi statul rom\u00e2n \u015fi nu poate s\u0103 constituie un motiv de denigrare \u015fi de minimalizare a meritului important al Rom\u00e2niei de acorda evreilor dreptul la emigrare. Ulterior, sumele \u00eencasate de statul rom\u00e2n aveau s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n

Este evident c\u0103 emigrarea evreilor nu a fost o afacere financiar\u0103 \u00een sine, ci o opera\u021biune cu b\u0103taie mai lung\u0103, rezultatul foarte bunei colabor\u0103ri a Rom\u00e2niei cu Israelul, \u00een general cu comunit\u0103\u0163ile evreie\u015fti din Lume, din alte interese majore, \u00een primul r\u00e2nd economice. \u00cen toat\u0103 perioada R\u0103zboiului Rece, Rom\u00e2nia a r\u0103mas \u0163ara din zona sovietic\u0103 de influen\u0163\u0103 care a avut cele mai bune rela\u0163ii cu Israelul \u015fi cu Comunitatea Evreiasc\u0103 din SUA, cea mai influent\u0103 de pe Glob. Rom\u00e2nia, aflat\u0103 \u00een acea perioad\u0103 \u00een mare criz\u0103 de resurse umane, pierdea mult mai mult prin plecarea unor speciali\u015fti foarte buni, cum erau evreii p\u0103m\u00e2nteni, dec\u00e2t c\u00e2\u015ftiga prin sumele pe care le \u00eencasa pentru fiecare evreu. Pentru cei mai mul\u0163i dintre evreii care au emigrat, Rom\u00e2nia a \u00eencasat sume modice. Abia mai t\u00e2rziu, Rom\u00e2nia va introduce taxe de emigrare ceva mai consistente, care \u00eenglobau \u0219i unele cheltuieli ale statului rom\u00e2n cu \u0219colarizarea celor care emigrau.<\/p>\n

Dreptul evreilor de a emigra a fost apreciat \u00een cele mai influente cercuri din SUA, \u00een general din Occidentul controlat de SUA \u015fi a deschis Rom\u00e2niei u\u015file viitoarei politici interna\u0163ionale, de mare anvergur\u0103, pe care a dus-o \u015fi pe care \u015fi-a bazat importanta ei dictatur\u0103 de dezvoltare. \u00centr-un sfert de secol c\u00e2t a condus Rom\u00e2nia, cu ocazia fiec\u0103reia dintre cele patru vizite ale lui Nicolae Ceau\u015fescu \u00een SUA, el a avut \u015fi \u00eent\u00e2lniri cu liderii mondiali ai evreilor. Cu aceste prilejuri, dup\u0103 ce i se transmiteau lui Ceau\u015fescu mul\u0163umirile adresate poporului rom\u00e2n pentru salvarea evreilor \u00een timpul celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial, liderii evrei mul\u0163umeau \u015fi pentru dreptul de emigrare pe care \u00eel acorda statul rom\u00e2n cona\u0163ionalilor.<\/p>\n

\u00cen timpul r\u0103zboiului de 6 zile, din iunie 1967, Rom\u00e2nia a \u0163inut \u0219i partea Israelului, produc\u00e2nd o fisur\u0103 \u00een politica anti-israelian\u0103 a Uniunii Sovietice \u015fi a alia\u0163ilor ei. Dup\u0103, r\u0103zboiul arabo-israelian din 1967, Rom\u00e2nia a r\u0103mas singura \u0163ar\u0103 socialist\u0103 care \u015fi-a p\u0103strat rela\u0163iile diplomatice cu Israelul. Rela\u0163iile rom\u00e2no-evreie\u015fti erau \u00een acea perioad\u0103 at\u00e2t de bune \u00eenc\u00e2t, \u00eentre anii 1976-1989, Israelul, al\u0103turi de SUA, China \u015fi Fran\u0163a, a ajutat Rom\u00e2nia s\u0103-\u015fi realizeze capacitatea tehnic\u0103 de a produce bomba atomic\u0103, fapt \u00eencheiat cu succes, la \u00eenceputul anului 1989, \u00een centrul secret de la M\u0103gurele \u0219i \u00een Centrul Atomic de la Pite\u0219ti. Bombe atomice nu s-au fabricat, pentru c\u0103 nu s-a ordonat acest lucru. Ceau\u0219escu milita pentru pace \u0219i dezarmare \u0219i nu vroia s\u0103 ac\u021bioneze practic contrar principiilor pe care le promova. Ulterior, dup\u0103 lovitura de stat din decembrie 1989, capacit\u0103\u0163ile de producere a bombei atomice au fost ridicate \u015fi transportate \u00een str\u0103in\u0103tate, de noua mare putere care au preluat controlul asupra Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Dup\u0103 ce Rom\u00e2nia a \u00eenceput s\u0103 promoveze o politic\u0103 autonom\u0103 \u015fi, ulterior, de independen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de Uniunea Sovietic\u0103, unul dintre obiectivele politice a devenit apropierea \u0163\u0103rii fa\u0163\u0103 de Occident, \u00een primul r\u00e2nd fa\u0163\u0103 de SUA. Guvernan\u0163ii de la Bucure\u015fti au \u00eenceput s\u0103 cread\u0103 c\u0103 evreii sunt utili statului rom\u00e2n ca \u015fi liant \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Occident. \u00cen SUA \u015fi la Na\u0163iunile Unite au fost trimi\u015fi, de regul\u0103, cet\u0103\u0163eni de etnie evreiasc\u0103 \u00een posturile de ambasadori. Unii dintre ei sunt foarte cunoscu\u0163i: Silviu Brucan (Saul Brukner) \u015fi Corneliu Bogdan (Grumberg). Existen\u0163a unui flux de emigrare a evreilor c\u0103tre Israel \u015fi a sa\u015filor \u015fi a \u015fvabilor c\u0103tre Germania, ca \u015fi politica Rom\u00e2niei de independen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de URSS \u015fi de apropiere fa\u0163\u0103 de Occident, a facilitat \u015fi ob\u0163inerea clauzei na\u0163iunii celei mai favorizate din partea SUA, clauz\u0103 care aducea sume care nu erau de neglijat, mai ales \u00een primii ani ai dictaturii de dezvoltare promovat\u0103 de Nicolae Ceau\u015fescu. La nivelul anului 1989, c\u00e2nd Rom\u00e2nia a renun\u0163at la clauza na\u0163iunii celei mai favorizate, datorit\u0103 imixtiunii SUA \u00een politica intern\u0103 a \u0163\u0103rii, cuantumul c\u00e2\u015ftigurilor ob\u0163inute de guvernul de la Bucure\u015fti din clauza na\u0163iunii celei mai favorizate era de 700 de milioane de dolari.<\/p>\n

Dup\u0103 anul 1970, de problema emigr\u0103rii evreilor, care purta numele de cod \u201ePelegrinii\u201d, se ocupau generalii de Securitate Gheorghe Bolintinu, \u0219eful Departamentului de emigrare \u0219i contraspionaj din DGIE \u0219i generalul Eugen Luchian, reprezentant al Sec\u021biei speciale pentru problemele Ministerului de Interne \u0219i ale Ministerului Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale de pe l\u00e2ng\u0103 Comitetul Central al PCR. \u00cen opera\u0163iune au fost implica\u0163i \u015fi al\u0163i ofi\u0163eri ai UM 0920, care au colaborat cu reprezentan\u0163ii Mossad \u015fi cu generalul Aron Bordea, \u015feful Direc\u0163iei de Pa\u015fapoarte.<\/p>\n

Unii evrei au folosit dreptul de emigrare \u00een Israel, negociat de statul evreu cu Rom\u00e2nia, ca o trambulin\u0103 pentru a ajunge \u00een SUA, fapt care nu a fost agreat de guvernul de la Tel Aviv. Acesta avea nevoie de for\u0163\u0103 de munc\u0103 bine calificat\u0103 \u015fi de cet\u0103\u0163eni loiali pentru a popula teritoriile aride ale Israel-ului.<\/p>\n

Dup\u0103 anul 1968, c\u00e2nd Nicolae Ceau\u015fescu a \u00eenfierat \u00een cadrul legal al conducerii superioare a Partidului Comunist abuzurile Securit\u0103\u0163ii din perioada iudeo-bol\u015fevic\u0103, mul\u0163i evrei care au lucrat \u00een Securitate \u015fi \u00een aparatul de partid, ca \u015fi familiile lor, au \u00eenceput s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia. Pentru ace\u015ftia erau necesare aprob\u0103ri de la nivele politice \u00eenalte, unele chiar de la Nicolae Ceau\u015fescu. La \u00eenceputul anilor \u201970, au plecat \u00een Israel fiii lui Iosif Chi\u015finevski (Io\u0219ka Roitman), Ghi\u0163\u0103 \u015fi Andrei, fiica lui Teohari Georgescu (Baruh Tescovici), Anca Stamate, \u00eentreaga familie a lui Gheorghe Gaston-Marin (Ghiuri Grossmann), Radu Ossman, \u00eensurat cu fiica lui Gheorghe Gaston-Marin, fratele lui Petre Lupu (Pressman), Andrei Lupu, fiica fostului \u015fef al Securit\u0103\u0163ii, generalul Gheorghe Pintilie (Timofei Bodnarenko, zis \u201ePantiu\u015fa\u201d), cel mai temut coordonator de tor\u0163ionari din Rom\u00e2nia iudeo-bol\u015fevic\u0103 \u015fi a activistei evreice Ana Grossman (m\u0103ritat\u0103 Toma, ulterior Pintilie, ulterior P\u00e2rvulescu), pe nume Ioana Pintilie etc. Un caz aparte l-a constituit emigrarea evreului Laz\u0103r Dererea, \u00eenalt func\u0163ionar \u00een cadrul Ministerului Comer\u0163ului Exterior, care a prejudiciat grav economia rom\u00e2neasc\u0103, prin \u00eencheierea unor contracte defavorabile, avantaj\u00e2nd firma israelian\u0103 \u201dChemical Phosphate\u201d. Pentru eliberarea lui din \u00eenchisoare \u015fi emigrarea \u00een Israel, emisarii evrei au oferit suma de 250.000 de dolari.<\/p>\n

Dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, nu a fost nimic nelegal \u015fi nici imoral \u00een faptul de a se acorda drept de plecare \u00een Palestina evreilor, care doreau acest lucru. \u00cen condi\u0163iile extrem de dificile \u00een care se g\u0103sea Rom\u00e2nia dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00een schimbul emigr\u0103rii evreilor, erau promovate unele interese economice de mare utilitate economic\u0103 pentru un regim politic realmente preocupat de dezvoltarea continu\u0103 a Rom\u00e2niei. Dac\u0103 primii 300.000 de evrei au p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia achit\u00e2ndu-se pentru unii dintre ei doar costul biletului de transport, iar pentru al\u0163ii sume infime, suntem de p\u0103rere c\u0103 nici sumele achitate mai t\u00e2rziu, \u00een timpul regimului ceau\u015fist, nu erau exagerate \u015fi nici imorale, ele acoperind o parte din cheltuielile anterioare \u015fi pierderile statului rom\u00e2n.<\/p>\n

Criticii politicii Rom\u00e2niei \u00een privin\u0163a emigra\u0163iei evreilor, ca \u015fi a germanilor, mai t\u00e2rziu, dup\u0103 1962, pun problema legalit\u0103\u0163ii \u015fi moralit\u0103\u0163ii acestei politici a statului socialist ca \u015fi c\u00e2nd ar fi avut loc o \u201elivrare\u201d de evrei \u015fi de germani f\u0103r\u0103 voia lor, o sacrificare \u015fi o v\u00e2nzare a lor ilegal\u0103 \u015fi imoral\u0103, condamnabil\u0103. \u201eV\u00e2nzarea\u201d evreilor este prezentat\u0103 ca fiind o fil\u0103 din istoria persecu\u0163iei evreilor din Rom\u00e2nia, \u00een timp ce, de fapt, avem de a face cu un drept pe care Rom\u00e2nia l-a acordat evreilor. Aceast\u0103 imagine fals\u0103 este cu at\u00e2t mai sup\u0103r\u0103toare cu c\u00e2t etnicii rom\u00e2ni, ca \u015fi alte minorit\u0103\u0163i etnice conlocuitoare, nu aveau acest drept de emigrare liber\u0103, de care s-au bucurat evreii. Acest mod de abordare, care nu are nimic \u00een comun cu cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi cu analiza politic\u0103 impar\u0163ial\u0103, este de \u00eent\u00e2lnit \u00een diverse lucr\u0103ri ale unor autori evrei \u015fi pe diverse site-uri, controlate de diverse for\u0163e \u015fi interese. \u00cen acela\u015fi timp, \u00een acea perioad\u0103, trebuie s\u0103 remarc\u0103m faptul c\u0103 evreii care au emigrat, \u00een cea mai mare parte, nu s-au raliat politicii \u00eempotriva Rom\u00e2niei promovat\u0103 \u00een Occident, ca \u015fi parte a luptei \u00eempotriva zonei sovietice de influen\u0163\u0103. De asemenea, liderii evreilor de pretutindeni nu au manifestat nici un fel de nemul\u0163umiri, nu au adresat proteste, ci, uneori, s-au ar\u0103tat nemul\u0163umi\u0163i de unele cazuri particulare \u00een care unii evrei nu primiser\u0103 \u00eenc\u0103 viza. De regul\u0103, interven\u0163iile \u00een favoarea unor cet\u0103\u0163eni, adresate la nivele \u00eenalte, se rezolvau \u00een regim de urgen\u0163\u0103.<\/p>\n

Desigur, este adev\u0103rat \u015fi faptul c\u0103 un num\u0103r de rom\u00e2ni, inclusiv din aparatul de partid, din Securitate \u015fi din Armat\u0103, s-au bucurat c\u0103 pleac\u0103 mul\u0163i evrei din \u0163ar\u0103 \u015fi c\u0103 unii rom\u00e2ni, unii maghiari, unii germani, \u00eei considerau \u00een continuare pe evrei ca fiind cet\u0103\u0163eni indezirabili, av\u00e2nd \u00een vedere atitudinile evreie\u0219ti fa\u021b\u0103 de rom\u00e2ni din trecutul istoric, iar conducerea iudeo-bol\u015fevic\u0103 a Rom\u00e2niei, de dup\u0103 r\u0103zboi, prin m\u0103surile antirom\u00e2ne\u0219ti promovate, a f\u0103cut ca acest sentiment s\u0103 se perpetueze. Nu este lipsit de interes s\u0103 subliniem c\u0103 \u015fi guvernele Poloniei \u015fi Iugoslaviei au fost ajutate economic pentru c\u0103 au permis emigrarea evreilor \u00een Palestina, dar, fapt interesant, nu sunt acuzate c\u0103 au \u201ev\u00e2ndut evrei la bucat\u0103\u201d.<\/p>\n

Ca urmare a acestor \u00een\u0163elegeri \u00eentre Israel \u015fi Rom\u00e2nia, ambele \u0163\u0103ri \u015fi-au atins obiectivele. Israelul a reu\u015fit s\u0103 absoarb\u0103 cet\u0103\u0163eni de etnie evreiasc\u0103, loiali, bine preg\u0103ti\u0163i profesional, \u00een domenii importante. \u00cen acela\u015fi timp, prin intermediul emigran\u0163ilor din diverse \u0163\u0103ri, Israelul a reu\u015fit o important\u0103 penetrare informativ\u0103, cu deosebire \u00een r\u00e2ndul statelor din zona sovietic\u0103 de influen\u0163\u0103. Rom\u00e2nia a avut deschis\u0103 calea colabor\u0103rii cu SUA \u015fi Israelul, \u00een general cu Occidentul controlat politic de S.U.A.<\/p>\n

Dup\u0103 venirea la putere a lui Nicolae Ceau\u015fescu, acesta a impus, at\u00e2t pentru evrei, c\u00e2t \u015fi pentru germani, s\u0103 se achite pentru fiecare emigrant sume de bani reprezent\u00e2nd o parte din cheltuielile statului pentru \u015fcolarizarea, formarea profesional\u0103, pentru \u00eengrijirea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi medicamenta\u0163ie, cheltuieli integral suportate de statul rom\u00e2n \u00een acea perioad\u0103 istoric\u0103. Ceau\u015fescu personal era de p\u0103rere c\u0103 Rom\u00e2nia nu poate s\u0103 ofere toate acestea, integral gratuit, unor state str\u0103ine. Plecarea evreilor, ca \u015fi a germanilor, mai ales a multor speciali\u015fti din r\u00e2ndurile lor, reprezenta, de asemenea, o pierdere important\u0103. \u00cen perioada ceau\u015fist\u0103, sumele pl\u0103tite pentru fiecare evreu au evoluat de la 3.000 de dolari, la 9.000 de dolari, \u00een func\u021bie de nivelul studiilor fiec\u0103ruia dintre cei care plecau. Pentru unele persoane care erau deosebit de importante s-au perceput chiar \u015fi sume mai mari. Aceste sume mai mari se refer\u0103 la cercet\u0103tori \u015ftiin\u0163ifici, medici renumi\u0163i, inventatori \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd la foarte numero\u015fi fo\u015fti ofi\u0163eri de Securitate, care au fost recupera\u0163i de serviciile secrete din Israel, din S.U.A. \u015fi din alte state. Acest fapt este aspru \u00eenfierat de propaganda anticeau\u015fist\u0103 \u015fi antirom\u00e2neasc\u0103, dar la o analiz\u0103 f\u0103cut\u0103 \u201ela rece\u201d, a\u015fa cum am mai ar\u0103tat, noi nu vedem nimic anormal \u015fi nici imoral. De ce s\u0103 fi pl\u0103tit Rom\u00e2nia \u00eengrijirea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, \u015fcolarizarea \u015fi toate manualele etc., pentru a preg\u0103ti oameni pe care s\u0103-i foloseasc\u0103 ulterior Israelul, S.U.A. sau alte state, unde emigrau ei? Preten\u0163ia aceasta este una lipsit\u0103 de temei. Ast\u0103zi, statul rom\u00e2n cheltuie\u0219te aproximativ 10.000 de euro cu un t\u00e2n\u0103r p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta \u00een care ajunge s\u0103 se angajeze, dac\u0103 are studii medii. Dac\u0103 urmeaz\u0103 \u015fi studii superioare, statul cheltuie\u015fte cel pu\u021bin 20.000 de euro pentru fiecare. Faptul c\u0103 ast\u0103zi, Lumea Occidental\u0103 beneficiaz\u0103 pe gratis de munca \u015fi priceperea a milioane de rom\u00e2ni, \u015fcolariza\u0163i de statul rom\u00e2n, este urmarea unei situa\u0163ii istorice \u00een care Rom\u00e2nia \u015fi-a pierdut suveranitatea \u015fi a fost transformat\u0103 \u00eentr-o umil\u0103 pia\u0163\u0103 de desfacere, surs\u0103 de materii prime \u015fi surs\u0103 de for\u0163\u0103 de munc\u0103, parte din ea calificat\u0103 \u015fi \u00eenalt calificat\u0103. \u00cen perioada anilor 1960, 1970 \u015fi 1980, Rom\u00e2nia a recuperat o parte din investi\u0163ia f\u0103cut\u0103 \u00een cei care se preg\u0103teau aici \u015fi plecau apoi \u00een Israel sau \u00een Germania. De altfel, familiile care formulau cereri de plecare \u00een str\u0103in\u0103tate, a\u015fteptau mai \u00eent\u00e2i s\u0103 termine copiii studiile, \u00eentruc\u00e2t costurile \u015fcolariz\u0103rii \u00een Israel, \u00een SUA \u015fi \u00een Germania erau mari. Sumele de bani au fost virate de Israel, de regul\u0103, \u00een b\u0103nci din Viena, din Elve\u0163ia \u015fi din Danemarca. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 a anilor \u201960, \u201970 \u015fi \u201980, \u00eens\u0103, num\u0103rul evreilor care emigra \u00een Israel era mult inferior celui din perioada anilor \u201940 \u015fi \u201950. Astfel, men\u0163ion\u0103m c\u00e2teva dintre cifrele de evrei emigra\u0163i \u00een Israel: \u00een 1964, 26.000 de evrei, \u00een 1968, doar 226 de evrei au emigrat, \u00een 1970, 5.614 evrei, \u00een 1971, 1.100 de evrei, \u00een 1972, 3.000 de evrei, iar \u00een 1973, 4.123 de evrei. \u00cen orice caz, perioadele de v\u00e2rf ale emigra\u0163iei evreie\u015fti din Rom\u00e2nia sunt 1949-1952 \u015fi 1959-1962. \u00cen total, \u00een perioada regimului socialist de stat au emigrat din Rom\u00e2nia aprox. 450.000 de evrei.<\/p>\n

\u00cen anii \u201960, unele dintre negocierile privitoare la cifrele de emigran\u0163i evrei \u015fi sumele care trebuiau achitate Rom\u00e2niei de statul Israel, au fost purtate de agentul Mossad Dan \u015eaike \u015fi de generalul de Securitate Gheorghe Marcu. Ace\u015ftia au colaborat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1978, c\u00e2nd au \u00eencheiat ultima \u00een\u0163elegere scris\u0103, \u00eentruc\u00e2t, ca urmare a dezert\u0103rii generalului Mihai Ion Pacepa, generalul Gheorghe Marcu a fost marginalizat. El avea s\u0103 revin\u0103 \u00eentr-o pozi\u0163ie important\u0103 trei ani mai t\u00e2rziu, f\u0103r\u0103 a mai avea \u00eens\u0103 atribu\u0163ii pe linia negocierii emigr\u0103rii evreilor. Atribu\u0163iunile generalului Gheorghe Marcu au fost preluate, dup\u0103 1978, de colonelul Stelian Octavian Andronic, iar ulterior, de locotenent-colonelul Constantin Anghelache.<\/p>\n

\u00cen iulie 1966, printr-un agent rom\u00e2n strecurat \u00een interiorul Ambasadei SUA la Bucure\u015fti, care purta numele de cod \u201eSt\u0103nescu Eugen\u201d, Securitatea a intrat \u00een posesia unui document intitulat Evreii din Rom\u00e2nia: o minoritate care dispare. Raportul, adresat Casei Albe, era o analiz\u0103 elaborat\u0103 de speciali\u015ftii americani, datat\u0103 26 februarie 1964. Raportul american face o trecere \u00een revist\u0103 a unor momente din istoria contemporan\u0103 a evreilor, \u00eencep\u00e2nd cu anii 1930. Privitor la anii r\u0103zboiului mondial, documentul nu vorbe\u015fte nimic despre vreun presupus holocaust, ci arat\u0103 \u00een mod explicit c\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, \u00een acea perioad\u0103, \u201eevreii \u015fi-au p\u0103strat cu tenacitate tradi\u0163ia \u015fi specificul na\u0163ional, ie\u015find din r\u0103zboi mai uni\u0163i \u00een jurul propriei lor fiin\u0163e\u201d. Raportul se referea \u015fi la perioada ulterioar\u0103 r\u0103zboiului, a anilor \u201940 \u015fi \u201950. Iat\u0103 un citat din acest Raport. \u201e\u00cen 1945, o mare parte a aparatului de stat \u015fi de partid era \u00een m\u00e2inile evreilor, a\u015fa \u00eenc\u00e2t, \u00een 1950, se ajunsese la o situa\u0163ie penibil\u0103, \u00een care poate 2% din popula\u0163ia \u0163\u0103rii de\u0163inea peste 25% din posturile cheie ale regimului. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 se povestea c\u0103 singura deosebire \u00eentre Comitetul de Stat al Planific\u0103rii din Rom\u00e2nia \u015fi Ministerul Economiei din Israel consta \u00een faptul c\u0103 \u00een ministerul israelian se puteau g\u0103si \u015fi c\u00e2\u0163iva arabi\u2026\u201d.<\/p>\n

Documentul relev\u0103 c\u0103 prin reducerea drastic\u0103 a num\u0103rului evreilor din Rom\u00e2nia, comunitatea lor \u00ee\u015fi pierde mult din specific, din importan\u0163\u0103, din influen\u0163\u0103 \u015fi din bog\u0103\u0163ie. Doar unul din cinci evrei mai vorbea limba idi\u015f, la ora redact\u0103rii analizei.<\/p>\n

Dispari\u0163ia comunit\u0103\u0163ii evreie\u015fti din Rom\u00e2nia s-a datorat dorin\u0163ei de emigrare a evreilor, dorin\u0163\u0103 satisf\u0103cut\u0103 de statul rom\u00e2n, ca urmare a intereselor economice rom\u00e2ne\u015fti, fa\u0163\u0103 de Israel \u015fi fa\u0163\u0103 de SUA, principala sus\u0163in\u0103toare a statului Israel \u015fi a comunit\u0103\u0163ii evreie\u015fti interna\u0163ionale. Ca urmare, \u00een Rom\u00e2nia, majoritatea evreilor care mai tr\u0103iesc sunt evrei ascun\u015fi, care nu-\u015fi recunosc public identitatea etnic\u0103. Mul\u0163i dintre ei de\u0163in pozi\u0163ii importante \u015fi foarte importante \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, pe care o influen\u0163eaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103.<\/p>\n

Concluziile la care conduc cercet\u0103rile noastre fac cu at\u00e2t mai pu\u0163in de \u00een\u0163eles unele afirma\u0163ii ale unor persoane din apropierea liderilor comunit\u0103\u0163ii mondiale evreie\u015fti. Iat\u0103 un exemplu. \u00centr-un interviu luat de dl. Andrei B\u0103din lui Radu Ioanid, director al Muzeului Holocaustului din Washington, publicat \u00een 12 octombrie 2006, acesta a declarat c\u0103 \u201e\u2026afacerea v\u00e2nz\u0103rilor de evrei\u201d ar fi fost \u201eo afacere de milioane de dolari, parte din Averea Diavolului\u2026, un capitol mizerabil din istoria regimului comunist rom\u00e2n\u201d. \u00cen continuare, Radu Ioanid afirm\u0103, abuz\u00e2nd de interpret\u0103ri personale lipsite de obiectivitate \u015fi de acoperire \u015ftiin\u0163ific\u0103, faptul c\u0103 \u201eliderii comuni\u015fti rom\u00e2ni au reu\u015fit s\u0103 implementeze visul de aur al antisemi\u0163ilor rom\u00e2ni: nu numai c\u0103 au eliminat aproape to\u0163i evreii din Rom\u00e2nia, dar au \u015fi profitat masiv de pe urma acestei elimin\u0103ri. Nici legionarii \u015fi nici guvernarea Antonescu nu au reu\u015fit acest lucru, \u00een ciuda crimelor lor\u201d.<\/p>\n

Acestea nu sunt singurele alega\u0163ii ale lui Radu Ioanid, izvor\u00e2te din angoase \u015fi din evidente porniri antirom\u00e2ne\u015fti, de altfel cunoscute de opinia public\u0103 din Rom\u00e2nia. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, ca mai vechi cercet\u0103tor al rela\u0163iilor rom\u00e2no-evreie\u015fti, dl. Radu Ioanid mistific\u0103 realitatea cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 \u0219i rea-credin\u021b\u0103. Fac aceast\u0103 afirma\u0163ie av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 dumnealui a primit acceptul s\u0103 cerceteze diverse documente din arhivele noastre speciale \u015fi a avut ocazia s\u0103 afle adev\u0103ratul sens \u00een care au evoluat rela\u0163iile rom\u00e2no-evreie\u015fti.<\/p>\n

Emigrarea germanilor din Rom\u00e2nia a avut multe elemente comune cu emigrarea evreilor, dar \u015fi aspecte specifice care o diferen\u0163iaz\u0103 de emigra\u0163ia evreiasc\u0103. Din cercet\u0103rile unui autor german \u00een Arhiva Federal\u0103 de la Koblentz, rezult\u0103 c\u0103 primul document care vorbe\u015fte despre tratative germano-rom\u00e2ne pentru emigrarea unor sa\u015fi \u015fi \u015fvabi \u00een Germania, dateaz\u0103 din 9 decembrie 1954. Este vorba despre o informare f\u0103cut\u0103 de Hans Androwitsch, reprezentant al Asocia\u0163iei germanilor originari din Rom\u00e2nia, cu sediul la Viena. \u00cen informare, el se refer\u0103 la tratative economice rom\u00e2no-germane, desf\u0103\u015furate la Stockholm, \u00een cadrul c\u0103rora reprezentan\u0163ii guvernului rom\u00e2n, pe care nu \u00eei nominalizeaz\u0103, au declarat reprezentan\u0163ilor guvernului Germaniei Federale c\u0103 Rom\u00e2nia este de acord s\u0103 permit\u0103 emigrarea germanilor, cu condi\u0163ia ca pentru fiecare german s\u0103 fie achitat\u0103 o tax\u0103 de r\u0103scump\u0103rare \u00een valoare de 1.000 de dolari. Este evident c\u0103 partea german\u0103 a abordat problema unei posibile emigr\u0103ri a sa\u015filor \u015fi \u015fvabilor, pe fondul unor solicit\u0103ri economice ale p\u0103r\u0163ii rom\u00e2ne, care nu avea interesul s\u0103 refuze solicit\u0103rile germane. Partea german\u0103 a declarat c\u0103 Germania prefer\u0103 s\u0103 acorde Rom\u00e2niei, aflat\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie economic\u0103 \u00eenc\u0103 foarte grea un credit cu o dob\u00e2nd\u0103 foarte mic\u0103, de 1%. Din document rezult\u0103 c\u0103 \u00een anul 1954 autorit\u0103\u0163ile germane aveau cuno\u015ftin\u0163\u0103 despre aprox. 11.000 de sa\u015fi \u015fi \u015fvabi care ar fi fost \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103-\u015fi re\u00eentregeasc\u0103 familiile.<\/p>\n

\u00cen anul 1960, pentru scurt timp, din ra\u0163iuni secrete \u0219i \u00eenc\u0103 incomplet clarificate, Rom\u00e2nia a deschis complet grani\u0163ele de vest. Un mare num\u0103r de germani a fugit atunci din Rom\u00e2nia, ceea ce a oferit ulterior ocazia autorit\u0103\u021bilor Republicii Federale a Germaniei s\u0103 ridice problema re\u00eentregirii familiilor acestora \u015fi declan\u015f\u0103rii procesului \u00eencheierii unei \u00een\u0163elegeri \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Germania \u015fi a emigr\u0103rii legale ulterioare a germanilor.<\/p>\n

Unii dintre germanii din Rom\u00e2nia care au activat \u00een armata lui Hitler, sau care s-au aflat \u00een Germania \u00een anii r\u0103zboiului, care nu au luptat \u00een armata rom\u00e2n\u0103, ci \u00een cea a Germaniei, au \u00eencercat dup\u0103 r\u0103zboi s\u0103 revin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, dar nu au fost primi\u0163i \u00een \u0163ar\u0103 de regimul iudeo-bol\u015fevic, care a transmis c\u0103 \u201enu avem nevoie de nazi\u015fti \u00een Rom\u00e2nia\u201d. \u00cen aceast\u0103 categorie au existat numeroase persoane care-\u015fi aveau familiile \u00een Rom\u00e2nia, \u00een unele cazuri chiar copiii. Aceste familii erau \u015fi ele \u00een vederea autorit\u0103\u0163ilor germane pentru a li se negocia re\u00eentregirea.<\/p>\n

Primul acord secret scris \u00eentre Germania \u015fi Rom\u00e2nia, care stabilea condi\u0163iile emigr\u0103rii germanilor, s-a \u00eencheiat \u00een anul 1962 prin intermediul a doi avoca\u0163i, ofi\u0163eri de informa\u0163ii acoperi\u0163i, Ewald Garlepp, din Stuttgart \u015fi Cr\u0103ciun \u015eerb\u0103nescu. Negocierile nu au fost oficiale, ambele state au refuzat s\u0103 se angajeze oficial, din acest motiv a existat canalul secret, gestionat de serviciile secrete. Ambele p\u0103r\u0163i au preferat acoperirea cu semn\u0103tura unor avoca\u0163i. O vreme, Ewald Garlepp a fost cel care a gestionat situa\u0163ia din partea german\u0103. Treptat, \u00eencep\u00e2nd din anii 1969-1970, el a pierdut \u00eencrederea germanilor \u015fi a fost \u00eenlocuit cu un alt avocat, Heinz-Gunther Husch, care a r\u0103mas negociatorul acestui canal de emigrare a sa\u015filor \u015fi \u015fvabilor, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1989.<\/p>\n

Rela\u0163iile economice dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri, foarte importante pentru Rom\u00e2nia, au fost stimulate \u015fi \u00een urma unei \u00eent\u00e2lniri la Bucure\u015fti \u00eentre un reprezentant al societ\u0103\u0163ii germane Krupp \u015fi vicepremierul Alexandru B\u00e2rl\u0103deanu. Perspectivele ca Germania s\u0103 devin\u0103 un partener economic important al Rom\u00e2niei, a \u00eenl\u0103turat majoritatea re\u0163inerilor de natur\u0103 ideologic\u0103 fa\u0163\u0103 de problema emigr\u0103rii germanilor. Germania Federal\u0103 era \u00een plin av\u00e2nt economic \u015fi importa masiv for\u0163\u0103 de munc\u0103, mai ales din Italia, Turcia, Iugoslavia, dar \u015fi din alte p\u0103r\u0163i. Sa\u015fii, \u015fvabii \u015fi landlerii din Rom\u00e2nia erau mult mai dori\u0163i. Acest lucru reiese cu claritate \u015fi dintr-un document din Arhiva Ministerului Federal de Externe, datat 25 noiembrie 1963, semnat de secretarul de stat Karl Carstens, cel care avea s\u0103 devin\u0103 pre\u015fedinte al Germaniei, \u00een anul 1979. Din document reiese c\u0103, la nivelul anului 1963, cifra germanilor din Rom\u00e2nia care doreau s\u0103 emigreze \u00een Germania se ridicase la 100.000. Carstens propunea guvernului Germaniei s\u0103 ofere Rom\u00e2niei suma de 100 de milioane de m\u0103rci, \u00een schimbul acestor germani. Deci, 1.000 de m\u0103rci pentru fiecare german. Dup\u0103 cum vedem, dac\u0103 ne-am ralia \u015fi noi la teza fals\u0103 a \u201ev\u00e2nz\u0103rii la bucat\u0103 a germanilor\u201d, nu statul rom\u00e2n voia s\u0103-i v\u00e2nd\u0103 pe germani, ci statul german dorea s\u0103-i cumpere, oferind un pre\u0163, care, va fi modificat, ulterior. \u00cen acela\u015fi document, Karl Carstens aten\u0163iona c\u0103 este important ca Rom\u00e2nia s\u0103 nu elibereze vize doar pentru v\u00e2rstnici, Germania av\u00e2nd nevoie de tineri ap\u0163i de munc\u0103. Mai trebuie men\u0163ionat c\u0103, din cercet\u0103rile unor autori germani, la absolut toate \u00eent\u00e2lnirile germano-rom\u00e2ne, la diverse nivele, partea german\u0103 a ridicat problema re\u00eentregirii familiilor germanilor din Rom\u00e2nia. Deci, cei care vehiculeaz\u0103 ideea c\u0103 Rom\u00e2nia, imoral\u0103, vindea germani, trebuie s\u0103 reformuleze \u015fi s\u0103 afirme c\u0103 Germania era imoral\u0103 \u015fi trafica fiin\u0163e umane, respectiv, cump\u0103ra germani, de preferin\u0163\u0103 tineri, pentru a-i folosi la \u00eembog\u0103\u0163irea \u0163\u0103rii. Aceast\u0103 formulare a noastr\u0103 nu ne apar\u0163ine. Ea este doar o mostr\u0103 de cum \u00eencearc\u0103 unii autori s\u0103 induc\u0103 problematica emigr\u0103rii germanilor din Rom\u00e2nia, ca \u015fi a evreilor, de altfel.<\/p>\n

Mai trebuie ar\u0103tat c\u0103, \u00een Germania Federal\u0103, fiecare cet\u0103\u0163ean din blocul sovietic care era adus \u00een \u0163ar\u0103 era valorificat din punct de vedere politic ca un adev\u0103rat trofeu: \u201eIat\u0103 \u00eenc\u0103 un cet\u0103\u0163ean din Rom\u00e2nia care a \u00eentors spatele regimului comunist!\u201d.<\/p>\n

\u00cen perioada ocupa\u0163iei militare sovietice \u015fi a regimului iudeo-bol\u015fevic, germanii din Rom\u00e2nia au suferit mult. Un mare num\u0103r de germani a fost deportat \u00een Uniunea Sovietic\u0103, pentru reconstruc\u0163ia \u0163\u0103rii, din ordinul lui Stalin, ordin dat \u00een 16 decembrie 1944. Elitele economice germane au fost afectate de na\u0163ionaliz\u0103ri \u015fi de confisc\u0103ri de bunuri. Curentul general antigerman din zona sovietic\u0103 de influen\u0163\u0103 a lovit fiin\u0163a na\u0163ional\u0103 a germanilor. Propaganda antigerman\u0103 era f\u0103\u0163i\u015f\u0103. Personal, autorul acestor r\u00e2nduri, am \u00eenv\u0103\u0163at \u00eentr-o \u015fcoal\u0103 mixt\u0103, cu clase rom\u00e2ne\u015fti \u015fi cu clase germane. \u00cemi amintesc de faptul c\u0103, \u00een anii 1960, rulau curent filme sovietice cu al doilea r\u0103zboi mondial, at\u00e2t la cinematografe, c\u00e2t \u015fi la televiziune. Invariabil, \u00een aceste filme, germanii erau prezenta\u0163i ca fiind r\u0103i \u015fi criminali, iar sovieticii ca fiind \u00eentruchiparea bun\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi eroismului. Dup\u0103 fiecare asemenea film, a doua zi, la \u015fcoal\u0103, \u00een timpul pauzelor dintre ore \u015fi dup\u0103 programul \u015fcolar, aveau loc b\u0103t\u0103i \u00eentre copiii rom\u00e2ni \u015fi cei germani. \u00cen acea perioad\u0103, germanii au tr\u0103it un sentiment de frustrare, care a catalizat dorin\u0163a lor de a pleca din Rom\u00e2nia \u00een Germania. Dup\u0103 ce nivelul de trai din Germania a crescut sim\u0163itor, aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 s-a accentuat. \u201eWenigstens dort sterben!\u201d (\u201eM\u0103car s\u0103 murim acolo!\u201d) a ajuns o adev\u0103rat\u0103 deviz\u0103 a foarte multor germani. Germania Federal\u0103 a dorit s\u0103 recupereze o mare parte dintre germanii din Rom\u00e2nia. Ei constituiau o for\u0163\u0103 de munc\u0103 bine calificat\u0103, disciplinat\u0103 \u015fi loial\u0103 statului german, adeseori mai loial\u0103 dec\u00e2t popula\u0163ia b\u0103\u015ftina\u015f\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, serviciile secrete germane, ca \u015fi cele ale SUA, care le tutelau pe cele germane, au v\u0103zut \u00een emigrarea unor germani, ale c\u0103ror p\u0103r\u0163i de familie r\u0103m\u00e2neau \u00een Rom\u00e2nia \u015fi un mijloc important de penetrare informativ\u0103 a Rom\u00e2niei, a \u201elag\u0103rului\u201d socialist, \u00een general \u015fi un mijloc de penetrare propagandistic\u0103, antisocialist\u0103, a zonei sovietice de influen\u0163\u0103.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, dup\u0103 cum am ar\u0103tat, Rom\u00e2nia era interesat\u0103 \u00een cooperarea economic\u0103 cu Lumea Occidental\u0103, \u00een vederea aliment\u0103rii cu tehnologii a economiei rom\u00e2ne\u015fti, iar Germania Federal\u0103 era o for\u0163\u0103 \u00een acest domeniu. Rom\u00e2nia avea experien\u0163a evreilor, \u00een domeniul emigr\u0103rii minorit\u0103\u0163ilor. Prin permisiunea de emigrare acordat\u0103 evreilor, Rom\u00e2nia a c\u00e2\u015ftigat o deschidere interna\u0163ional\u0103 foarte important\u0103, iar \u00een condi\u0163iile refacerii Germaniei \u015fi reintr\u0103rii ei \u00een elita economic\u0103 interna\u0163ional\u0103, prin permisiunea de emigrare acordat\u0103 germanilor, Rom\u00e2nia spera s\u0103 mai fac\u0103 un pas \u00eenainte pe linia deschiderii interna\u0163ionale, a consolid\u0103rii unor cooper\u0103ri care s\u0103-i ofere \u015fanse economice mari, pe care cu un deceniu \u00een urm\u0103 le intuia greu. \u00cen acela\u015fi timp, structurile de informa\u0163ii externe ale Securit\u0103\u0163ii, respectiv Direc\u0163ia General\u0103 de Informa\u0163ii Externe, erau \u015fi ele interesate de posibilitatea de a-\u015fi procura surse informative dincolo de Cortina de Fier, din locuri de unde erau presate de conducerea \u0163\u0103rii s\u0103 aduc\u0103 informa\u0163ii importante. Astfel, s-a ajuns la situa\u0163ia \u00een care ambele \u0163\u0103ri doreau s\u0103 \u00eencheie o \u00een\u0163elegere privitoare la emigrarea controlat\u0103 a sa\u015filor.<\/p>\n

Comunitatea german\u0103 din Rom\u00e2nia sim\u0163ea nevoia \u015fi dificultatea de a-\u015fi p\u0103stra identitatea na\u0163ional\u0103, comunitatea familial\u0103 \u015fi etnic\u0103, \u00een mijlocul a 15 milioane de rom\u00e2ni \u015fi 3 milioane de alte minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale. Tinerii germani erau tot mai greu de oprit de p\u0103rin\u0163i de a se c\u0103s\u0103tori cu rom\u00e2ni, unguri sau al\u0163i minoritari. Comunitatea german\u0103 sim\u0163ea \u015fi credea c\u0103 \u00een Germania poate s\u0103-\u015fi apere mai u\u015for identitatea. Acesta a fost unul din motivele ini\u0163iale care i-a determinat pe germani s\u0103 cear\u0103 emigrarea. Ulterior, la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1970, dorin\u0163a de emigrare era legat\u0103 de re\u00eentregirea familiilor, iar dup\u0103 22 decembrie 1989, comunitatea german\u0103 originar\u0103 din Rom\u00e2nia nu avea \u00eencredere c\u0103 regimul de liber\u0103 circula\u021bie se va men\u021bine \u00een Rom\u00e2nia \u0219i a dorit s\u0103 profite \u0219i s\u0103 plece.<\/p>\n

Dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani dup\u0103 1990, foarte mul\u021bi sa\u0219i, \u0219vabi, landleri \u0219i \u021bip\u021beri pleca\u021bi \u00een Germania au concluzionat c\u0103 nu \u015fi-a g\u0103sit identitatea \u00een Germania. La nivelul anilor 1960, mul\u0163i tineri germani din Rom\u00e2nia visau la a se c\u0103s\u0103tori cu cet\u0103\u0163eni vest-germani, tinz\u00e2nd la o via\u0163\u0103 mai \u00eembel\u015fugat\u0103, liber\u0103 \u015fi \u00een mijlocul marelui popor german, admirat din mo\u015fi \u015fi str\u0103mo\u015fi. Cet\u0103\u0163eni vest-germani care c\u0103l\u0103toreau \u00een Rom\u00e2nia, majoritatea originari din aceast\u0103 \u0163ar\u0103, prezentau elogios situa\u0163ia din Germania Federal\u0103, posibilit\u0103\u0163ile materiale de acolo, libertatea de circula\u0163ie \u00een lume, s\u0103pt\u0103m\u00e2na redus\u0103 de munc\u0103, democra\u0163ia, libertatea etc. Aceste discu\u0163ii cu cet\u0103\u0163enii germani care c\u0103l\u0103toreau \u00een Rom\u00e2nia, au catalizat la maximum dorin\u0163a germanilor de a pleca din Rom\u00e2nia. Aspectele negative ale societ\u0103\u0163ii occidentale, numeroase, nu erau prezentate.<\/p>\n

\u00cen anii 1960, cifrele de emigran\u0163i au fost mai mici. De exemplu, \u00een anul 1969, au emigrat doar 7.861 de persoane, 2.581 de evrei \u015fi 3.439 de germani. \u00cen ianuarie 1978, la Bucure\u015fti, cancelarul Helmuth Schmidt a semnat un acord secret cu Nicolae Ceau\u015fescu, prin care cifra anual\u0103 de emigran\u0163i germani s-a stabilit la 11.000. Ca urmare a num\u0103rului mereu mai mare de cereri, aceast\u0103 cifr\u0103 a crescut. \u00cen 1980, au emigrat 15.700 de germani, \u00een 1981, 12.000 de germani, \u00een 1983, 15.000 de germani, \u00een 1984, 17.000 de germani, iar \u00een 1985, 15.000 de germani au p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia. \u00cen ultimii patru ani ceau\u015fi\u015fti, \u00eentre 1986-1989, c\u00e2nd situa\u0163ia social-economic\u0103 a popula\u0163iei din Rom\u00e2nia se degradase, au plecat din Rom\u00e2nia 60.000 de germani \u015fi 6.000 de evrei. Pre\u0163ul pe care Germania trebuia s\u0103-l achite pentru fiecare german care urma s\u0103 emigreze se \u00eencadra \u00eentre 1.800 \u015fi 11.000 de m\u0103rci, \u00een func\u0163ie de v\u00e2rst\u0103 \u015fi de calificare. Erwin Wickert, fost ambasador al Germaniei Federale la Bucure\u015fti, \u00een perioada 1971-1976, scrie \u00een cartea sa \u201eDie Gl\u00fccklichen Augen\u201d (\u201eOchi ferici\u0163i\u201d), ap\u0103rut\u0103 \u00een anul 2001, c\u0103 \u00een perioada c\u00e2nd era ambasador la Bucure\u015fti, sumele care se achitau pentru sa\u015fii \u015fi \u015fvabii care emigrau \u00een Germania erau urm\u0103toarele: Categoria A (cazuri generale)=1.800 m\u0103rci, Categoria B1 (studen\u0163i)= 5.500 m\u0103rci, Categoria B2 (studen\u0163i \u00een ultimii doi ani de studiu)= 7.000 m\u0103rci, Categoria C (persoane cu studiu universitar \u00eencheiat)= 11.000 m\u0103rci, Categoria D (tehnicieni \u015fi muncitori califica\u0163i)= 2.900 m\u0103rci.<\/p>\n

\u00cen afara sumelor de bani, \u00een cadrul unor negocieri purtate \u00een anul 1969, s-a decis \u015fi \u201ecompensarea plec\u0103rii germanilor din Rom\u00e2nia \u015fi prin alte mijloace dec\u00e2t cele strict financiare\u201d. Ca urmare, la Combinatul Siderurgic de la Gala\u021bi s-a introdus \u00een Rom\u00e2nia un procedeu nou de ob\u0163inere a fontei. De asemenea, pentru unele v\u00e2rfuri din Securitate, partea german\u0103 a oferit o serie de limuzine de lux.<\/p>\n

\u00cen data de 5 decembrie 1989, maiorul de securitate Gelu Eftimie s-a adresat partenerului s\u0103u vest-german, care purta numele conspirativ \u201eEduard\u201d, anun\u0163\u00e2ndu-l dorin\u0163a serviciului s\u0103u de a pune cap\u0103t unilateral \u00een\u0163elegerii privitoare la emigrarea germanilor din Rom\u00e2nia. \u00centreaga activitate a Securit\u0103\u0163ii \u00een domeniul emigr\u0103rii germanilor din Rom\u00e2nia s-a produs sub conducerea organelor centrale \u015fi locale ale Partidului Comunist.<\/p>\n

Dup\u0103 1989, s-a afirmat \u00een mod repetat c\u0103 \u201eCeau\u015fescu a \u00eencasat peste un miliard de dolari din v\u00e2nzarea germanilor\u201d. Suma se refer\u0103 la perioada 1962-1989. Trebuie s\u0103 men\u0163ion\u0103m c\u0103 nu Ceau\u015fescu a \u00eencasat banii, ci Rom\u00e2nia. Din alt punct de vedere, trebuie s\u0103 ar\u0103t\u0103m c\u0103 din rela\u0163iile economice \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Germania, \u00een cei 27 de ani de referin\u0163\u0103, Rom\u00e2nia \u015fi-a promovat interese economice \u00een valoare de zeci de miliarde de $. Este evident \u015fi repet\u0103m c\u0103 emigrarea germanilor a fost o problem\u0103 de interes de politic\u0103 economic\u0103, sumele fiind \u00eencasate justificat \u015fi nu au reprezentat obiectivul principal al permiterii emigr\u0103rii germanilor, ci unul colateral.<\/p>\n

Din perspectiva cet\u0103\u0163enilor de r\u00e2nd care emigrau din Rom\u00e2nia, indiferent de etnie, nu a existat niciodat\u0103 percep\u0163ia c\u0103 ei, sau statele care au beneficiat ulterior de munca \u015fi priceperea lor, ar avea vreo datorie fa\u0163\u0103 de statul rom\u00e2n, cel care i-a finan\u0163at de la na\u015ftere \u015fi p\u00e2n\u0103 la plecarea din \u0163ar\u0103. Cei cu studii superioare erau finan\u0163a\u0163i \u00een jur de 25 de ani. Pentru muncitori, care terminau \u015fcoala profesional\u0103 la 16-17 ani, statul suporta multe cheltuieli. \u00cen \u015fcolile profesionale, pe l\u00e2ng\u0103 preg\u0103tirea profesional\u0103, elevii primeau gratuit c\u0103minul, cantin\u0103, hainele (de var\u0103 \u015fi de iarn\u0103) etc. La absolvire, to\u0163i erau \u00eencadra\u0163i \u00een munc\u0103, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie. Dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, sumele de bani achitate pentru emigran\u0163i acopereau doar par\u0163ial efortul general al statului rom\u00e2n.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 men\u0163ion\u0103m c\u0103 dorin\u0163a de emigrare a minorit\u0103\u0163ilor s-a accentuat dup\u0103 declan\u015farea de c\u0103tre conducerea Rom\u00e2niei a unei politici na\u0163ionale, care repunea \u00een drepturi majoritatea rom\u00e2neasc\u0103, promova autonomia na\u0163ional\u0103, chiar independen\u0163a \u015fi consolida puterea statului. Toate aceste caracteristici nu au fost, niciodat\u0103 \u00een istorie, agreate de minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale. Minorit\u0103\u0163ile agreeaz\u0103 situa\u0163iile \u00een care statul este slab \u015fi ele \u00ee\u015fi pot promova propriile interese nestingherit, inclusiv \u00een dauna intereselor majorit\u0103\u0163ii \u015fi c\u00e2nd pot str\u00e2nge leg\u0103tura cu \u0163\u0103rile de origine. Aceste leg\u0103turi promoveaz\u0103 prioritar interesele statelor de ba\u015ftin\u0103 ale minorit\u0103\u0163ilor, de regul\u0103 \u00een dauna intereselor Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Rom\u00e2nia a dorit promovarea procesului de emigrare din ra\u021biunile pe care le-am ar\u0103tat, dar a \u015fi \u00eencercat s\u0103 limiteze propor\u0163iile plec\u0103rilor, pentru a nu destabiliza economia din zonele locuite de germani, aceasta fiind o dovad\u0103 a faptului c\u0103 nu sumele care se \u00eencasau erau obiectivul cel mai important \u00een cadrul politicii de emigrare. Nu \u201ev\u00e2nzarea\u201d \u00eei preocupa pe rom\u00e2ni. Dac\u0103 facem o compara\u0163ie \u00eentre sumele \u00eencasate din emigrarea evreilor \u015fi germanilor \u015fi veniturile generale ale Rom\u00e2niei din perioada de referin\u0163\u0103, constat\u0103m c\u0103 ele reprezentau venituri infime. Faptul c\u0103 Rom\u00e2nia, ca \u015fi Israelul \u015fi Germania, au fost mul\u0163umite de \u00een\u0163elegerile privitoare la emigrarea evreilor \u015fi a germanilor, este dovedit de faptul c\u0103 toate trei statele au dorit s\u0103 re\u00eennoiasc\u0103 acordurile, p\u00e2n\u0103 \u00een 5 decembrie 1989, c\u00e2nd Rom\u00e2nia a reziliat unilateral acordul cu Germania, Securitatea preg\u0103tind \u021bara pentru schimbarea regimului politic pe care o organiza \u00een cooperare cu celelalte servicii secrete str\u0103ine care au atacat Rom\u00e2nia \u00een acel moment istoric.<\/p>\n

Cu toate c\u0103 se \u00eencasau bani din emigrare \u015fi Rom\u00e2nia nu putea s\u0103 refuze Israelul \u015fi Germania \u00een dorin\u0163a lor de repatriere a etnicilor evrei \u015fi germani, organele de Securitate au avut \u00een practica lor aten\u0163ionarea sau avertizarea acelora dintre minoritari care instigau \u015fi influen\u0163au dorin\u0163a de emigrare a sa\u015filor \u015fi \u015fvabilor. Zeci de germani care au \u00eentre\u0163inut leg\u0103turi cu postul de radio \u201eEuropa Liber\u0103\u201d, \u00een scopul influen\u0163\u0103rii plec\u0103rii lor \u00een Germania Federal\u0103, au fost amenda\u0163i. De asemenea, prin agentura Securit\u0103\u0163ii din r\u00e2ndul germanilor care emigraser\u0103 deja, s-a realizat o activitate de influen\u0163are \u00een urma c\u0103reia au ap\u0103rut \u00een presa german\u0103 articole \u015fi comentarii care se pronun\u0163au \u00eempotriva emigr\u0103rii. De asemenea, persoanele care depuneau cerere de plecare definitiv\u0103 din \u0163ar\u0103, erau invitate la conduc\u0103torii \u00eentreprinderilor \u015fi institu\u0163iilor \u00een care lucrau \u015fi erau prelucra\u0163i \u00eencerc\u00e2ndu-se influen\u0163area lor pentru a nu pleca. Este evident c\u0103 dac\u0103 Rom\u00e2nia ar fi urm\u0103rit s\u0103-i \u201ev\u00e2nd\u0103 la bucat\u0103\u201d pe germani \u015fi pe evrei, pentru sumele \u00eencasate, cum sus\u0163in \u00een mod fals propagandi\u015fti \u015fi pseudo-cercet\u0103tori din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate, nu ar fi f\u0103cut nici un efort pentru a stopa procesul de emigrare. De asemenea, din documentele din arhivele speciale rezult\u0103 f\u0103r\u0103 putin\u0163\u0103 de t\u0103gad\u0103 c\u0103 organele de Securitate au organizat prelucr\u0103ri contrainformative individuale \u015fi \u00een grup, inclusiv cu prilejul audien\u0163elor pe care germanii le solicitau \u00een vederea plec\u0103rii definitive din \u0163ar\u0103 \u015fi cu ocazia contact\u0103rii directe a cet\u0103\u0163enilor germani de c\u0103tre ofi\u0163erii operativi. Cu toate aceste prilejuri, organele de partid \u015fi Securitatea au \u00eencercat s\u0103 reduc\u0103 c\u00e2t mai mult posibil, fluxul de emigrare a sa\u015filor \u015fi a \u015fvabilor \u00een Germania. Securitatea a identificat \u0219i a popularizat prin pres\u0103 \u0219i prin alte mijloace persoane care regretau c\u0103 au emigrat, men\u0163ion\u00e2ndu-le \u015fi argumentele.<\/p>\n

\u201eV\u00e2nzarea la bucat\u0103\u201d a evreilor \u015fi a germanilor de c\u0103tre Rom\u00e2nia este un neadev\u0103r promovat din ra\u0163iuni de denigrare a politicii guvernelor de la Bucure\u0219ti din perioada socialismului de stat, promovat cu b\u0103taie mai lung\u0103.<\/p>\n

\u2013 Va urma \u2013<\/p>\n

Evaluare:
\nAnalize Fapte istorice ignorate ale Rom\u00e2niei contemporane \u0219i marote din scrierile oficiale. Eseu (20)
\n\u00a9 2019 ART-EMIS<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n